Caile de atac impotriva sanctiunilor contraventionale

Caile de atac impotriva sanctiunilor contraventionale

langerea constituie calea specifica de atac in materie contraventionala[1], considerata ca o cale de atac ordinara. Atat O.G. nr. 2/2001 cat si alte acte normative , prevad ca impotriva sanctiunii se poate face plangere.

Poate face plangere contravenientul sau persoana vatamata, dar aceasta numai in ce priveste despagubirea stabilita. Poate face plangere si cel caruia ii apartin lucrurile confiscate, altul decat contravenientul, dar numai in ceea ce priveste masura confiscarii[3]. Potrivit modificarii aduse art. 31 alin. 1 din Legea nr. 32/1968 prin O.G. nr. 12/1994 aprobata prin Legea nr. 65/1994 plangerea se putea formula "impotriva actului de constatare a contraventiei si de aplicare a amenzii". Credem ca intentia legiuitorului, la acel moment, nu a fost restrictiva si plangerea putea fi formulata nu numai impotriva amenzii ci si impotriva oricarei sanctiuni contraventionale, fie avertisment, fie inchisoare contraventionala. De altfel, in noua reglementare, se arata clar ca plangerea se poate face impotriva procesului-verbal de constatare si de aplicare a sanctiuni, deci se poate ataca oricare din sanctiunile aplicate .

Plangerea se depune la organul din care face parte agentul constatator, insotita de copia procesului-verbal de constatare a contraventiei, si unde este cazul, de chitanta prin care a fost platita jumatate din minimul amenzii. Plangerea, insotita de dosarul cauzei se inainteaza judecatoriei pentru solutionare. Plangerea, cat si celelalte acte de procedura pentru solutionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru.

Plangerea trebuie depusa intr-un termen de 15 zile, care incepe sa curga de la data inmanarii sau comunicarii actului de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii. Termenul se calculeaza pe zile libere.

Plangerea suspenda de drept executarea. Practica judiciara s-a pronuntat in sensul ca si in situatia in care contravenientul a achitat amenda sau jumatate din minimul amenzii si s-a incheiat proces-verbal, acesta poate face plangere impotriva actului de constatare sau a masurii de sanctionare.

Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile (termen de recomandare), si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea (pentru stabilirea adevarului), a martorilor indicati in procesul verbal sau in plangere. Atunci cand fapta este urmarea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei.

In cazul militarului in termen, sanctiunea disciplinara, si nu procesul verbal de constatare, nu si de aplicare a contraventiei, poate fi atacata potrivit procedurii specifice actelor administrative jurisdictionale, iar procesul verbal de contraventie, prin care se constata o paguba sau s-a dispus masura complementara a confiscarii (art. 44 alin. 2) poate face obiectul procedurii prevazute de O.G. nr. 2/2001.

Solutiile care pot fi adoptate de judecatori sunt de respingere sau de admitere a plangerii. In caz de anulare a procesului-verbal, petentul este exonerat de raspundere (admiterea poate sa fie totala sau partiala) iar lucrurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa, se restituie. In cazul in care aceste bunuri au fost valorificate, se va achita o despagubire baneasca egala cu suma realizata prin valorificare.

Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea este definitiva si executorie.

In intelesul dispozitiilor art. 377 al.1 pct. 1 Cod procedura civila, cum prin hotarare definitiva se intelege o hotarare care nu poate fi atacata cu apel, dar, este susceptibila de a fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, si hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea in fond poate fi atacata cu recurs, si prin caile extraordinare de atac.

Prin modificarea si completarea adusa de Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 2/2001, recursul se judeca la sectia de contencios administrativ a tribunalului. Asadar, daca in prima instanta, opera de judecata o face o instanta de drept comun, in recurs se transfera aceasta competenta sectiei de contencios administrativ a tribunalului[5].

Motivarea recursului nu mai este obligatorie , motivele putand sa se sustina si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii, solutie ce a fost acceptata de legiuitor, prin O.G. nr. 2/2001 la impulsul practicii judiciare.

Recursul se judeca in complet format din trei judecatori, iar solutia poate fi de respingere, de casare sau de modificare a hotararii, cu retinere sau cu trimitere spre rejudecare (312 Cod proc. civ).

In cazul sanctiunii inchisorii contraventionale legiuitorul a prevazut o procedura diferita in materia recursului.

Astfel, hotararea judecatoreasca este irevocabila si deci nu mai poate fi atacata cu recurs in situatiile in care actul normativ prevede sanctiunea amenzii alternativ cu sanctiunea inchisorii contraventionale, sau cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, iar contravenientul este de acord cu aplicarea sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii .

Hotararea instantei prin care s-a aplicat sanctiunea inchisorii contraventionale este supusa recursului, care poate fi declarat de contravenient in 24 de ore de la pronuntare, daca a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare daca a fost lipsa. La randul sau si procurorul poate declara recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termenul de 15 zile de la inregistrare.