Conceptul de institutie politica

Dreptul constitutional stabileste modul de organizare si functionare, precum si atributiile institutiilor prin intermediul carora se exercita puterea politica. Dreptul constitutional are cele mai diverse si mai substantiale legaturi cu sfera politicii.

Trasaturile comune ale tuturor acceptiunilor termenului de institutie se regasesc in continutul notiunii de institutie politica si sunt urmatoarele:

a) institutia politica este formata dintr-un colectiv de indivizi;

b) institutia politica are un caracter stabil;

c) modul de constituire si atributiile institutiei politice sunt prevazute intr-un act cu valoare constitutionala;

d) institutiile politice sunt constituite pentru satisfacerea unor interese sociale largi;

e) institutiile politice dispun de autoritate, pe care o exercita in mod legitim si legal asupra unei colectivitati umane care nu are, in principiu, o alta alternativa decat de a se supune vointei respective.

Institutiile politice au aparut ca modalitati de solutionare a unor probleme ce confruntau viata sociala, avand, totodata, rolul de a influenta si modifica viata sociala intr-un sens dezirabil "Binelui comun", precum si vointei institutiei ca atare. Institutiile, la randul lor, suporta dinamismul vietii sociale, modificandu-si forma, rolul, functiile si metodele de actiune pe masura transformarilor sociale.

Fundamentul obiectiv al institutiei politice este faptul social, in timp ce fundamentul subiectiv al acesteia este ideea de a face sau de a intreprinde ceva care corespunde unui anumit interes social.

Ideea de a crea institutii politice a luat nastere inconstient in mintea indivizilor. Dupa ce aceasta idee devine constienta, colectivitatea (cea care creeaza institutia) recurge la forme institutionalizate pentru a o realiza din punct de vedere politic si juridic. In felul acesta, institutia rezulta din legatura intre ideea de organizare politica a unei colectivitati social-umane (necesitatea unei vieti asociative organizate stabil) si vointa suverana a acesteia. Trebuie observat insa ca institutia politica astfel conceputa si realizata tinde sa aiba un caracter permanent.

Orice atingere adusa institutiei politice din interiorul comunitatii social-umane, sau din afara acesteia, afecteaza vointa suverana a celui care a creat institutia politica.

In sens larg, conceptul de institutie politica se raporteaza in principal la stat, organismele de guvernare (Parlament, Presedinte de republica sau monarh, Guvern, prim-ministru) si partidele politice. Toate organismele enuntate intrunesc calitatea de institutie politica, intrucat au un rol bine definit in procesul de dobandire si exercitare a puterii politice. Corespunzator acestui rol, fiecare dintre ele are anumite functii, o organizare proprie si metode specifice de activitate prin care participa la procesul de guvernare.

In sens restrans, conceptul de institutie politica se raporteaza exclusiv la stat, Parlament, seful statului, Guvern si primul-ministru. Rezulta ca in acceptiunea restransa a termenului de institutie politica sunt excluse partidele politice.

Intrucat organizarea si functionarea institutiilor politice propriu-zise (autoritatile publice) sunt reglementate de anumite norme juridice, din aceasta perspectiva, prin notiunea de institutie politica vom intelege atat autoritatile investite cu dreptul de a exercita puterea politica, cat si normele referitoare la aceasta.

In ceea ce ne priveste, optam pentru conceptul de institutie politica luat in sens restrans. Partidele politice nu sunt institutii politice.

Institutiile politice sunt investite prin lege cu autoritate sau putere de comanda generala. Ele au dreptul de a exprima vointa suverana a poporului si de a actiona pentru realizarea si respectarea acesteia. In virtutea acestui drept, institutiile politice transpun vointa poporului in norme de conduita general-obligatorii sau actioneaza in modalitati si cu instrumente specifice pentru aplicarea si respectarea acestora.

In ceea ce priveste partidele neparlamentare, precum si partidele nereprezentate in guvern, se poate spune ca acestea nu participa nici macar mijlocit la exercitarea puterii, ci doar la influentarea acesteia prin intermediul presei, intrunirilor, demonstratiilor.

Desigur, partidele (ca forte politice) au rolul de a contribui la definirea si exprimarea vointei politice a poporului, de a influenta procesul de guvernare. Ponderea influentei, ca si mijloacele folosite in acest scop difera insa de la un partid la altul in functie de legitimitatea electorala a fiecaruia. Din punct de vedere juridic, partidele sunt organisme infiintate din initiativa particulara (desi ele actioneaza in sfera politicii si sunt subiecte de drept public); ele se constituie, se organizeaza potrivit vointei fondatorilor si membrilor lor, exprimata in platforme sau programe politice si ideologice.

Spre deosebire de partide, institutiile politice sunt organisme infiintate expres prin Constitutie sau lege. De asemenea, atributiile si prerogativele acestora sunt stabilite de forul legislativ. Exista insa si unii autori care considera ca partidele politice sunt institutii politice, intrucat concura la exercitarea puterii.

Se poate considera ca si presa, sindicatele, unele organizatii neguvernamentale concura la procesul de exercitare a puterii, dar nu convertesc vointa poporului in acte de comanda sociala.

Institutiile politice sunt inseparabil legate de stat, care, la randul sau, este considerat o autentica institutie politica integratoare a tuturor celorlalte institutii.

Institutiile la care ne referim sunt reglementate juridic cu ajutorul normelor de drept, desi acestea nu sunt norme care concura la organizarea si functionarea institutiilor politice ca atare. De aceea, ele sunt studiate in cadrul dreptului constitutional. Cu alte cuvinte, organizarea si functionarea lor, atributiile si prerogativele ce li se confera sunt stabilite prin Constitutie sau alte acte normative.

Pentru a fi in prezenta unei institutii politice trebuie sa fie intrunite doua conditii de fond:

a) institutia respectiva sa fie investita in mod expres prin Constitutie sau prin lege cu prerogativa de a exercita puterea politica. Faptul ca institutia politica este prevazuta expres in Constitutie sau intr-o lege ii confera acesteia legitimitate, intrucat Constitutia si legea depoziteaza vointa suverana a poporului.

b) institutia politica trebuie sa beneficieze de o deplina libertate de actiune in exercitarea misiunii sale. Aceasta nu inseamna, desigur, separarea absoluta a institutiilor una de alta si a tuturor fata de celelalte autoritati statale.

Institutia politica, ca atare, se formeaza ca rezultat al conlucrarii mai multor factori:

a) institutionalizarea si autonomizarea unor relatii si activitati politice prezentand similitudini si o importanta sociala deosebita pentru viata sociala, indeosebi pentru conducerea politica a societatii;

b) specializarea organismelor (institutiilor) care desfasoara un anumit tip de activitati si unirea tuturor acestora intr-un sistem unitar si coerent;

c) conferirea unei haine juridice acestui sistem unitar prin stabilirea unor norme general-obligatorii care reglementeaza desemnarea si functionarea institutiilor politice, precum si a unor norme care sanctioneaza orice atingere adusa functionarii institutiilor politice respective. Institutiile politice, ca si cele juridice trebuie sa fie stabile. Numai astfel ele pot infaptui o guvernare armonioasa.

Este neindoielnic faptul ca ele exercita nemijlocit si specializat puterea (puterea judecatoreasca). Mai mult chiar, instanta suprema este investita prin lege cu prerogativa de a judeca pe seful statului pus sub acuzare de Parlament, ca si pe membrii Guvernului pentru savarsirea anumitor fapte. Din acest punct de vedere, teoretic, instantele judecatoresti ar putea fi incluse in categoria institutiilor politice, intrucat exercita nemijlocit puterea judecatoreasca, care constituie un segment al puterii politice.

Cu toate acestea, pentru ratiuni de ordin practic, consideram ca instantele judecatoresti nu trebuie incluse in categoria institutiilor politice, intrucat sunt corpuri independente fata de Parlament, de seful statului, Guvern etc. Instantele judecatoresti nu desfasoara o activitate de conducere politica propriu-zisa, nu participa in mod efectiv si permanent la exercitiul puterii; ele sunt sesizate doar in cazul unor litigii rezultate din incalcarea legii.

In general, constitutiile nu folosesc conceptul de institutie politica, ci termenul de autoritate publica, intelegand prin acestea, in primul rand, Parlamentul, seful statului, Guvernul si, in al doilea rand, alte organisme investite cu autoritate si putere de comanda cum ar fi, de pilda, Curtea Constitutionala, Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii s.a.