Cercetarea la fata locului. Notiune, trasaturi, sarcini.

Cercetarea la fata locului. Notiune, trasaturi, sarcini.

Notiune.

Scopul principal al acestei activitati este descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor create de faptuitor, a mijloacelor si instrumentelor folosite, precum si clarificarea imprejurarilor in care s-a savarsit o infractiune ori s-a produs un eveniment cu implicatii juridice.

Locul savarsirii infractiunii reprezinta sursa cea mai importanta de obtinere a unor informatii obiective despre fapta, faptuitor si imprejurarile in care acesta a actionat si de aceea cercetarea la fata locului contribuie in mod hotarator la aflarea adevarului.

Cercetarea la fata locului asigura perceptia nemijlocita a ambiantei locului comiterii infractiunii, chiar daca savarsirea acesteia nu a fost insotita de producerea unor modificari materiale, sau desi insotita de asemenea transformari, acestea au facut obiectul unor constatari nemijlocite in faza de inceput a procesului penal (faza de urmarire). Ea ofera organului de urmarire penala sau instantei de judecata (atunci cand aceasta din urma se deplaseaza la locul savarsirii infractiunii) posibilitatea de a-si forma o imagine exacta despre particularitatile acestui loc si imprejurarile in care s-a produs fapta sau evenimentul.

Textul de lege (art. 129Cod pr.pen.) prevede ca cercetarea la fata locului se efectueaza cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita.

Cercetarea la fata locului se efectueaza atat in cursul urmaririi penale cat si in faza de judecata. In faza de urmarire penala, se dispune prin rezolutie motivata. In faza de judecata, cercetarea se dispune prin incheiere, dupa inceperea cercetarii judecatoresti si poate fi efectuata atat de instanta de fond cat si de instanta care rejudeca cauza dupa casare.

Cercetarea la fata locului se efectueaza in prezenta martorilor asistenti, exceptand cazurile in care aceasta nu este posibil. Despre motivele care au impiedicat prezenta martorilor asistenti la cercetare, se va face mentiune in procesul verbal incheiat de organul judiciar. Ratiunea pentru care legiuitorul a considerat necesar sa asigure prezenta martorilor asistenti este data de faptul ca, semnaturile pe care acestia le depun pe procesul verbal care consemneaza rezultatele acestei activitati, precum si pe ambalajele in care sunt introduse urmele si mijloacele materiale de proba ridicate cu acest prilej, constituie o modalitate auxiliara de certificare a constatarilor facute de organul judiciar, ceea ce reduce considerabil posibilitatile de substituire a probelor descoperite.

Daca organul de urmarire penala considera necesar, cercetarea se efectueaza in prezenta partilor. Neprezentarea partilor legal instiintate, nu impiedica efectuarea cercetarii. In situatia in care invinuitul este retinut sau arestat si nu poate fi adus la cercetare, i se aduce la cunostinta ca are dreptul sa fie reprezentat, iar daca solicita aceasta, se iau masuri sa i se asigure reprezentarea. In acest fel, invinuitul/inculpatul isi poate exercita dreptul la aparare pe tot parcursul urmaririi penale.

Daca cercetarea la fata locului se efectueaza de instanta de judecata, aceasta are loc cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la judecata este obligatorie.

Ori de cate ori este necesar, organul judiciar care efectueaza cercetarea la fata locului poate interzice persoanelor care se afla sau vin in perimetrul examinat, sa comunice intre ele sau cu alte persoane, ori sa plece inainte de terminarea cercetarii.

Acceptiunea de loc al faptei.

Dimensiunile acestui perimetru variaza de la caz la caz, in raport cu natura faptei sau evenimentului si    urmarile care s-au produs, particularitatile topografice ale locului in care s-a derulat, mijloacele folosite la savarsirea infractiunii etc. In delimitarea acestui perimetru se au in vedere atat suprafata de teren pe verticala, orizontala si in adancime, incaperea (incaperile), intinderea de apa la suprafata si in adancime in care sunt prezente urme si mijloace materiale de proba aflate in legatura cauzala directa cu fapta ilicita sau evenimentul cercetat, cat si alte locuri in care pot fi descoperite urmarile acestora.

Dupa cum rezulta din dispozitiile legii[1], in cazul savarsirii de infractiuni, cercetarea la fata locului se efectueaza in:

- locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala in totul sau in parte si

- locul unde s-au produs rezultatele acesteia.

Asadar, sintagma "fata locului" include in aceste cazuri nu numai locul in care s-a desfasurat episodul principal al faptei ilicite, ci si zonele aflate in imediata lui vecinatate, ori alte locuri din care pot fi obtinute date referitoare la pregatirea, derularea si urmarile infractiunii. Se au in vedere inclusiv caile de acces si de retragere a autorului din campul infractional, ori locurile in care au fost ascunse (depozitate) obiectele, valorile produs al infractiunii.

Competente sa efectueze cercetarea la fata locului sunt organele de urmarire penala pe a carei raza administrativ teritoriala s-a savarsit infractiunea ori s-a produs evenimentul. In faza de urmarire penala, in raport cu competenta materiala, ea se efectueaza fie de organele de cercetare penala ale politiei, fie de procuror pentru infractiunile care potrivit legii ii revin in competenta obligatorie de cercetare.

Definitie. Cercetarea la fata locului poate fi definita ca fiind o activitate procedurala efectuata dupa criterii tehnico - tactice criminalistice, care are ca obiect perceperea nemijlocita a locului in care s-a savarsit o infractiune ori s-a produs un eveniment cu implicatii juridice, evidentierea imprejurarilor in care s-au produs, descoperirea, fixarea, conservarea, ridicarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba, precizarea starii si pozitiei acestora, in vederea stabilirii naturii faptei ori evenimentului, identificarii persoanelor si obiectelor care au creat urmele si administrarii probelor in procesul judiciar.

Trasaturile cercetarii la fata locului.

a)      Cercetarea la fata locului are un caracter obligatoriu.

Ea se efectueaza in toate situatiile in care actiunile intreprinse de faptuitor au determinat aparitia unor modificari materiale in locul in care s-a derulat activitatea ilicita ori s-au produs urmarile acesteia. Dupa cum se arata in literatura juridica de specialitate, este de neconceput instrumentarea unor infractiuni cum sunt omorul, furturile in dauna avutului public si privat, accidentele de munca, de circulatie etc., fara efectuarea cercetarii la fata locului.

b)      Cercetarea la fata locului este o activitate initiala si urgenta.

Atunci cand se impune a fi efectuata, ea reprezinta prima activitate care se desfasoara in cadrul urmaririi penale, constituind punctul de plecare in efectuarea investigatiilor si conditionand directiile ulterioare ale anchetei.

Cercetarea la fata locului este o activitate urgenta, deoarece odata cu scurgerea timpului, locul faptei poate suferi modificari, iar urmele si mijloacele materiale de proba se pot altera sau disparea, ceea ce ar reduce considerabil sansele descoperirii infractiunii si autorului ei. Studiile statistice demonstreaza ca atunci cand cercetarea se efectueaza intr-un timp scurt (10-15 minute), sunt mai mari sansele de descoperire si examinare a tuturor urmelor infractiunii, intrucat posibilitatile de disparitie, distrugere sau modificare sunt minime. Cu cat timpul scurs de la savarsirea infractiunii pana la efectuarea cercetarii este mai mare, cu atat sansele de descoperire a infractiunii si faptuitorului sunt mai reduse.

In principiu, cercetarea se efectueaza imediat dupa savarsirea infractiunii, odata cu    sesizarea organului judiciar, dar sunt si situatii in care se face mult mai tarziu. Astfel de situatii apar atunci cand fapta a fost descoperita cu intarziere, sau cand desi descoperita, nu s-a putut stabili de la inceput locul in care s-a desfasurat episodul principal al infractiunii (de exemplu nu s-a cunoscut locul in care a fost omorata victima). In aceste cazuri, echipa care efectueaza cercetarea trebuie sa stabileasca modificarile aparute ulterior in locul comiterii infractiunii, si sa interpreteze si aprecieze urmele care mai pot fi descoperite, prin prisma acestor modificari.

c)      Cercetarea la fata locului este in principiu o activitate care nu se poate repeta.

Daca cercetarea a fost defectuos efectuata, sau daca rezultatele acesteia nu au fost fixate corespunzator, ancheta va fi canalizata pe o pista gresita, cu consecinte dintre cele mai grave pentru aflarea adevarului. Repetarea cercetarii nu se mai poate face in conditiile initiale si nu mai poate conduce la rezultatele scontate, intrucat locul faptei sufera modificari inclusiv ca urmare a actiunilor intreprinse in prima etapa de echipa de cercetare. Mai mult decat atat, in conditiile in care locul faptei nu a fost sigilat, sau nu au fost luate masuri adecvate pentru paza si conservarea aspectului sau initial, valoarea probatorie a eventualelor urme si mijloace materiale de proba care ar putea fi descoperite la repetarea cercetarii, va fi indoielnica, existand intotdeauna suspiciuni cu privire la provenienta lor.

d)      Cercetarea la fata locului are un caracter organizat.

Pentru a asigura caracterul organizat al activitati de cercetare este necesar sa se respecte urmatoarele reguli:

- cercetarea la fata locului nu trebuie limitata in timp si spatiu

- in efectuarea cercetarii la fata locului trebuie eliminate ideile preconcepute cu privire la fapta, faptuitor, metodele si mijloacele folosite de acesta, ori cu privire la utilitatea urmelor descoperite si valoarea lor identificatoare;

- metodele concrete de cercetare se stabilesc in functie de natura si urmarile faptei, particularitatile locului de cercetat, modurile de operare folosite de faptuitor(i), si dispunerea urmelor si mijloacelor materiale de proba;

- notarea constatarilor de ordin criminalistic si a datelor desprinse cu ocazia investigatiilor, in vederea consemnarii lor ulterioare in procesul verbal de cercetare la fata locului;

- studierea reactiilor pe care le are faptuitorul prezent la fata locului.

Sarcinile cercetarii la fata locului.

- delimitarea locului in care s-a savarsit infractiunea sau s-a produs evenimentul care impune interventia organului judiciar, si fixarea aspectului initial al acestuia;

- descoperirea, fixarea, ridicarea, conservarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba;

- stabilirea imprejurarilor in care s-a savarsit fapta in vederea stabilirii naturii acesteia;

- evidentierea modului de operare folosit la savarsirea infractiunii si a activitatilor desfasurate in locul faptei, in scopul elaborarii versiunilor cu privire la faptuitori;

- identificarea victimei, martorilor oculari si a invinuitului/inculpatului din randul curiosilor aflati in apropierea locului faptei;

- stabilirea cauzelor, conditiilor si imprejurarilor care au determinat sau inlesnit savarsirea infractiunii, in vederea luarii masurilor preventive care se impun.