CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA A URMELOR LASATE DE MAINI EFECTUAREA EXAMINARILOR DACTILOSCOPICE IN SISTEMUL A.F.I.S.

CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA A URMELOR LASATE DE MAINI EFECTUAREA EXAMINARILOR DACTILOSCOPICE IN SISTEMUL A.F.I.S.

1. Teoria si practica judiciara referitoare la identificarea persoanelor pe baza urmelor lasate de maini inregistreaza in ultima perioada o evolutie spectaculoasa, interesul acordat dactiloscopiei de catre comunitatea stiintifica gasindu-si fundamentul in valoarea deosebita a acestei categorii de urme.

Cercetarile stiintifice vizeaza fatetele multiple ale investigarii dadiloscopice, acoperind o arie tematica destul de cuprinzatoare.

- Punerea la punct a unor noi tehnici de cautare si relevare, precum si diversificarea materialelor destinate ridicarii, conservarii si prelucrarii urmelor.

- Standardizarea activitatilor dadiloscopice ca o cerinta a cooperarii pe plan international a autoritatilor judiciare.

- Informatizarea cartotecilor dadiloscopice pentru sporirea operativitatii si preciziei in identificarea raufacatorilor.

- Utilizarea dactiloscopiei in tehnopreventie pe baza progreselor inregistrate de cercetarile in domeniul biometriei si extinderea spre alte aplicatii asa-zis civile.

2. in activitatea de urmarire penala urmele de maini fac parte din categoria probelor indirede (indiciilor), dar au calitatea remarcabila de a permite identificare certa a persoanei.

Operatiunile de identificare a persoanelor prin examinarea urmelor de maini contribuie in numeroase cazuri la lamurirea imprejurarilor in care s-au savarsit faptele penale.

Dupa cum este cunoscut, intre activitatea tehnica de cautare, relevare, ridicare si examinare a urmelor si activitatea procesuala de administrare a probelor modalitate e conversie, respectiv mijlocul de proba este constatarea tehnico-stiintifica.

Nu vom reitera in acest cadru reglementarile procedurale referitoare la conditiile, modul de dispunere si continutul raportului de constatare tehnico-stiintifica, intrucat sunt arhicunoscute, in legea organica aduala neexistand prevederi speciale aplicabile doar in cazurile in care obiedul il constituie examinarea urmelor de maini.

Totusi, in practica judiciara nu putine sunt cazurile in care, mai ales in ceea ce priveste examinarea urmelor de maini, interpretarea data reglementarilor procedurale este destul de larga, apredindu-se in mod eronat ca lucrarile respective sunt socotite constatari tehnico-stiintifice in functie de institutia in care se efedueaza, astfel ca operatiunea tehnico-procedurala avand continut identic executata de un laborator al politiei si de unul din subordinea Ministerului Justitiei, ar fi in primul caz constatare tehnico-stiintifica, iar in al doilea expertiza, cand de fapt legea le diferentiaza dupa obiectul lor.

Nu voi dezvolta un comentariu pe marginea acestei stari de fapt, relevand doar imprejurarea ca in efectuarea examinarilor dadiloscopice, asigurarea obiedivitatii si calitatii nu pot fi atinse prin folosirea unor spedalisti din alte domenii ale stiintei si tehnidi care executa aceste activitati ca pe un "hobby', fiind numiti ocazional, deoarece in profesia lor ei nu vin in contad cu acele probleme si cunostinte ce sunt necesare acestor tipuri de examinari si deci nu au cum sa-si formeze deprinderi si sa stapaneasca tehnici de lucru adecvate.

De asemenea, instrumentarul tehnic si materialele utilizate sunt spedal construite sau adaptate pentru a servi la efectuarea unor astfel de examinari.

La locul savarsirii infractiunii, raman numeroase urme sau obiede purtatoare, a caror examinare prin metodele tehnice de laborator, uneori foarte complicate, nu pot fi executate decat de spedalisti avand cunostintele si dotarea materiala necesare.

in cazul urmelor latente este necesara examinarea in laborator pentru constatarea existentei si evidentierea lor, operatiuni care pot dura in timp chiar si cateva zile (de pilda in cazul documentelor), astfel incat rezultatul nu poate fi consemnat decat intr-un raport de constatare si nu in procesul-verbal de cercetare la fata locului, in asemenea situatii fiind intrunite conditiile prevazute de normele procesual-penale pentru efectuarea constatarii tehnico-stiintifice.

Problema este ca efeduarea acestora trebuie dispusa de organuj de cercetare penala in strida concordanta cu prevederile legii.

Practica inregistreaza numeroase situatii in care la identificarea autorului faptei, ca urmare a adivitatilor organului de cercetare penala sau pe baza examinarilor dadiloscopice efeduate in cartotecile politiei, pentru consemnarea identificarii se dispune efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice dadiloscopice, chiar daca de la momentul constatarii faptei au trecut luni sau ani de zile. Este evident ca in aceste situatii nu sunt intrunite conditiile de dispunere si efeduare a constatarii tehnico-stiintifice, ci ale unei expertize.

Pentru stabilirea persoanei careia ii apartin urmele, situatiile in care se justifica legal dispunerea efectuarii unei constatari tehnico-stiintifice se refera la cazurile in care autorii sunt cunoscuti, au fost identificati in timpul efectuarii cercetarii la fata locului sau imediat dupa aceasta. Nu se exclude posibilitatea dispunerii si efeduarii constatarii tehnico-stiintifice de identificare dac-tiloscopica si in cazul altor adivitati de urmarire penala, cum ar fi de exemplu perchezitia, cand provenienta bunurilor poate fi stabilita si prin asemenea examinari, pradica inregistrand astfel de spete.

3. Cerintele practidi judiciare privind identificarea dactiloscopica, indeosebi pe linia eficientizarii cartotedlor specifice, au impus cautarea si adaptarea unor solutii de modernizare, in pas cu progresul tehnologic, cu aparitia sistemelor automate de iden-

tificare a amprentelor (AFIS).

Implementarea in practica judiciara din Romania a tehnologiei AFIS a constituit o optiune semnificativa pe linia modernizarii politiei tehnico-stiintifice, a potentarii eforturilor si capacitatii profesionale a specialistilor criminalisti.

in cadrul Politiei Romane, o asemenea tehnologie a fost adusa in stare operationala la data de 11.11.1996, intr-o configuratie minimala, amplasata la Institutul de criminalistica din Inspectoratul General al Politiei, avand urmatoarele componente lucrative:

- doua statii pentru procesarea urmelor latente;    ,

- o statie cu utilizare mixta, permitand procesarea atat a urmelor latente, cat si a impresiunilor de pe fisele dactiloscopice;

- o statie de verificare;

- o statie de amprentare directa (LIVE SCAN); Caracteristicile principale ale acestei dotari pot fi rezumate astfel:

a) capacitatea de stocare:

- impresiunile a 600.000 persoane

- urme latente: 40.000

b) posibilitati de procesare zilnice, in intervalul 8-22.

- scanarea, controlul, examinarea si stocarea in baza de date a impresiunilor de pe 200 fise dactiloscopice.

- verificarea si stocarea in baza de date specifica a 150 urme papilare.

c) durata cautarii in bazele de date a unei fise sau urme: intre cateva zecimi de secunda si 7 minute.

De o deosebita utilitate si eficienta s-a dovedit optiunea implementarii in banca de date a imaginilor si caracteristicilor impresiunilor de pe 300.000 fise decadactilare de catre furnizor, ceea ce a permis realizarea primelor identificari chiar la data aducerii in stare operationala a sistemului.

Pentru evaluarea impactului implementarii acestei tehnologii in activitatea curenta a politiei este concludent sa mentionam ca numai numarul identificarilor realizate in primul semestru de utilizare depaseste rezultatele obtinute pe parcursul a peste trei decenii de exploatare manuala a cartotecii monodactilare centrale, fara a lua in calcul faptul ca datorita vitezei si preciziei, in multe situatii identificarile au fost efectuate la data ori la scurt timp dupa comiterea infractiunilor, ceea ce in mod evident sub aspectul eficientei politienesti faciliteaza urmarirea si prinderea faptuitorilor, administrarea probatoriului si recuperarea prejudiciilor.

Pe parcursul a peste 3 ani de utilizare a sistemului in configuratia mentionata, au fost realizate 3120 de identificari, din care peste 90% se refera la stabilirea faptuitorilor pe baza examinarii urmelor latente, celelalte fiind identitati false (aliasuri) folosite de infractori indeosebi in afara granitelor tarii precum si identificari de cadavre, o parte dintre acestea apartinand unor victime ale infractiunii de omor.

Cu privire la structura faptelor ai caror autori au fost identificati pe baza urmelor latente, ele acopera o gama diversificata de infractiuni judiciare atat prin natura urmarilor (omoruri, violuri, talharii, inselaciuni, distrugeri de bunuri, furturi de toate genurile), cat si sub aspectul modurilor de operare si a ariei geografice de actiune a faptuitorilor, a duratei activitatilor infractionale.

Exemplificativ mentionam:

- identificarea lui S.T., care a actionat intr-un grup de 4 infractori, cu 60 de talharii si furturi comise pe raza a 3 judete;

- cazul lui H.l. identificat ca autor de furturi pe raza a 6 judete;

- M.V., 18 ani, identificat pe baza urmelor latente ca autor a 98 furturi din locuinte, comise in Bucuresti, Cluj si Timisoara, cu un prejudiciu total de peste 1.000.000.000 lei (100.000 DM).

Exemplele mentionate releva eficienta deosebita a tehnologiei in cazul infractorilor voiajori.

in ceea ce priveste infractiunile de competenta parchetului, exemplificam cazul identificarii autorului omorului a carui victima a fost profesorul GHITA UNTARU, fapta comisa in Bucuresti, mediatizat la vremea respectiva ca si in momentul solutionarii, precum si urmatoarele exemple:

- identificarea lui Colompar Gheorghe de 52 ani, din orasul Deta, judetul Timis, amprentat la Arad pentru talharie, care in luna ianuarie 1993 a comis un omor a carui victima a fost Halasz Anadin orasul Deta, str. Avram lancu nr. 18, judetul Timis;

- identificarea numitilor Constantin Gheorghe, de 20 ani din Zizin, judetul Brasov si Grancea Sorinei, de 24 ani din comuna Valea Mare, judetul Arges, care la 22.07.1997 au comis un omor, victima fiind Bercaru Vasile din Brasov, str. Parcul Mic nr. 7, ap .6.

Pe baza cooperarii politienesti internationale au fost identificati infractori care au comis omoruri, talharii, furturi si alte fapte in Austria, Cehia, Croatia, Germania, Irlanda, Italia, Polonia si Ungaria.

Modesta noastra experienta in utilizarea unei asemenea tehnologii si rezultatele obtinute ne-au demonstrat ca identificarea dactiloscopica pe baza urmelor latente este de stricta actualitate, spulberand eventualele prejudecati privind profesionalizarea excesiva a infractorilor sub aspectul masurilor de precautie pentru a nu lasa urme papilare la fata locului ori a actiunilor de distrugere si inlaturare a acestora stimuland interesul criminalistilor de teren pentru efectuarea cu inalt profesionalism a activitatilor de cautare, relevare si procesare a amprentelor.

Din numarul mare de avantaje ale utilizarii tehnologiei se evidentiaza ca fiind cel mai important, in opinia noastra, facilitatea examinarii comparative a urmelor imprimate fragmentar, in contrast cu sistemul clasic de lucru in care criteriile de organizare si utilizare a cartotecilor monodactilare se raportau la o situatie ideala: cerinta imprimarii cvasicomplete a desenului papilar pentru

a i se putea atribui o formula de clasificare cat mai exacta.

Rezultatele inregistrate si calitatile sistemului au constituit principalele argumente de sustinere a deciziei extinderii si modernizarii acestei tehnologii pentru a satisface in si mai mare masura necesitatile politiei.

Astfel, la data de 01.04.2000, a fost adusa in stare operationala dotarea actuala, care cuprinde pe langa arhitectura de lucru initiala inca o statie mixta si una de verificare la sediul centra! precum si sapte statii pentru impresiuni si urme latente la Politia municipiului Bucuresti si in sase unitati judetene de politie, iar statia de amprentare directa a fost reamplasata la Politia Capitalei.

Toate componentele indepartate sunt interconectate cu procesoarele din sediul central pe linii telefonice de 64K.

Sub aspectul caracteristicilor, au fost marite capacitatile de stocare la:

- 2.000.000 fise decadactilare;

-100.000 urme latente.

Capacitatea operationala actuala este de 700.000 fise decadactilare si 43.000 urme latente. in ceea ce priveste viteza zilnica de lucru, sistemul permite 2.000 de cautari in bazele de date pe intervalul a doua schimburi.

in primele 7 luni de utilizare a actualei dotari au fost identificati pe baza urmelor latente 1480 infractori.

Proiectam etapa urmatoare de modernizare a sistemului, masura ce vizeaza dotarea Politiei de Frontiera cu cateva statii cu utilizare specifica, interconectare la procesoarele si bazele de date existente, precum si adaugarea unui procesor de cautare rapida (matcher expert).

Cautam solutii, indeosebi financiare pentru marirea capacitatii si vitezei de transmisie a datelor, experimentand intr-o prima etapa dublarea acesteia.