CRIMINALITATEA CA PROBLEMA SOCIALA - LOCUL SI ROLUL FACTORILOR BIO-PSIHO-SOCIALI IN GENEZA COMPORTAMENTULUI ANTI SOCIAL

CRIMINALITATEA CA PROBLEMA SOCIALA - LOCUL SI ROLUL FACTORILOR BIO-PSIHO-SOCIALI IN GENEZA COMPORTAMENTULUI ANTI SOCIAL

I.           Criminalitatea ca problema. Consideratii generale privind Criminalitatea sociala.

Discrepanta intre sistemul valoric si normativ al societatii si asteptarile comunitatilor    orienteaza criminalitatea inspre zona socialului intrucat ea implica incalcarea flagranta a modelelor de conduita asteptate de societate, abatere de la ceea ce societatea defineste a fi moral, etc. corect. In aceste conditii apar consecinte negative, sunt amenintate structura si stabilitatea grupurilor si a societatii in general si care sunt percepute ca fiind probleme sociale.

Problemele sociale definite in noi forme :

o intrerupere a mersului normal ori contraventional al starii de fapt;

o deteriorare a standardelor de viata;

tot ceea ce este in contradictie cu norme.

In sfera problemelor sociale este inclus si termenul de devianta.

Astfel putem pune in relatie aria problemelor sociale cu cea a deviantei si criminalitatii .

Criminalitate

Devianta

Probleme sociale

Aria cea mai larga este acoperita de sfera problemelor sociale care include ca subdomenii pe cea a deviantei si pe cea a criminalitatii.

Aria cea mai mica este reprezentata de criminalitate fiind inclusa in sfera deviantei deoarece presupune un anumit tip de abatere - de la norma penala. Ca urmare a relatiilor de incluziune si ea reprezinta o problema sociala.

Spre deosebire de interpretarile clasice din criminologie care au tratat crima ca fenomen anormal sau patologic alte orientari considera crima ca un fapt normal in orice societate, avand chiar anumite functii sociale atat in termenii aparitiei cat si in cei ai consecintelor ei, concluzie formulata in urma distinctiei facuta intre normal si patologic.

Criminalitatea in termenii aparitiei este considerata normala deoarece nici o societate nu are capacitatea de a impune conformarea totala a membrilor fata de normele si reglementarile ei.

Din aceasta perspectiva si devianta poate fi inteleasa in doua moduri:

fie ca produs al incapacitatii functionale a individului, datorata unor deviatii fiziologice sau a normalitatii psihice;

fie ca rezultat al unui comportament perfect normal , dar incompatibil cu standardele de normalitate ale grupului.

In contextul relatiei Probleme sociale - Devianta - criminalitate.

CRIMINALITATEA - se defineste ca totalitatea comportamentelor si faptelor antisociale savarsite pe un anumit teritoriu intr-o anumita unitate de timp.

Criminalitatea include ansamblul actelor si faptelor care, violand regulile juridice/penale impune adoptarea unor sanctiuni negative organizate din partea agentilor specializati ai contactului social.

Trasaturile caracteristice privind criminalitatea .

Abordarea analitica a fenomenului criminalitatii pune in evidenta o serie de trasaturi caracteristice.

1. VOLUMUL sau intinderea care exprima numarul de infractiuni raportat la o fractiune a populatiei (de regula 100.000 de locuitori) intr-o perioada data de exemplu un an.

Raportul dintre criminalitate si populatia considerata poarta denumirea de rata a criminalitatii.

Aceasta prezinta trei dimensiuni, dupa cum urmeaza:

a.              Criminalitatea reala: care reprezinta totalitatea infractiunilor savarsite in mod concret intr-o perioada data, la nivelul unui numar de locuitori . Aceasta este dimensiunea cea mai mare a ratei criminalitatii , limitele sale fiind practic imposibil de cunoscut.

b.              Criminalitatea descoperita: care reprezinta totalitatea infractiunilor depistate si identificate.

c.              Criminalitatea judecata: care reprezinta totalul infractiunilor judecate, fata de care s-au pronuntat organele in drept, raportat la o fractiune oarecare populatiei.

2. INTENSITATEA - exprima raportul dintre totalul actelor antisociale cu grad ridicat de periculozitate sociala si cele cu un grad scazut de pericol social.

Intensitatea criminalitatii este, dependenta de gradul de periculozitate sociala a faptelor comise.

3. DIRECTIA CRIMINALITATII - este trasatura care indica obiectul concret spre care este orientata fapta antisociala. Aceasta poate fi siguranta nationala, persoana, proprietatea publica si articulara, moravurile.

Ponderea unei anumite categorii de infractiuni dintr-o perioada indica practic directia dominanta a criminalitatii in perioada respectiva.

4. FRECVENTA CRIMINALITATII - indica numarul de infractiuni de un anumit gen raportat la o unitate de timp. Se pot calcula, de exemplu la nivel national, zonal, judetean catre oameni, talharii sau furturi se comit pe an, pe luna, saptamana, zi, ora sau secunda.

Toti acesti indicatori prezinta variatii mari de la o zona la alta, de la un anotimp la altul, iar cunoasterea cat mai exacta a acestor variatii este importanta pentru toate compartimentele din structura M.I. care au atributii pe linia prevenirii si combaterii fenomenului infractional.

Cauzele care concura la producerea actului antisocial.

O viziune coerenta asupra dinamicii care concura la producerea actului antisocial nu o poate oferi decat o conceptie sistematica asupra conduitei si in general, asupra manifestarilor psihocomportamentale.

Abordarea cauzalitatii in contextul genezei comportamentului antisocial constituie o problema deosebit de complexa in care factorii de ordin biologic, psihologic, psihopatologic si social nu pot fi separati.

Procesul cauzal este complex in cele mai multe situatii caracterul diferit al efectelor fiind legat de predominanta unora sau altora dintre factorii mentionati, precum si particularitatile conditiilor si circumstantelor.

Cercetarile in domeniu sustin tot mai mult ideea unui complex de cauze.

In general in cercetarea cauzelor se tine seama de aspectul individual si de aspectul social sau de masa al crimei ca fenomen individual, cat si la nivelul criminalitatii ca fenomen social.

La nivelul crimei, la nivelul diferitelor tipuri de crime (crima contra persoanei , contra statului, contra proprietatii) se cerceteaza individual si se prezinta cauzele omorului, ale violului ale furtului si se traseaza cauzele specifice pentru fiecare din aceste infractiuni.