CLASIFICAREA SI FUNCTIILE ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA

CLASIFICAREA SI FUNCTIILE ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA

.1. PRECIZAREA CRITERIILOR DE CLASIFICARE A ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA LA INSTANTA DE FOND

Actele de procedura se pot clasifica dupa:

Dupa subiecti, respectiv organele (persoanele de la care emana aceste acte):

a) acte ale partilor:

cererea de chemare in judecata;

intampinarea;

cererea reconventionala;

b) acte ale instantei:

privirea cererilor depuse de parti;

citarea partilor etc;

a) acte ale celorlalti participanti:

depunerea raportului de expertiza etc;

dupa modul lor de efectuare:

a) acte orale, se efectueaza in fata instantei in mod verbal: sustinerea partilor, depozitia martorului;

b) acte scrise, al caror continut trebuie concretizat, chiar de la inceput, intr-un inscris: incheierea de sedinta, hotarari judecatoresti etc.

dupa momentul indeplinirii lor

a) acte procesuale propriu-zise (acte judiciare) - care se savarsesc in timpul si in cadrul procesului

b) acte extraprocesuale: indeplinite in afara raportului procesual in afara de proces (extrajudiciare):

acte extraprocesuale anterioare procesului (procesuale); ex: marturisirea extrajudiciara;

acte extraprocesuale contemporane cu procesul (manifestari de vointa facute dupa constituirea raportului procesual).

dupa caracterul lor

a) acte jurisdictionale, acte indeplinite de judecator in exercitiul functiunii sale jurisdictionale privind rezolvarea procesului;

b) acte procesuale administrative (functionale) - actele prin care se indeplineste o activitate administativa;

dupa obligativitatea lor

a) acte obligatorii: impuse in mod imperativ de lege sau cerute de un principiu fundamental de procedura;

b) acte facultative: sunt declarate facultative prin dispozitia expresa a legii (ex: depunerea intampinarii);

dupa faza procesuala in care se indeplinesc:

a) acte procedurale pregatitoare judecatii (cererea de chemare in judecata, intampinarea);

b) acte procedurale proprii dezbaterii sau judecatii (incheierile de sedinta);

c) acte posterioare judecatii sau postprocesuale (somatia, cererea de executare silita).

O. Ungureanu prezinta urmatoarea diviziune ce are la baza actele de procedura "in miscare", de la initierea procesului si pana la actul final"

a) Acte de procedura care sesizeaza instanta (cererea de chemare in judecata);

b) Acte de procedura prin care paratul urmeaza sa raspunda reclamantului (intampinarea, cererea reconventionala);

c) Acte de incunostiintare a partilor (citatie etc);

d) Acte de procedura intocmite in timpul dezbaterilor (incheierea de sedinta, deliberarea);

e) Acte de procedura intocmite pentru executarea hotararii comandamentului (somatia etc.)

Dupa opinia prof.dr. Corneliu Turianu in cursul de procedura civila, actele de procedura civila la instanta de fond se clasifica astfel:

Precizarea criteriilor de clasificare a actelor de procedura civila la instanta de fond

Actele de procedura se pot clasifica dupa nenumarate criterii, dintre acestea se impun a fi retinute urmatoarele:

a)      criteriul persoanelor sau organelor care intocmesc ori de la care actele de procedura emana;

b)      criteriul fundamentului juridic care sta la baza efectuarii lor;

c)      criteriul naturii si destinatiei lor;

d)      criteriul modului de efectuare.

a)      Criteriul persoanelor sau organelor care intocmesc, ori de la care emana actele de procedura

Dupa subiectii care le indeplinesc sau la care emana actele de procedura civila se clasifica in urmatoarele categorii:

. acte ale persoanelor litigante;

. acte ale instantei de judecata;

. acte ale unor participanti la activitatea procesuala, organe sau persoane ce se refera la contributiile aduse la buna desfasurare a procesului civil si rezolvarea cauzei dedusa judecatii.

Acte ale persoanelor litigante. Actele persoanei litigante se refera in principal la raportul juridic stabilit cu instanta de judecata in cursul desfasurarii activitatii juridice si de executare silita. Asa fiind, actele de procedura ale partilor litigante se pot referi la sesizarea instantei si fixarea cadrului in care trebuie sa aiba loc judecata in fondul cauzei (ex: cererea de chemare in judecata si intampinarea). Este posibil, ca partile litigante sa efectueze acte procesuale in ceea ce priveste exercitarea cailor de atac si apararile (cererile de apel sau recurs, cele privind exercitarea contestatiei in anulare sau revizuirea).

Este posibil ca, partile litigante sa efectueze acte corespunzatoare in ceea ce priveste executarea silita a hotararilor judecatoresti cu formula executorie, cererile de executare, contestatiile la executare.

Acte ale instantei de judecata. Actele instantei de judecata fiind componente de baza ale activitatii judiciare care se desfasoara in procesul civil sunt numeroase si variate. Se poate face, totusi o clasificare a lor, in functie de finalitatea urmarita in doua categorii:

. acte de administrare ale activitatii judiciare;

. acte de jurisdictie propriu-zise

Actele de administrare ale activitatii judiciare sunt actele care servesc la desfasurarea progresiva si coordonata a procesului civil. Ex: rezolutiile de pornire a cererilor de chemare in judecata, citatia si comunicarea actelor de procedura etc.

Actele de jurisdictie propriu-zise sunt actele prin care instanta de judecata solutioneaza incidentele contencioase care se ivesc pe parcursul judecatii cat si fondul litigios al cauzei. Ex: incheierea de sedinta, sentintele si deciziile.

Acte ale altor participanti la activitatea procesuala, organele sau persoanele ce se refera la contributii aduse la buna desfasurare a procesului si rezolvarea cauzei dedusa judecatii. Se impune a fi avute in vedere in primul rand actele organelor auxiliare justitiei pe care le intocmesc sau prin care se aduc la indeplinire masurile luate de catre instanta. Ex:procesele verbale de inmanare a citatiilor, procesele verbale de luare a masurilor asiguratorii etc.

In al doilea rand, si actele celorlalti participanti, care au destinatie precisa si directa in rezolvarea cauzelor civile: intocmirea si depunerea raporturilor de expertiza, depozitiile martorilor etc.

b)      Criteriul fundamentului juridic care sta la baza efectuarii lor

Dupa acest criteriu, actele de procedura in materie civila se pot clasifica in doua categorii:

. prima, se refera la exercitarea de catre participantii la procesul civil, a dreptului lor procesual;

. a doua se refera la indeplinirea obligatiilor.

Este de retinut, ca aceasta clasificare are scopul sa puna in evidenta continutul unora dintre raporturile juridice procesuale care se stabilesc intre participantii principali si indispensabili la activitatea care se desfasoara in cauzele civile: persoanele litigante si instanta de judecata. Ex: dreptul de actiune al reclamantului se caracterizeaza prin depunerea cererii de chemare in judecata si administrarii probelor sustinerii pretentiilor formulate si obligatia instantei de a cerceta cauza si pronunta hotararea prin care pune capat judecatii; sau dreptul instantei de a verifica modul de intocmire a actelor de procedura si obligatia partilor de a reface actele procesuale anuale.

c)      Criteriul naturii juridice si destinatiei lor.

Dupa acest criteriu, actele de procedura se pot clasifica in:

. acte judiciare;

. acte jurisdictionale.

Actele judiciare sunt actele procesuale care nu privesc in mod direct rezolvarea conflictului dintre partile litigante. Aceste acte au menirea sa asigure dezvoltarea activitatii procesuale si sa faca posibila solutionarea conflictului dedus judecatii.

Sunt acte judiciare, actele care privesc sesizarea instantei si determinarea cadrului in care urmeaza sa se desfasoare activitatea judiciara, actele care privesc desfasurarea activitatii judiciare in cadrul sentintei.

Actele jurisdictionale sunt actele pe care le indeplineste instanta in exercitarea functiei sale de infaptuire a justitiei in pricinile civile. Aceste acte se caracterizeaza prin aceea ca privesc in mod direct rezolvarea conflictelor deduse judecatii. Ex: hotararile judecatoresti prin care se decide numai asupra unor situatii premergatoare judecatii finale.

d)      Criteriul modului de efectuare. Dupa criteriul modului de efectuare, actele de procedura civile se impart in:

. acte scrise;

. acte orale.

Sunt acte scrise, "stricto sensum", actele pentru indeplinirea carora legea prevede in mod expres si exclusiv forma scrisa. Ex: cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererile prin care se exercita caile de atac, incheierile de sedinta si hotararile judecatoresti propriu-zise.

Sunt acte orale, manifestarile de vointa ale partilor sau declaratiile de cunoastere care se produc oral in fata instantei. Ex: depozitiile martorilor, raspunsurile partilor la interogatoriu, concluziile orale ale partilor etc.

Este insa necesara, a fi facuta si precizarea ca manifestarea de vointa sau de cunoastere trebuie sa fie consemnata in scris.

. 2. FUNCTIILE ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA

Legalitatea intr-un stat de drept constituie un principiu fundamental al activitatii tuturor organelor de stat, intreprinderilor, a societatilor etc.

O armonie a normelor procedurale, in general, nu ar putea exista in afara statului de drept in care democratia sta la baza tuturor randuielilor institutionalizate. Iar democratia - cum bine s-a spus - se instaureaza acolo unde cei ce iubesc libertatea ii domina pe cei ce iubesc puterea.

Respectarea legalitatii in procesul civil de catre instantele judecatoresti inseamna, deopotriva asigurarea justei aplicari a normelor de drept material, printr-o corecta incadrare a faptelor in prevederile legale, precum si respectarea cu strictete a normelor procesuale care consacra reguli specifice de desfasurare a procesului civil, menite sa asigure realizarea in practica a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice participante in proces.

In acest context actele de procedura au o importanta covarsitoare in procesul civil, caci ele constituind cadrul legal al procesului, reflecta pozitia si manifestarile de vointa atat a partilor cat si a instantei de judecata.

Din acest punct de vedere, actele de procedura reprezinta mijloacele juridice specifice, puse de legiuitor la dispozitia instantei de judecata sau partilor participante la procesul civil. Ele fiind componente ale procesului, contribuie intr-un mod substantial la realizarea functiilor procesului, la restabilirea - in baza legii - a acelor raporturi juridice care au fost incalcate sau nesocotite.

Intr-un sens restrans, actele de procedura au diverse functii, in raport cu faza procesuala in care trebuie indeplinite sau a termenului in care legea prescrie indeplinirea lor. Astfel cererea de chemare in judecata si cererea reconventionala, pe langa faptul ca sesizeaza instanta, ele au menirea de a reclama in justitie drepturi incalcate sau considerate a fi incalcate de partea adversa.

Incheierile de sedinta, citatiile, procesele verbale in care se consemneaza declaratiile martorilor, au numai menirea de sine statatoare prin care se asigura aplicarea legii sau a unor principii de baza a procesului civil, ci au si functia de conducere a procesului, dupa cum tot astfel hotararea judecatoreasca nu reprezinta numai actul prin care se statueaza asupra judecatii deduse, ci si actul final. Dupa modul in care actele de procedura sunt redactate, se poate verifica respectarea legii in procesul civil. Este necesar insa ca tehnica de redactare a actelor de procedura sa raspunda imperativelor procesului civil, care se distinge, mai ales prin simplitate, operativitate si exactitate.

Avand in vedere ca dreptul se modifica si se transforma ca orice lucrare omeneasca si dispozitiile procedurale care nu mai corespund noilor relatii trebuie modificate sau inlocuite prin altele adecvate, capabile a asigura efectuarea actelor de procedura intr-un ragaz scurt, fara cheltuieli inutile si cu ragantarea drepturilor procesuale ale partilor improcesuate.