CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI

CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI

Sectiunea 1. Consideratii generale

Curtea Constitutionala a Romaniei s-a infiintat prin Legea nr. 47/1992, in temeiul art. 142 si urmatoarele din Constitutie. Competenta Curtii Constitutionale este stabilita prin Constitutie, prin legea de organizare si functionare amintita, precum si prin alte legi, cum ar fi Legea nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei .

Potrivit Constitutiei, Curtea este garantul suprematiei Constitutiei. Rolul principal al Curtii Constitutionale consta in controlul de constitutionalitate al legilor, regulamentelor si ordonantelor. Dar ea are si alte atributii care nu privesc acest control asupra actelor juridice normative.

Ca autoritate publica este independenta si singulara in peisajul autoritatilor publice. Faptul ca judeca plangeri, contestatii etc., si ca este alcatuita din judecatori nu o aseaza in randul autoritatilor puterii judecatoresti. Insa, nici ca autoritate autonoma, clasica, nu poate fi considerata. In atare conditii stabilirea naturii juridice a Curtii Constitutionale reprezinta o operatiune dificila si greu de clarificat pe deplin. Mergand pe principiul separatiei puterilor in stat se observa pe de o parte ca nu poate fi incadrata in nici una din categoriile de autoritati si institutii apartinand fiecareia din cele trei puteri (functiuni) ale statului. Pe de alta parte, judecatorii Curtii Constitutionale sunt numiti dupa o procedura sui generis; cate trei de catre Camera Deputatilor, trei de catre Senat si trei de catre Presedintele Romaniei (in mod diferit in raport cu ceilalti judecatori) .

Din modul in care este constituita Curtea, din atributiile ce-i sunt rezervate in doctrina a fost considerata o autoritate publica politico-jurisdictionala, o autoritate de jurisdictie constitutionala si functioneaza independent fata de orice alta autoritate publica, iar competenta ei nu poate fi contestata de nici o alta autoritate publica

Sectiunea 2. Actele supuse controlului de constitutionalitate

1. Legile

Asa cum am aratat, dupa adoptarea legii de catre Parlament, semnarea acesteia de presedintele fiecarei Camere, suntem in prezenta unei legi de facto, care nu poate produce efecte juridice fiindca mai sunt de parcurs doua etape: promulgarea acesteia prin decret al Presedintelui si publicarea legii si a decretului de promulgare in Monitorul Oficial al Romaniei. Poate exista un control de constitutionalitate premergator promulgarii care se declanseaza la solicitarea Presedintelui Romaniei, a presedintilor celor doua Camere, a Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului, unui numar de cel putin 50 deputati sau cel putin 25 senatori. Curtea Constitutionala nu se poate sesiza din oficiu.

Controlul asupra legilor aflate in vigoare se realizeaza pe calea exceptiei de neconstitutionalitate ce poate fi ridicata in cadrul unui proces civil, comercial sau penal de catre una din partile in litigiu .

2. Tratatele si alte acorduri internationale

Tratatele se incheie in numele Romaniei si sunt semnate de catre Presedintele Romaniei. Pentru ca tratatul sa intre in vigoare el trebuie ratificat, de Parlament printr-o lege. Daca se dovedeste ca tratatul cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, el nu poate fi ratificat decat dupa revizuirea Constitutiei. Aceasta se justifica prin aceea ca tratatul convenit nu poate fi modificat unilateral, el este si ramane legea partilor, astfel incat daca nu este ratificat, nu poate produce efecte juridice. Verificarea constitutionalitatii tratatului are la baza realitatea ca izvor de drept este tratatul si nu legea de ratificare. Sesizarea privind eventuala neconstitutionalitate a tratatului poate fi facuta de presedintii celor doua Camere, de un numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 senatori (art. 146 lit. b din Constitutie).

3. Initiativa de revizuire a Constitutiei

Curtea Constitutionala este competenta ca, din oficiu, sa verifice daca legile constitutionale de revizuire a Constitutiei nu incalca acele prevederi din Constitutie care limiteaza revizuirea Constitutiei stabilite prin art. 152.

4. Regulamentele Parlamentului

Regulamentele sunt acte juridice ale Parlamentului stabilesc organizarea si functionarea Camerelor Parlamentului, fiecare separat sau pentru activitate in sedinta comuna. Ele pot contine prevederi ce ar contraveni Constitutiei astfel incat pot fi supuse controlului de constitutionalitate dupa ce ele au fost adoptate. Regulamentele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.

5. Ordonantele Guvernului

Fie ca este vorba de ordonanta simpla - delegata sau de ordonanta de urgenta, care trebuie sa fie supusa aprobarii Parlamentului totdeauna, acestea realizeaza reglementari primare, "cu putere de lege" si sunt supuse controlului de constitutionalitate. Este un control ulterior pentru ca ordonanta nu este supusa procedurii promulgarii; ea se publica de indata in Monitorul Oficial al Romaniei si se trimite Camerei competente ca prima Camera sesizata pentru aprobare ( in cazul ordonantelor de urgenta).

6. Initiativele legislative populare

Au dreptul de a promova o initiativa legislativa un numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, iar Curtea Constitutionala este competenta sa verifice respectarea dispozitiilor constitutionale cu privire la provenienta celor 100.000 de cetateni si domeniile de reglementare ce fac obiectul initiativei cetatenesti (art. 74 alin. 1 si 2), intrucat in Constitutie sunt prevazute anumite limite.

7. Alte atributii ale Curtii Constitutionale

Constitutia, Legea nr. 47/1992 si alte legi prevad urmatoarele atributii in plus fata de cele de control de constitutionalitate:

a)              constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunicarea celor constatate Parlamentului si Guvernului;

b)             avizarea propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;

c)              vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si de confirmare a rezultatelor referendumului:

d)             vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului, confirma rezultatele acestuia si prezinta Parlamentului Hotararea cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea referendumului national si confirmarea rezultatului acestuia. Curtea Constitutionala pronunta o hotarare de confirmare a rezultatelor referendumului (art. 45 din Legea referendumului nr. 3/2000[2]);

e)              rezolva contestatiile care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;

f)               solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice;

g)              alte atributii ce-i pot fi atribuite prin lege organica.

Sectiunea 3. Proceduri in fata Curtii Constitutionale

In raport de diversitatea atributiilor ce-i revin, sunt stabilite mai multe reguli de procedura ce au caracter imperativ.

1. Procedura controlului de constitutionalitate

Dupa cum s-a precizat anterior, exista doua momente distincte asupra controlului de constitutionalitate, respectiv controlul anterior intrarii in vigoare a legilor si controlul ulterior intrarii in vigoare al acestora.

a) Procedura controlului anterior (premergator) este mai simpla. Autoritatea sau subiectul competent sa sesizeze Curtea Constitutionala trebuie sa formuleze sesizarea in scris si sa o motiveze. Solutionarea sesizarii se realizeaza prin dezbatere in plenul Curtii Constitutionale in sedinta publica analizandu-se pe langa aspectele cuprinse in sesizare si celelalte dispozitii ale legii care ar fi influentate de o eventuala acceptare a sesizarii "care in mod necesar nu pot fi disociate".

Dupa deliberare, Curtea Constitutionala decide cu votul majoritatii judecatorilor, iar decizia se comunica Presedintelui Romaniei daca nu au fost gasite elemente de neconstitutionalitate. In caz contrar, va fi comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului pentru a reexamina dispozitiile respective si punerea lor in acord cu decizia Curtii Constitutionale. Decizia Curtii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I-a.

b) Procedura in cazul judecatii exceptiei de neconstitutionalitate

Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata in cadrul unui proces judiciar in care una din parti invoca in fata instantei judecatoresti sau de arbitraj comercial exceptia de neconstitutionalitate a unei dispozitii legale pe care se intemeiaza actul de aplicare si in consecinta trebuie inlaturata. Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si din oficiu de catre instanta sau de Avocatul Poporului. Norma legala contestata trebuie sa fie aplicabila in speta data. Instanta de judecata va consemna sustinerile pro si contra ale partilor prin Incheiere de sedinta precum si opinia sa. Daca exceptia ridicata este vadit inadmisibila, instanta va respinge de plano exceptia continuandu-se procesul. In rest, instanta va inainta dosarul cauzei cu documentele depuse de parti in sustinerea sau combaterea exceptiei, la Curtea Constitutionala, iar judecarea cauzei la instanta judecatoreasca ori de arbitraj se suspenda.

Dupa inregistrarea sesizarii la Curtea Constitutionala, presedintele Curtii desemneaza pe unul din judecatorii, ca raportor. Acesta va solicita presedintilor Camerelor Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului sa-si faca cunoscut punctul de vedere, fiecare in parte. Dupa depunerea raportului de catre judecatorul-raportor se fixeaza termen de judecata.

Cauza se judeca pe baza raportului intocmit de judecatorul-raportor, a incheierii de sesizare a Curtii Constitutionale, a punctelor de vedere exprimate de autoritatile aratate

a probelor si sustinerile partilor. Partile sunt citate si pot fi asistate si reprezentate de avocati cu drept de a pleda la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Curtea hotaraste cu majoritate de voturi, deciziile sale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I si produc efecte, general obligatoriu numai pentru viitor. Daca s-a constatat neconstitutionalitatea unor dispozitii din legi, ori ordonante acestea isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen de 45 de zile ori pana la modificarea si adoptarea la textul Constitutiei a prevederilor declarate neconstitutionale, acele prevederi sunt suspendate de drept. In conditiile in care Constitutia nu dispune, situatiile juridice, drepturile si obligatiile nascute pe baza prevederilor declarate neconstitutionale anterior deciziilor Curtii Constitutionsle, rezulta ca aceste situatii nu mai pot fi puse in discutie.

Atat Constitutia cat si legea de organizare a Curtii Constitutionale prevad in detaliu diferitele atributii ale Curtii Constitutionale, modul de lucru, luarea deciziilor, structura functionala etc.

Curtea Constitutionala emite sau pronunta o serie de acte precum: hotarari, decizii, avize consultative.

Este fundamental de subliniat ca deciziile si hotararile se pronunta in numele legii, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Nici o autoritate din stat si, in general, nici un subiect de drept nu poate incalca hotararile si deciziile Curtii Constitutionale.