INVENTIA - OBIECTUL SI SUBIECTUL PROTECTIEI LEGII

INVENTIA

1. IMPORTANTA ECONOMICA A INVENTIILOR

Proprietatea industriala, domeniu caruia ii apartin in primul rand inventiile, constituie un important factor de dezvoltare tehnica si de progres economic. Evolutia societatii omenesti este marcata de marile descoperiri, de marile inventii, ultimul secol fiind calificat ca un secol al revolutiei industriale.

Progresul economic presupune reunirea a doua conditii: existenta unui stimulent pentru activitatea inventiva si facilitarea schimbului de cunostinte tehnice . Brevetul de inventie reprezinta instrumentul prin care se obtine atat stimularea activitatii inventive, cat si schimbul si circulatia informatiilor stiintifice, informatii care contribuie la imbogatirea patrimoniului tehnologic al umanitatii. Brevetul stimuleaza activitatea inventiva pentru ca ofera inventatorului un drept exclusiv de exploatare, pe durata limitata, care ii ofera cel putin, speranta ca isi va recupera investitiile pe care le presupune transformarea unei inventii intr-un produs sau un procedeu aplicabil in industrie.

Brevetul de inventie este considerat rezultatul unui pact social in temeiul caruia, societatea recunoaste inventatorului un drept exclusiv de exploatare a inventiei pe durata limitata, incurajand in acest fel cercetarea, pentru ca, la randul ei, societatea, prin membrii acestei, sa beneficieze de avantajele pe care creatiile utilitare le procura, atunci cand inventiile, cazand in domeniul public, se afla la dispozitia tuturor si pot fi exploatate liber.

Opinia potrivit careia dreptul la brevet este rezultatul unui pact social isi gaseste suport in art. 42 din Legea nr. 64/1991, care reglementeaza posibilitatea anularii de catre justitie a brevetului acordat de catre autoritatea administrativa, daca se constata ca, la data inregistrarii cererii, inventia nu indeplinea conditiile de brevetabilitate .

Protectia prin brevet a inventiilor confera securitate sporita raporturilor juridice nascute in legatura cu crearea si transmiterea drepturilor asupra acestor creatii pentru ca, pe de o parte brevetul de inventie, avand o reglementare cvasiuniforma, este mai usor de cunoscut de catre toti partenerii, iar pe de alta parte, regulile speciale ofera un scut sporit de siguranta cedentului in raport cu dreptul comun al obligatiilor, in vreme ce, lipsa lor nu este de natura a incuraja transmitere drepturilor si a cunostintelor ci, dimpotriva, de natura a obstructiona orice transfer.

2. OBIECTUL SI SUBIECTUL PROTECTIEI LEGII

Inventia este in esenta sa o activitate creatoare menita sa aduca o solutie noua la o problema tehnica care are aplicabilitate economica. Activitatea creatoare inventiva consta in originalitatea solutionarii unei probleme tehnologice care anterior nu era cunoscuta. Actualmente, cadrul normativ in care se reglementeaza protectia inventiilor este alcatuit din:

Legea 64/1991 privind brevetele de inventii, publicata in M.O. nr. 212 din 21.11.1991, modificata si completata prin Legea nr. 203/2002, publicata in M. Of. Nr. 340 din 22 mai 2002;

Regulamentul de aplicare din 18 aprilie 2003, publicat in M.Of. nr. 348 din 22 mai 2003;

Legea privind taxele pentru cererile de brevet de inventie nr. 120/1992, publicata in M.O. nr. 1 din 08.01.1992;

Legea privind protectia tranzitorie a brevetelor de inventie nr. 93/1998 publicata in M.O. nr. 186 din 20.05.1998.

Legea romana nu recunoaste ca fiind inventii : descoperirile, teoriile stiintifice, metodele matematice, creatiile estetice, planurile, principiile si metodele in exercitarea de activitati mentale, in materie de jocuri sau in domeniul activitatilor economice, programele pentru calculator, prezentarile de informatii. De asemenea, nu se acorda brevet pentru inventiile a caror exploatare comerciala este contrara ordinii publice sau bunelor moravuri, sau pentru cele care sunt daunatoare sanatatii si vietii persoanelor, animalelor sau plantelor si care sunt de natura sa aduca atingeri grave mediului, cu conditia ca aceasta excludere sa nu depinda numai de faptul ca exploatarea este interzisa printr-o dispozitie legala; pentru soiurile de plante sau rasele de animale; procedeele esential biologice pentru obtinerea plantelor sau animalelor; inventiile avand ca obiect corpul uman in diferitele stadii ale formarii si dezvoltarii sale, precum si simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secventa sau secventa partiala a unei gene.

Aceasta masura restrictiva isi are originea in doua argumente: pe de o parte, unele din solutiile creative enumerate mai sus sunt prin natura lor diferite de solutiile tehnice si prin urmare protectia lor este reglementata de alte norme din sfera proprietatii intelectuale, fie ca acestea sunt solutii tehnice, dar nu fac parte din sfera definitiei data de legiuitor inventiei brevetabile.

Subiectul protectiei legii este inventatorul sau succesorul sau in dreptul conform art. 3 din lege. Prin insasi natura sa inventia este expresia concreta a autorului sau creatorului ei, care este inventatorul. In ceea ce-i priveste pe succesorii in drepturi, ei devin subiect ai protectiei in urmatoarele cazuri:

cand cererea de brevet a fost depusa spre recunoastere la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci de catre mostenitorii legali sau testamentari ai autorului inventiei;

cand cererea de brevet a fost depusa de o alta persoana careia autorul inventiei i-a transmis acest drept prin orice forma recunoscuta de lege;

cand, in temeiul unui contract de cercetare, inventatorul a actionat ca simplu salariat cu scopul realizarii unei inventii. In conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din lege, titularul dreptului este considerat a fi societatea la care este angajat inventatorul.

de catre un consilier in proprietate industriala, mandatar autorizat.

Obiectul protectiei legii este inventia brevetabila. Conform art.7 alin. 1 o inventie este brevetabila daca este noua, rezulta dintr-o activitate inventiva si este susceptibila de aplicare industriala. Potrivit art. 1 din Legea nr. 64/1991 republicata, drepturile asupra inventiei sunt recunoscute si aparate pe teritoriul Romaniei prin acordarea unui brevet de inventie de catre OSIM; alin. 2 din acelasi articol stipuleaza ca sunt de asemenea recunoscute si aparate drepturile decurgand din brevetul european, conform legii .

Obiectul inventiei brevetabile, conform art. 7 alin. 1 si 2, poate fi un produs sau un procedeu ( cand este vorba de o realizare tehnica) sau poate fi un material biologic din mediul natural sau produs prin orice procedeu tehnic, chiar daca inainte se producea in natura; plante sau animale, un procedeu microbiologic sau un alt procedeu tehnic si un produs, altul decat un soi de plante sau o rasa de animale, obtinut pe aceasta cale; un element al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secventa sau secventa partiala a unei gene, chiar daca structura acelui element este identica cu structura unui element natural ( cand realizarea cade in sfera geneticii) .

Astfel, daca inventiile au ca obiect un produs acestea pot fi :

masini, echipamente, dispozitive, utilaje, circuite, aparate, sisteme, etc., care vor fi definite tehnic prin elementele constitutive, rolul functional al fiecarui element, legatura dintre acestea si relatiile constructive, functionale si de pozitie dintre elementele constitutive;

substante chimice si biologice cu exceptia celor care exista singure in natura si asupra carora nu s-a actionat printr-un efort creator. Dupa caz, aceste substante se definesc prin formula chimica si proprietati fizico-chimice, radicali substituenti, geometrie si masa moleculara;

amestecuri fizice sau fizico-chimice definite prin componente constitutive, raport cantitativ si proprietati;

microorganisme nou create sau izolate prin selectie cu efecte mutatorii definite prin caracteristici morfologice, fiziologice, biochimice si prin efectele pe care le provoaca prin folosirea lor.

Inventiile care au ca obiect procedee vor fi definite ca succesiuni logice de operatii caracterizate prin etape (faze), ordinea lor de desfasurare, conditiile initiale (materii prime, parametri) conditii tehnice de desfasurare, mijloace tehnice utilizate (utilaje, dispozitive, instalatii, aparatura, catalizatori), produse sau rezultate finale.

Sunt considerate procedee activitatile care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs. Procedeele biologice au particularitati specifice:

pentru procedeele biologice: indivizii de la care se porneste, actiunea asupra acestora (selectie, hibrizidare, tratare) si conditiile de mediu;

pentru procedeele genetice: separarea, sintetizarea, modificarea, clonarea secventelor de ADN si ARN.

3. CLASIFICAREA INVENTIILOR

Clasificarea inventiilor se face dupa mai multe criterii si anume:

Dupa natura lor

Dupa forma relatiei sociale care sta la baza reglementarii ei

Dupa criteriul dependentei de o alta inventie

Dupa obiect

Clasificarea fundamentala a inventiilor se face dupa natura lor in:

Produse

Mijloace

Aplicatiuni noi de mijloace cunoscute

Combinatii de mijloace cunoscute

a) Produsele sunt corpuri sau obiecte determinate, materiale, avand o forma si caractere speciale, care se deosebesc unele de altele. Brevetabilitatea poarta asupra produselor industriale, nu si a celor naturale, in a caror producere nu intervine omul si care nu pot forma obiect de proprietate intelectuala.

b) Mijloacele sunt agentii, organele sau procedeele care permit obtinerea unui produs material sau a unui rezultat imaterial. Agentii sunt mijloace chimice, organele mijloace mecanice, iar procedeele sunt modurile de a activa si combina mijloacele chimice si mecanice. Deosebirea intre mijloace si produse rezida in forma, aplicatiunea si functionalitatea lor.

c) Aplicatiunile noi de mijloace cunoscute presupun intrunirea a trei caracteristici :

Aplicabilitatea unui mijloc cunoscut

Existenta unui rezultat al acestei aplicatii

Noutatea rezultatului obtinut.

Aceasta combinatie de mijloace cunoscute presupune intotdeauna ca acele mijloace sa nu fi suferit modificari pentru a li se da o noua intrebuintare.

d) Combinatia noua de mijloace cunoscute consta in asocierea de mijloace care n-au fost anterior reunite in acelasi mod si a caror reunire produce un rezultat de ansamblu diferit de efectul fiecarui mijloc in parte.

Strict in sfera biotehnologiei, inventiile se clasifica in :

Inventii referitoare la un organism sau la un material ca atare

Inventii referitoare la un procedeu care permite crearea unui organism viu sau material

Inventii referitoare la utilizarea unei procedeu sau material

O alta clasificare a inventiilor se poate face in functie de forma relatiei sociale care sta la baza protectiei sale in :

Inventii libere

Inventii de serviciu

Inventii mixte

a) Inventiile libere sunt cele create fara nici un fel de obligatii contractuale in sarcina inventatorului, cand acestea realizeaza inventia considerand ca ea este un posibil mijloc de satisfacere a unei nevoi socio-economice, fara a exista nici o constrangere externa directa asupra sa.

b) Inventiile de serviciu sunt rezultatul unei relatiei contractuale de tip angajator-angajat existenta intre o societate comerciala si un inventator. In baza acestui contract de munca, care presupune intotdeauna existenta unui obiect al contractului format dintr-o activitate inventiva si care are ca scop realizarea unei inventii de catre angajat, inventatorul este tinut sa realizeze o anumita inventie, intr-un a numit termen, urmand sa primeasca pentru aceasta activitate o remuneratie.

c) Inventiile mixte sunt realizate la locul de munca, folosind mijloacele tehnice ale societatii, de catre un salariat care indeplineste alte atributii de serviciu decat cele specifice unui contract de cercetare; ele au ca sursa atat libera initiativa a unui salariat de a inventa, deci fara o constrangere contractuala in acest sens, cat si o relatie de tip angajator-angajat.

O alta clasificare sa face in functie de criteriul dependentei intre inventii in:

Inventii principale

Inventii complementare

Inventiile principale pot avea existenta de sine statatoare, pot exista si pot fii folosite independent, in timp ce inventiile complementare pot fi folosite numai ca o completare sau perfectionare adusa inventiei principale.

O ultima clasificare se fac un functie de obiectul inventiilor :

Inventii simple

Inventii complexe

Inventiile simple se deosebesc de cele complexe prin faptul ca primele nu necesita utilizarea conjugata a mai multor componente si mijloace.

4. CONDITIILE DE BREVETABILITATE

PREVAZUTE DE LEGEA ROMANA

Conform legii romane conditiile de fond se impart in doi categorii, in functie de obiectul lor: cele pentru inventiile tehnice si cele pentru inventiile din sfera geneticii si biotehnologiilor. Legea romana prevede indeplinirea a trei conditii pentru brevetabilitatea inventiilor tehnice:

Noutatea

Existenta unei activitati inventive

Aplicabilitatea industriala

O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii include toate cunostintele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisa sau orala, prin folosire ori prin orice alt mijloc pana la data inregistrarii cererii de brevet de inventie sau a prioritatii recunoscute. Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, continutul cererilor depuse la OSIM si al cererilor internationale sau europene desemnand Romania, asa cum acestea au fost depuse, care au o data de depozit sau de prioritate recunoscuta anterioara si care au fost publicate la sau dupa data inregistrarii cererii de brevet de inventie sau a prioritatii recunoscute. La stabilirea noutatii unei inventii, materialele din stadiul tehnicii nu pot fi luate in considerare decat individual, pentru fiecare inventie (nu sunt opozabile materialele din stadiul tehnicii in sistem mozaic). Intr-un grup de inventii care respecta unitatea inventiei, materialele din stadiul tehnicii vor fi luate in considerare individual, pentru fiecare inventie. Nu este exclusa brevetarea unei substante sau compozitii cuprinse in stadiul tehnicii pentru utilizarea acesteia in cadrul unei metode pentru tratamentul corpului uman sau animal, prin chirurgie sau terapie, sau in cadrul unei metode de diagnosticare, daca aceasta utilizare nu este cuprinsa in stadiul tehnicii. Divulgarea inventiei nu este luata in considerare daca a intervenit in intervalul de 6 luni inaintea datei de depozit a cererii de brevet si care rezulta direct sau indirect ca urmare a unui abuz evident in privinta solicitantului sau a faptului ca solicitantul a expus inventia intr-o expozitie internationala oficiala sau oficial recunoscuta, organizata in statele parti la tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte.

O inventie este considerata ca implicand o activitate inventiva daca, pentru o persoana de specialitate in acel domeniu, ea nu rezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii. La aprecierea activitatii inventive se stabileste stadiul tehnicii din care se formeaza un mozaic de solutii ce se compara in totalitatea lui, cu revendicarile . Pentru a implica o activitate inventiva, o inventie trebuie sa indeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii:

nu rezulta ca evidenta din stadiul tehnicii din domeniul de aplicare a inventiei sau dintr-un domeniu apropiat acestuia;

specialistul din domeniu, pe baza cunostintelor din stadiul tehnicii, nu poate rezolva problema asa cum o rezolva inventia;

necesitatea rezolvarii problemei exista de mult timp si rezolvarile cunoscute nu sunt la nivelul rezolvarii din inventie;

inventia este folosita cu sau fara modificari intr-un alt domeniu pentru solutionarea unei alte probleme si efectul tehnic trebuie sa fie acelasi, neasteptat sau superior efectelor obtinute de alte inventii din domeniul in acre se transpune inventia, cu conditia ca cele doua domenii sa nu fie apropiate;

consta in combinarea elementelor cunoscute in stadiul tehnicii, astfel incat rezulta o legatura organica, functionala, o influenta reciproca, o interactiune sau o interconditionare si aceasta conduce la obtinerea unui efect global pozitiv;

inventia are ca obiect un procedeu global analog care realizeaza un efect tehnic nou sau prin acest procedeu se obtine o substanta cu calitati noi, neasteptate sau superioare ori daca materiile prime sunt noi, chiar daca efectele tehnice obtinute sunt aceleasi.

Aprecierea activitatii inventive se face tinand seama de diferite elemente, printre care cele mai frecvent folosite sunt:

- durata necesara realizarii inventiei;

- utilizarea unor tehnici deosebite de cele traditionale;

- caracterul imprevizibil al inventiei, rezultand din infrangerea unor prejudecati;

- progresul tehnic

In ceea ce priveste caracterul industrial al inventiei, o inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi realizat sau utilizat cel putin in unul dintre domeniile industriale, inclusiv in agricultura. Cu alte cuvinte, posibilitatea de aplicare repetata intr-un domeniu economic determina aplicabilitatea industriala. Regula 32 din Regulamentul de Aplicare al legii prevede ca aplicabilitatea industriala exista cand din descrierea inventiei rezulta cumulativ urmatoarele:

- obiectul inventiei poate fi folosit cel putin intr-un domeniu;

- existenta unei probleme tehnice si rezolvarea ei;

- dezvaluirea inventiei in exemplele de realizare fara a mai fi necesara alta activitate inventiva pentru realizarea ei;

- inventia poate fi reprodusa cu aceleasi caracteristici si efecte ori de cate ori este necesar.

5. FORMELE AUTORATULUI SI POSESIA

TITLULUI

Din prevederile coroborate ale art. 2 si 3 din legea romana, titularul inventiei este inventatorul sau succesorul sau in drepturi . Titularul poate fi o persoana fizica sau juridica, poate fi un individ sau pot fi mai multi.

Cand inventatorul este o persoana fizica individuala, apartenenta titlului nu ridica probleme.

Cand inventia a fost creata impreuna de mai multi inventatori, fiecare dintre acestia are calitatea de coautor al inventiei, iar dreptul apartine in comun acestora. Ne aflam in fata unei proprietati comune asupra drepturilor rezultate din brevet.

Daca mai multe persoane au creat aceeasi inventie independent una de alta, dreptul la brevet apartine aceluia care a depus cel dintai o cerere de brevet la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, iar daca o prioritate a fost recunoscuta, persoanei a carei cerere are cea mai veche data de prioritate, cu conditia ca cererea sa nu fi fost retrasa, pierduta sau abandonata.

Daca inventatorul este salariat, in lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de inventie apartine:

unitatii, pentru inventiile realizate de salariat in exercitarea unui contract de munca ce prevede o misiune inventiva incredintata in mod explicit, care corespunde cu functiile sale, in acest caz inventatorul beneficiind de o remuneratie suplimentara stabilita prin contract; daca unitatea nu a depus in termen de 60 zile cererea de brevetare dupa informarea in scris de catre salariat asupra realizarii inventiei, unitatea decade din dreptul asupra inventiei care revine salariatului;

salariatului, pentru inventiile realizate de acesta fie in exercitarea functiilor sale, fie in domeniul activitatii unitatii, prin cunoasterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unitatii sau ale datelor existente in unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, in lipsa unei prevederi contractuale contrare; unitatea beneficiaza de un drept de preferinta timp de trei luni de la oferta salariatului.