Profilul psihologic si actional al criminalilor sexuali. Identificarea

Profilul psihologic si actional al criminalilor sexuali. Identificarea

Explicatii etiologice de natura psihanalitica in

motivatia criminala la criminalul in serie

Incercand o definire a crimei in serie, putem vorbi despre " uciderea de victime disparate in timp, de la zile, saptamani, sau chiar luni intre ele, comise cu relativ acelasi mod de operare si de catre acelasi autor in functie de determinarile pulsionale imprevizibile ale dicteului sau genetic activate conjunctural".

- determinari pulsionale imprevizibile: teoriile psihanalitice;

- dicteu genetic: teoriile genetice;

- activare conjuncturala: reactia la mediu (factori situationali).

Mecanismul psihic repetitiv poate fi explicat prin:

- blocarea dezvoltarii psihice intr-unul de stadiile dezvoltarii psihosexuale;

- anomalii hormonale (perioada pubertatii);

- reactie de raspuns (alegerea celei mai usoare cai) la abuzurile savarsite asupra sa.

* ex.: mesajul unui criminal sexual in serie, W. H. student al Universitatii din Chicago, care, cu rujul uneia dintre victime, scrisese pe o oglinda: "Pentru numele lui Dumnezeu, arestati-ma pana nu ma apuca din nou. Nu ma pot abtine!" (R.K. Ressler si T. Shachtman)

Motivatia este o prezenta permanenta in mintea criminalului sexual. Deficitul catharsis-ului ii dirijeaza permanent actiunile voluntare si/sau involuntare in gasirea unei noi victime care, considerata a fi ultima, ii va satisface pe deplin fanteziile morbide. Din pacate orientarea predictiva a unei crime de natura sexuala nu este insotita si de certitudinea previzibilitatii.

Profilul de personalitate si modul de operare al criminalului sexual de tip organizat

(psihopat sexual - crime comise cu premeditare)

profil de personalitate

capacitate de adaptare si improvizatie excelente (QI peste medie);

joc actoricesc (in copilarie a fost un copil obraznic, agresiv, cu preocupari sexuale precoce etc.);

cauta compania altora, in grup este in largul sau;

nu interiorizeaza complexe de inferioritate ( se crede superior, inteligent si abil - este sfidator, arogant);

dezvolta simptomatologie de tip paranoic: seducator, persuasiv, creeaza legende credibile;

de regula are relatii multiple dar putin durabile, cultivate in zona hedonist perversa;

in relatiile interpersonale este dispretuitor (toti sunt niste incapabili si se coalizeaza impotriva sa);

se adapteaza usor circumstantelor situationale;

isi exteriorizeaza usor trairile si sentimentele.

Se profileaza ca personalitate de tip "pinotelian", insensibila, egocentrica, imorala si agresiv-excitabila (fara simtul onoarei, rusinii si a sentimentului de mila).

mod de operare

capabil de a-si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme (trusa premeditarii);

campul faptei exprima o logica, un mod de operare structurat, organizat, repetabil, gandit - premeditare;

o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va fi incapabila de denunt (groaza, teama de amenintari);

in cazul decesului victimei, urmele sunt sterse, cadavrul este deplasat de la locul faptei si ascuns sau distrus;

isi aduce propria arma si nu o lasa la locul faptei dupa crima;

sterge urmele in campul faptei;

urmareste in mass-media efectele crimei (lasa uneori bilete la locul faptei);

strans legat de fetisuri - bijuterii, obiecte cosmetice - sunt oferite anturajului feminin apropiat;

suprimarea vietii victimelor se face lent - apare tortura cu elemente de tip pervers sexual (sex oral, anal);

impotrivirea victimei declanseaza raptusul brusc afectiv-violent cu lovituri mortale.

deseori crima apare si pe fondul unor traume personale exacerbate: concedieri, abandonare de catre iubita;

de regula semiimpotent, cu disfunctii de erectie, se manifesta violent in relatia sexuala.

Profilul de personalitate si modul de operare al criminalului sexual de tip dezorganizat

(psihotic - crime comise spontan, imprevizibile, cu atac surpriza)

profil de personalitate

capacitate de adaptare si improvizatie saraca (QI sub medie);

stangaci, poate intra in panica sau chiar blocaj (paralizie) comportamental;

se deplaseaza pe jos sau apeleaza la mijloace de transport;

incapabil de a-si perfectiona modul de operare in timp, actioneaza stereotip;

daca poseda autoturism, acesta este murdar, neingrijit, cu interior dezordonat (expresia personalitati);

face munci necalificate si isi pastreaza cu greu slujbele;

traieste singur, sau cu vreo matusa, unchi sau alta ruda;

activitatea sociala, insertia profesionala si relatia de cuplu sunt sub semnul esecului;

slab scolarizat, instruit si educat, introvertit (cuminte, docil);

traieste in izolare, crima aparand mai degraba ca o consecinta a evolutiei unui mental dezorganizat;

nu este in stare de empatie si de exteriorizare verbala a emotiilor permanent refulate (greu de reeducat);

uneori, criminalul dezorganizat, proiecteaza asupra sa o imagine de sine deformata (handicap, mizerie fizica, indecenta economica), fapt care-l face sa refuze societatea si sa o nege in ura si revolta;

mod de operare

campul faptei este neinteligibil, pare lipsit de logica si incoerenta;

nu-si premediteaza (organizeaza) actiunile, atacul este brusc, spontan;

victima este aleasa la intamplare, de regula din habitatul imediat;

criminalul depersonalizeaza victima (o ignora sau o dispretuieste) - o mutileaza, o distruge;

pe cadavru apar semnificatii cu simbolica sexuala - agresarea, mutilarea zonelor sexuale;

nu vine pregatit cu arma in campul faptei, iar daca totusi vine cu ea, o abandoneaza in campul faptei;

lasa foarte multe urme, scotoceste, rastoarna, ravaseste aparent fara logica, calca in sange, se manjeste pe haine, abandoneaza arma crimei, isi insuseste obiecte banale pe care le abandoneaza ulterior (minte dezorganizata);

haosul comportamental se traduce prin expresia scenei crimei, amprenta psihocomportamentala a personalitatii faptuitorului, "haosul sau mental";

cadavrul este lasat la vedere prezentand multiple leziuni, dispuse preponderent in zonele sexuale;

locul faptei (descoperirea cadavrului) si locul crimei (locul suprimarii vietii) de regula coincid;

isi violeaza victima dupa ce ii suprima viata;

suprimarea vietii se face rapid, epileptic, cu lovituri dure, repetate, de regula in zona craniana sau sugrumare;

nu il intereseaza evolutia ulterioara a evenimentelor - reflectarea in mass-media.

Identificarea. Indici orientativi

tipul organizat poate proveni

din familii de tip permisiv (orice ii este permis - superficialitate);

din randul banuitilor care comunica usor, dezinhibati, fara bariere, cu un bun coeficient empatic, duplicitar si cameleonic (cu antecedente in infractiuni marunte);

din randul banuitilor cu farmec personal, apti sa castige increderea victimelor;

din familii destramate, mama toleranta, tatal absent si incantonat in exercitiul autoritatii.

tipul dezorganizat

poate trai in familii indecente economic, tatal (ca autoritate) avand slujbe nesigure;

poate fi identificat in familii cu pronuntat grad de violenta domestica (supus la violente si umilinte);

poate fi identificat din randul persoanelor izolate, cu experiente personale si de cuplu esuate;

poate sa fi avut in antecedente infractiuni ca: furturi marunte, distrugeri etc.

Cercetarea campului faptei

se cauta elementele caracteristice trusei de viol;

se cauta si se cer explicatii justificative asupra unui/unor obiect/e cu valoare simbolica (fetisuri);

se cer explicatii de la prieteni, rude, asupra unor bunuri (cadouri primite de la banuit);

se cauta caiete, jurnale, carti, articole sau fotografii de cuplu, hard-ul PC-ului;

se ridica bilete de tren, facturi de hotel, note telefonice, fotografii, casete, dischete etc.;

se cauta scotocindu-se sacosele, gentile de voiaj, geamantanele;

se identifica obiecte de provenienta critica: ceas de dama, ruj, peruca, agende, bijuterii etc.;

se identifica pe articole de imbracaminte uzuala (blugi, haine sport) fibre vegetale, pete (sange, sperma, sputa, fecale etc.).

bibliografie

Butoi, T., Butoi, I.T. (2004) Tratat universitar de psihologie judiciara - teorie si practica, Bucuresti, Ed. Phobos

glosar

psihopatie - boala psihica, caracterizata de tulburari de afectivitate, de comportament sau de caracter; reactii neadecvate la mediu.

psihoza - tulburare psihica de care bolnavul este constient, cauzata de surse externe (obsesie, idee fixa).

catharsis - (psihanaliza) descarcare pulsionala, eliberare de tensiune.

cathartic - medicament care purifica, purificator.