PROFILUL PSIHOLOGIC AL AUTORILOR DE ATENTATE TERORISTE

PROFILUL PSIHOLOGIC AL AUTORILOR DE ATENTATE TERORISTE

Grupul terorist tinde sa se formeze in contexturile unor situatii de frustrare, fie ca este vorba de saracie in statut defavorizat din motive politice, rasiale, etnice si religioase. Orientarea lor extremista porneste de la convingerea ca nu-si vor putea atinge niciodata telurile pe cale legala.

Acestor teluri li se acorda valoare absoluta. Din acest motiv, apartenenta la grupul terorist le confera posibilitatea autopretuirii, caderea in mitul eroului salvator, concomitent cu o anumita depersonalizare prin care devine posibila infruntarea oricarui risc.

Reprezentantii fanatici ai unei "cauze" sunt rezultatul unui proces de diminuare al propriului Eu in care se contopeste cu un Eu colectiv, adesea nebulos si absurd, care utilizeaza deviza, de asemenea absurda "distruge pentru a salva'.

Cresterea constanta a fenomenului terorist in perioada moderna a determinat printre altele realizarea si publicarea unor studii referitoare la actele propriu-zise de terorism cat si la autorii acestora. Lucrarile autorilor
ameriani Han Miller si Ernst Evans au meritul de a incerca sa portretizeze terorismul modern pe baza unor date publicate cu privire la peste 250 de lideri si membri ai unor organizatii teroriste din Germania, Japonia, Turcia si tarile din Orientul Mijiociu. Unele din concluziile rezultate au relevanta criminologica certa mai ales in ceea ce priveste masurile de prevenire si control asupra acestui fenomen.

Varsta

Varsta membrilor gruparilor teroriste s-a dovedit a fi deosebit de unitara, clasandu-se intre 22 si 31 de ani in timp ce liderii se situeaza intre 45 si 55 de ani. Varsta optima de recrutare a viitorilor luptatori teroristi este situata intre 12 si 16 ani. De obicei sunt preferati pentru selectie cei inclinatii preponderent spre violenta si orfanii.

Sexul

In pofida unor diferente minore intre grupurile luate in studiu, terorismul
ramane o preocupare dominant masculina, marea majoritate a operatiilor teroriste, peste 80% fiind concepute, conduse si executate de barbati, femeile avand in general rol de sprijin. Intr-o anumita masura, aceasta concluzie este contrazisa de pozitia si rolul femeilor in cadrul gruparilor teroriste Vest Germane, in care ele ocupa aproximativ o treime din numarul membrilor operativi.

Starea civila

Teroristul necasatorit este preponderent fata de cel necasatorit. Necesitatea de mobilitate, flexibilitate, initiativa, securitate si total devotament cauzei este incompatibila cu responsabilitatile familiale si impune, in mod firesc, celibatul.

Mediul de provenienta

Teroristii trebuie sa cunoasca la perfectiune terenul pe care opereaza. In consecinta, ei sunt oameni ai locului, provenind din mediul urban sau rural, in functie de grupul terorist din care fac parte, de specificul actiunilor pe care le desfasoara si de zona in care opereaza.

Nivelul de instruire.

Studiile efectuate releva un fapt demn de interes si anume acela ca marea majoritate a teroristilor au cel putin studii medii, cel mai adesea fiind absolventi de institutii de nivel universitar, unde, de altfel, sunt recrutati ca membri ai organizatiilor extremiste.

Originea sociala si ocupatia

De obicei, originea sociala a membrului grupului terorist variaza in functie de necesitatile structurii. Tinand cont ca celulele de baza trebuie sa fie niste 'eminente cenusii" acestea vor fi preferate din medii sociale selecte. Avand in vedere ca 'treburile casei" necesita unele mici sacrificii, aceasta categorie de membri ai organizatiei, vor proveni din patura medie a societatii.

In general, ca ocupatie, teroristii vor prefera un loc de munca unde sa se poata face nevazuti cu usurinta, atunci cand situatia impune si greu de iesit in evidenta, in activitatea de zi cu zi. De asemenea, pentru obtinerea unei eficiente maxime privind munca operativa (culegerea de informatii, strangerea de fonduri, asigurarea logistica )vor fi vizate acele persoane cu putere si influenta necesara scopului urmarit.

Una din caracteristicile esentiale ale terorismului si implicit a teroristilor, consta in obsesia acestora de a convinge opinia publica vizata, grupul social tinta, sa priveasca lumea asa cum o privesc ei, potrivit propriului standard de legitimitate politico-sociala.

La baza emergentei oricarui act terorist sta sistemul de convingeri format din imagini, simboluri si mituri dominante, de perceptii si interpretari eronate care determina trecerea de la nemultumire si frustrare la actiuni violente si sperante de schimbare a statutului real dar neconform al societatii atacate.

Sistemul de convingeri ale subiectilor actului terorist poate sa provina din surse cum ar fi cadrul politic si social in care se formeaza si traiesc acestia. Asemenea matrice cuprinde factori culturali variabili, cum ar fi istoria, traditiile, cultura, religia, ce sunt transmit membrilor grupati din anumite tipare de socializare specifice.

O data intrati in conflict deschis cu societatea, teroristii accepta clandestinitatea, marginalizarea si autoizolarea plina de tensiune si nesiguranta, fapt care potenteaza adoptarea unui set rigid de convingeri neconforme cu realitatea sociala data. Ripostele societatii sau statului amenintat inhiba flexibilitatea si deschiderea mentala a teroristilor fata de posibilitatea compromisului sau schimbarii opiniilor.

De asemenea, dezumanizarea dusmanului devine dominanta gandirii oricarui actor in cadrul unui scenariu de emergenta a terorismului. Dusmanul este perceput in mod abstract si depersonalizat ca fiind "capitalismul burghez', "pericolul comunist', "imperialismul" sau "sionismul", "hoardele" negre, galbene, fiind monolitic si impersonal.

Cea mai mare parte a teroristilor se considera victime, nu agresor, autopercepandu-se ca fiind reprezentantii celor oprimati: muncitori, tarani, minoritati, etc., grupuri considerate incapabile sa se apere singure. Teroristii au constiinta superioritatii lor morale, se considera mai sensibili, mai nobili in fapt, niste idealisti pe care societatea nu ii merita.

Tendinta organica a terorismului spre pseudo-legitimizare este reflectata de folosirea curenta a termenilor juridici extrem de elaborati pentru a incadra atentatul terorist intr-o aura justificativa si legalista. Astfel, teroristii nu considera atentatul drept crima sau asasinat, ci "execute dupa judecare', victimele fiind "tradatori", "vanzatori de tara', popor sau neam, iar cei care sunt inchisi de teroristi, sunt inchisi in inchisori ale poporului.

Teroristii si proiecteaza imaginea actelor lor cu ajutorul simbolisticii
militare, incercand sa acrediteze ideea unui razboi conventional intre doua tabere si restul lumii. Pentru teroristi, victimele atentatelor, chiar si cele intamplatoare sunt reprezentanti ai "dusmanului', in cazul in care ei admit existenta unor victime nevinovate, cazul atentatelor oarbe, raspunzator este guvernul care a refuzat sa le satisfaca cererile sau le-a ignorat amenintarile.

Refuzarea responsabilitatii pentru actele de violenta este la fel de
caracteristica terorismului ca si tendinta de a considera orice actiune un succes, particularitate definitorie a terorismului.

Individul care devine terorist are volens-nolens un sentiment de culpa fata de faptele sale, motiv pentru care apare cu necesitate fenomenul de autoconvingere privitor la vinovatia celorlalti, actiunile sale avand darul de a transcede standardele normele de comportament social si moral. De aceea, teroristii sunt foarte selectivi in perceperea de informatii, in acceptarea faptelor, au incredere in anumite canale de informatii proprii. Astfel, modelele de ,,rea-credinta innascuta a inamicului' ii face pe teroristi sa nu accepte realitatea dramatica, absurditatea demersurilor lor, orice gest conciliator fiind interpretat ca o incercare de inselare. In acest sens un exemplu elocvent il constituie atentatul din estul Londrei (9 februarie 1996) intr-un moment in care detensionarea dintre I.R.A. si guvernul britanic prea deja o realitate.

Avertismentele lui Jerry Adams privind neincrederea crescanda a Sin Fein-ului si a radicalilor IRA au fost confirmate la Docklands, explozia provocand demolarea mai multor cladiri, doi morti si peste o suta de raniti, pagubele totale fiind de milioane de lire sterline.

In concluzie, capacitatea de adaptare a teroristilor la starea de pace este extrem de limitata si fortarea acestora de a accepta falsitatea convingerilor lor sau refuzul oricarei solutii de iesire dintr-o situatie practic fara iesire duce la un soc emotional ce poate reedita o astfel de tragedie.

Terorismul ca spasm emotional

Actiunile teroriste sunt considerate, in numeroase situatii, a fi irationale deoarece, neavand o motivatie politica, nu sunt determinate de un scop tangibil. Excmplul clasic in acest sens il constituie terorismul moluccan din Olanda din perioada anilor 70. Comunitatea moluccana reprezinta o relicva din perioada coloniala daneza si dupa cea aceasta a evacuat administratiile, s-a format Republica Sud-Moluccana cu o existenta, de altfel, efemera, fiind cucerita de Indonezia. Cam 15.000 de sud-moluccani refugiai din Olanda au format o comunitate care nemultumita si frustrata a infiintat "Miscarea Tineretului Liber Sud-Moluccana care a organizat cateva atacuri teroriste spectaculoase, cele mai cunoscute fiind in 1975 cand au ocupat ambasada indoneziana si au atacat un tren de pasageri, au continuat in 1977 ocupand o scoala si un tren, in schimbul ostaticilor capturati ei au cerut guvernului olandez recunoasterea republicii lor fantoma si eliberarea unor activisti arestati, desi inamicii declarati erau danezii si nu olandezii. Alt exemplu - terorismul armean, anii 75-85. Gruparile 'Armata Secreta Armeana pentru Eliberarea Armeniei (ASALA) si 'Comandourile Justitiare ale Genocidului Armean'(JCAG) au comis numeroase atentate impotriva diplomatilor turci, motivul fiind acela al razbunarii pentru masacrarea armenilor de catre turci in 1915 care cereau guvernului turc sa-si asume responsabilitatea masacrarii a circa 1,5 milioane de armeni din ordinul ultimului sultan al Imperiului Otoman, lucru pe care Turcia l-a refuzat. In plus, teroristii armeni militau pentru infiintarea unui stat independent armean in vechile provincii din Turca, desi aici nu mai existau decat vreo 5.000 de etnici, in perioada respectiva 80% dintre armeni locuiau in U.R.S.S. actualmente Republica Armenia, stat aparut dupa destramarea U.R.S.S. dar totusi tinta teroristilor a ramas Turcia. Acestea sunt exemple de 'terorism expresiv", motivatia fenomenului fiind reactia emotionala a actorilor, nu o strategie coerenta a insurgentei politice.

Astfel, terorismul este o stare emotionala, nu un instrument de obtinere a ceva de natura politica, economica, sociala. Aceluiasi factor emotional i se datoreaza si atentatele teroriste din 1996 din Rusia, savarsite de ceceni, inaintea acordului de pace semnat de generalul Lebed (septembrie 1996).

Masuri antiteroriste intreprinse la nivelul unor state

Pe linia combaterii fenomenului terorist, o serie de state au incheiat acorduri bilaterale prin care sunt prevazute unele masuri antiteroriste cat si actiuni concrete de cooperare in acest domeniu:

- neacordarea de azil politic pentru membrii si simpatizantii organizatiilor teroriste

- un larg schimb de informatii pe linie antiterorista

- masuri antiteroriste comune

Asemenea acorduri au fost incheiate intre S.U.A. si alte state ale Europei Occidentale, precum si intre acestea si unele state.

Ministerul de Interne al Italiei a semnat la Madrid cu omologul sau spaniol un acord, avandu-se in vedere intensificarea cooperarii in ce priveste schimbul de informatii si asigurarea securitatii instalatiilor aeroportuare, portuare, feroviare, precum s urmarirea fenomenelor teroriste.

Un acord similar a fost semnat intre Spania si Franta, cele doua tari hotarand crearea unui Comitet bilateral contra terorismului si crimei organizate.

Austria, la nivelul ei, a incheiat o intelegere cu tarile membre ale Pietei Comune referitoare la schimbul de informatii in lupta antiterorista, furturi de arme si explozivi, precum si la traficul de droguri. Totodata, s-a cazut de acord ca Austria sa participe la reuniunile comandantilor serviciilor de lupta impotriva terorismului din tarile comunitare.

In cursul anului 1987, reprezentanti ai mai multor tari arabe s-au reunit la Damasc in cadrul Comitetului ad-hoc arab pentru combaterea terorismului international, unde a fost discutat proiectul unui document de lucru, care apoi a fost inaintat inspre aprobare Adunarii Generate O.N.U.

Evolutia continua a fenomenului terorist international a determinat un numar de state, dar mai ales pe cele care s-au confruntat mai frecvent cu acest flagel, sa intreprinda o serie de masuri interne, in primul rand de ordin legislativ, care sa aiba menirea de a preveni si combate acest fenomen.

Astfel, in anul 1986 un numar de state cum ar fi S.U.A., Anglia, India, Belgia. Italia, Bulgaria; etc. au aprobat intrarea in vigoare a unor legi prin care sunt prevazute masurile ce vor fi intreprinse de autoritatile statale pe linia combaterii terorismului, precum si deciziile ce se vor lua impotriva infractorilor acuzati de comiterea unor acte teroriste.

Reamintim cateva dintre aceste masuri legislative:

- Senatul american a aprobat pe data de 19 februarie 1980 un proiect de lege referitor la masurile ce se impun a fi luate pentru a actiona impotriva atacurilor    teroriste intreprinse asupra cetatenilor americani aflati in strainatate

- In Anglia a fost dat publicitatii proiectul legii antiteroriste,in baza caruia se simplifica procedura de extradare a teroristilor, prevazandu-se totodata, aplicarea pedepsei cu inchisoarea pe viata pentru vinovatia de port arma;

- La 03 ianuarie 1986 Consiliul de Ministri din Italia a aprobat un proiect de lege privind regimul strainilor in Italia, lege in care sunt prevazute si unele masuri antiteroriste.

- Parlamentul din Peru a adoptat la propunerea guvernului o noua lege antiterorista prin care extinde sfera actelor considerate delicte de terorism, agravandu-se totodata, pedepsele acordate autorilor acestora, adica inchisoare pe viata

- In Pakistan s-a decretat ca persoanele inculpate pentru acte de terorism soldate cu victime omenesti, vor fi condamnate la moarte de tribunale speciale. Totodata, organele de specialitate au anuntat ca pasapoartele si carnetele de identitate nu vor fi eliberate decat dupa verificari amanuntite asupra persoanelor care le solicita;

In Franta, Camera de Justitie a elaborat un proiect de lege privind reprimarea terorismului atat in tara cat si pe teritoriile din afara. Aceasta lege este foarte eficienta contribuind cu succes la coordonarea actiunilor de combatere a actelor violente. In lege se prevede, printre altele reducerea pedepsei pentru teroristii care s-au desolidarizat de complicii lor si isi aduc contributia la predarea acestora.

De asemenea, pentru prima data, sunt prevazute recompense in bani pentru persoanele care ajuta la arestarea teroristilor, masura considerate fara precedent in Franta (dupa modelul german).

Concluzii

Tacticile de prevenire au rolul de a rezolva pe termen lung si mediu cauzele generatoare ale criminalitatii strategice si in mod particular, ale terorismului specific "zonei gri".

Din pacate, structurile guvernamentale tind sa reactioneze la amenintarile determinate de criminalitate strategica numai post-factum, adica dupa aparitia unei crize, unui scandal de coruptie, unor campanii de presa sau dupa producerea unui incident extremist terorist.

Cooperarea si colaborarea intre agent sunt vitale, numai asa putandu-se acoperi toata plaja actionara a acestui complex fenomen ce risca in orice moment sa de scapat de sub control complet.

Megaterorismul - va implica generalizarea uzului de arme de nimicire in masa sau amenintari credibile privind folosirea A.N.M.-urilor. Amenintarea megaterorista, la fel ca si cea terorista, sau ca gripa este difuzata in continua schimbare si reciclare, greu tangibila, dar extrem de materiala si de obiectiva.

Fenomenul terorist contemporan - analizat din punct de vedere
instrumental, a devenit din ce in ce mai mult, o manifestare de schimbare a naturii conflictelor armate sau o noua forma de ducere a razboiului, rezultata din revolutia tehnologica ce acompaniaza schimbarile din arena politica internationala.

Riposta anti si contra terorista nu trebuie sa capete valente represive sau sa se caracterizeze prin derapari de la litera si spiritul legii, deoarece un astfel de tip de riposta poate ameninta, in aceiasi masura statul de drept, ca si fenomenul terorist. In acest sens edificarea unui stat de drept, instituirea libertatii politice si existenta economiei de piata reprezinta premisele materiale, sociale si juridice ale societatii civile.

Societatea civila - este aceea in care preponderenta o detine nu statul (societatea politica, puterea constituita), ci cetateanul sau individul rasei umane.

Statul de drept si societatea civila se interconditioneaza astfel reciproc, concilierea lor asigurandu-se prin primatul dreptului, adica prin suprematia legii.

Proiectarea unor strategii de combatere a fenomenului terorist prin mijloace penale si extrapenal nu se rezuma numai la eficientizarea palierelor de riposta actionara anti si contra terorista, ci si prin elaborarea unui sistem juridic si a unui set de proceduri clare si coerente, in perfecta consonanta cu spiritul principiilor statului de drept in care cetateanul isi asuma responsabilitatile fata de stat si societate, iar statul dezvolta prin parghiile sale actionare linistea si bunastarea cetatenilor, inclusiv asigurarea colmatarii oricarui tip de amenintare de natura extremist-terorista care ar putea impieta linistea si ordinea publica.

Summit-ul de la Varsovia ~ care a avut loc in noiembrie 2001, privind lupta impotriva terorismului, a subliniat caracterul transnational al fenomenului contemporan - terorismul. Largirea N.A.T.O. este o conditie cheie a luptei contra terorismului in Europa Centrala a precizat presedintele lituanian Valdas Adamkus. Majoritatea liderilor est-europeni au subliniat necesitatea avansarii procesului de largire euro-atlantica pentru intarirea securitatii regionale.

Mircea Goana - ministrul de externe al Romaniei a subliniat " Este vorba de o noua etapa a razboiului, de o noua generatie. Atacurile teroriste si aceasta campanie extrem de ampla de actiuni teroriste inseamna o noua escaladare a evenimentelor din Orientul Mijiociu".

Seful Biroului de Securitate Nationala de pe langa presedintia poloneza - Mark Siwiec, si-a exprimat punctul de vedere: "Situatia dupa atentate nu este in mod sigur un catalizator al integrarii, ci mai curand un element care incetineste procesul".

Tony Blair, premierul britanic concluziona: 'Terorismul este o noua forma a raului de astazi. El este perpetuat de fanatici care sunt indiferenti fata de sanctitatea fiintei umane, iar noi, democratii lumii trebuie sa ne unim pentru a lupta impotriva lui impreuna".

Terorismul contemporan ramane una dintre amenintarile cele mai grave care apasa lumea la ora actuala. Principalele cauze au fost si raman incapacitatea, lipsa de initiativa a elitelor conducatoare de a rezolva probleme stringente ale societatii, libertatea de miscare, decaderea sistemelor sociale de control, dezvoltarea tehnologica, scaderea nivelului de constiinta, dependenta toxicomana, saracia extrema, ura de rasa, politica cvasioficiala de segregare rasiala, coruptia, influenta accentuata a structurilor mafiote, somajul in randul tinerilor.

Moto-ul terorismului se poate rezuma la 'DISTRUGE pentru a SALVA", iar problema este daca poate fi contracarat la fel de simplist adica pentru "A SALVA, DISTRUG, DISTRUGATORII"

Anul 2000 a inregistrat in intreaga lume o crestere a atacurilor teroriste consemnandu-se - 423 de atacuri, din care 200 etichetate ca fund accidentale contra S.U.A. (19 cetateni americani au fost ucisi, 17 marinari ucisi in atacul contra bazei militare USS Cole, alti doi in Sierra Leone si Timor-ul occidental).

In timp ce numarul atacurilor teroriste a crescut fata de cele 392 din 1999, el ramane totusi, inferior fata de cele 666 de atacuri produse in 1987.

In timp ce atacurile sunt in crestere, terorismul de stat se diminueaza.

Terorismul anilor viitori va reflecta dezvoltarile tehnologice, schimbarile sociale, transformarile structurale la nivel statal, regional si mondial, transferurile de influenta tot mai evidente, intr-o lume in schimbare, determinata de dinamica centrelor de greutate a puterii.

Terorismul modern va costa din ce in ce mai mult (S.U.A. aloca anual
aproximativ 25 de miliarde de dolari pentru sistemele de securitate antiteroriste, iar in viitor suma alocata se va ridica la 50-60 de miliarde de dolari).

Terorismul international va fi favorizat de mai multi factori - situatia economica precara la nivelul unor grupuri sociale, exacerbarea sentimentului religios, contestarea ordinii instituite, dominatia economico-financiara pe piata concurentiala, cresterea numerica a populatiei si folosirea cu rea credinta a mijloacelor de informare in masa. Cum ameliorarea economica in lumea araba nu s-a produs, traditionalistii conservatori au profitat pentru a impune fortat ideologia fundamentalista. Islamistii incearca sa-si impuna ordinea religioasa prin violenta.

Revolutia iraniana, lovitura de stat a islamistilor in Sudan, expostul de revolutie in Liban si constituirea Hezbollah-ului, au urmat fidel aceasta dinamica.

Fundamentalistii sunt prizonieri ai unei lumi straine omului modern, ei nu accepta bazele teoretice ale stiintei moderne. Fundamentalismul Islamic coboara inteligenta la nivelul reflexelor emotionale si viscerale. Nu se poate concepe o combinatie mai periculoasa decat fundamentalismul islamic si noile arme de distrugere in masa.

Europa se confrunta astazi cu dezradacinati, cu marginalizati care desfasoara actiuni destabilizatoare fara a putea mobiliza populatiile musulmane.

Tendintele de proliferare ale fenomenului terorist vor cunoaste o schimbare radicala in mileniul trei. Motivatiile de esenta politica vor fi mult mai diminuate si chiar atenuate in favoarea celor de natura etnica si religioasa, scopul fundamental nemaifiind obtinerea controlului politic, ci distrugerea totala a dusmanilor vizati.