Contractul de comert international

Contractul de comert international

Definitie: acel contract care se incheie de un comerciant roman cu o parte straina sau pe o paiata straina.

Caracterele juridice:

1. Caracterul oneros: fiecare parte obtine un anumit profit

Exista totusi trei exceptii:

1. Distribuirea de esantioane cu scopuri publicitare
2. Vanzarea anumitor produse in regim de solduri. Chiar daca vanzarea este sub costul marfii ca atare, se considera ca un comerciant va avea de suportat o paguba mai mare decat in situatia in care nu ar face o astfel de vanzare
3. Contractul de licenta gratuita a unui brevet de inventie. Prin acest tip de contract se urmareste ca in viitor sa se obtina anumite avantaje prin operatiile colaterale licentei brevetului (acordarea de asistenta publica, asigurarea service-ului, asigurarea intretinerii, asigurarea anumitor instalatii pentru punerea in val a acelei licente)
1. Caracterul comutativ: partile isi cunosc intinderea drepturilor si obligatiilor din momentul incheierii contractului.

Caracterul comutativ nu este unul absolut. In RCI si nu numai vom intalni contracte comerciale internationale cu un caracter aleator, in care doar intinderea unei dintre parti este cunoscuta, iar drepturile si obligatiile celeilalte parti vor fi concretizate, stabilite in functie de producerea unui anumit eveniment.

Exemplu: contractul de asigurare internationala in momentul incheierii se cunosc doar drepturile asiguratului

3. Caracterul sinalagmatic: partile au drepturi si obligatii reciproce una fata de cealalta, cu interese contrarii

Exceptie: contractul de mandat, care este un contract sinalagmatic imperfect

Clasificarea contractelor de comert international

I. Dupa durata acestor contracte

contracte pe termen scurt (pana la 1 an)

contracte pe termen mediu (pana la 5 ani)

contracte pe termen lung (peste 5 ani)

Nu toti juristii adopta aceasta clasificare, in functie de intervalul ales.

II. In functie de situatia daca sunt sau nu sunt reglementate intr-o anumita legislatie

Contracte numite: acele contracte care isi gasesc reglementarea intr-o anumita legislatie

Contracte nenumite: ele vor fi reglementate prin analogie, prin legaturile pe care le au cu o serie de alte contracte (exemplu: contractul de turism, contractul de consulting-engineering)

III. Dupa tipul lor

Contracte traditionale:

Contractul de locatie- inchiriere

Contractul de depozit

Contractul de transport

Contractul de vanzare-cumparare

Contracte moderne: aparute mai tarziu

Contract de leasing

Contract de factoring

Contract de know-how

Contract de consult-engineering

Contract de franciza

IV. Dupa natura participantilor

Contracte incheiate intre state

Contracte incheiate intre state si comercianti din alte state

Contracte incheiate intre comercianti care detin ponderea majoritara

Validitatea contractului de comert international

Cu anumite particularitati, conditiile de validitate ale contractului de comert international sunt aceleasi ca la orice alt contract:

Capacitatea de a contracta: va avea caracteristici diferite in functie de participantii la acel raport juridic:

Astfel, daca participant la un anumit raport juridic este statul, aceasta parte poate actiona avand calitatea de titular de suveranitate sau ca titular al patrimoniului propriu (Statul nu poate avea calitatea de comerciant, poate insa participa la contracte prin Ministerul Finantelor)

Participantii sunt organizatiile interguvernamentale, care sunt subiecti de drept derivati, si vpr avea capacitatea    judica necesara realizariii scopului pentru care au fost infiintate (aceste organizatii interguvernamentale vor avea o capacitate juridica de folosinta specializata)

Comerciantii persoane fizice, capacitatea lor este data de lex personalis

Comerciantii persoane juridice, capacitatea lor va fi reglementata de legea societatii (lex societatis)

Consimtamantul valabil exprimat: se concretizeaza in oferta facuta de o parte si in acceptarea acesteia de catre cealalta parte

Consimtamantul va produce efecte juridice numai in situatia in care el a fost liber exprimat. Poate fi viciat in continutul sau intelectual prin eroare sau prin dol (inselaciune), sau poate fi viciat in libertatea exprimarii acestuia, prin violenta sau constrangere

Un anumit obiect: trebuie sa fie determinat sau determinabil, trebuie sa fie un obiect posibil si sa fie licit

O anumita cauza/ scop: trebuie sa fie licita si morala; aceste doua cerinte se apreciaza in functie de legea care se aplica contractului respectiv ele pot avea acceptiuni diferite de la un sistem de drept la altul

Forma contractului comercial international

In sistemul de drept romanesc, contractul comercial international trebuie incheiat in forma scrisa si va fi supus acelor conditii prevazute in legea 105 din 1992 (Legea de drept international privat). In conformitate cu dispozitiile acestei legi contractul comercial international va trebui sa imbrace acele conditii de forme care sunt prevazute in legea care reglementeaza fondul acelui contract.

Forma scrisa a contractului comercial international e ceruta ca o cerinta ad probatorem si nu ad validitated.

Orice contract comercial international poate fi incheiat si prin acord verbal (astfel se realizeaza existenta si nu proba contractului)

Limba contractului

Poate fi incheiat in limba unei dintre partile contractante sau intr-o limba de circulatie internationala

Se incheie in atatea exemplare in cate parti sunt

Exemplarul incheiat intr-o limba de circulatie internationala (daca se incheie si intr-o astfel de forma) va fi considerat exemplarul de referinta, iar in situatia in care apar diferende intre partile contractante cu privire la interpretarea termenilor prevazuti in acel exemplar

Lege aplicabila contractului comercial ineternational

Partile sun cele care stabilesc, in baza lex voluntatis, care este legea care le va reglementa contractul respectiv. Aceasta alegere a legii aplicabila este limitata de:

v     Fraudarea legii: folosirea unei anumite cai permisa de lege pentru a frauda legea

v     Ordinea publica dintr-un anumit stat

Legea 105 pe 1992 stabilesste ca un contract va fi supus legii alese prin consens de catre parti. Daca partile nu au stabilit aceasta lege, acest lucru va fi facut de catre instantele judecatoresti sau de arbitraj si vor urma reguli in stabilirea acestei legi:

a)      Contractul va fi supus legii acelui stat cu care prezinta legaturile cele mai stranse; se considera ca un contract va avea legatura cea mai stransa cu acel stat unde isi are sediul debitorul prestatiei caracteristice (difera de la un tip de contract la altul) al acelui contract

Exemple:

La contractul de vanzare-cumparare, debitorul prestatiei caracteristice este vanzatorul

La contractul de depozit, debitorul prestatiei caracteristice este depozitarul

La contractul de consignatie, debitorul prestatiei caracteristice este consignatarul

Momentul stabilirii legii aplicabile

Regula generala este ca aceasta lege este aleasa in momentul incheierii contractului. Dar daca din anumite motive partile nu au stabilit in acest moment legea aplicabila contractului, ea poate fi stabilita ulterior incheierii contractelor pana in momentul in care se ajunge in fata instantelor pentru a stabili legea aplicabila.

Partile pot modifica legea initial stabilita, modificarea ca atare produce efect retroactiv cu urmatoarea specificare: acest efect retroactiv nu poate aduce atingere formei contractului, precum si eventualelor drepturi obtinute de terte persoane de pe urma acelui contract.

Legea astfel stabilita va reglementa conditiile de validitate ale contractului si efectele contractuale (obligatiile partilor).

Apecte privitoare la reglementarea conditiilor de forma (reglementate de legea contractului; legea care reglementeaza fondul acelui contract). Un cntract va fi considerat valabil din punct de vedere al formei daca indeplineste conditiile prevazute de una din urmatoarele legi:

Legea locului unde a fost intocmit (exemplu: contractul incheiat la Sofia, reglementat dupa legea romana, daca respecta legea)

Legea nationala sau legea domiciliului persoanei care a consimtit acel contract

Legea aplicabila, potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza validitatea actului juridic

In cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond a unui anumit act juridic impune sub sanctiunea nulitatii o anumita forma solemna nici una dintre legile mentionate mai sus nu poate sa inlature aceasta cerinta.

Formarea contractului de comert international

Se formeaza prin oferta si acceptarea acesteia. Din punct de vedere, oferta trebuie sa fie precisa, completa, neechivoca si ferma.

Oferta trebuie adresata unor persoane determinate, in caz contrar se considera ca avem numai o invitatie la oferta. Sistemul de drept roman stabileste ca oferta si acceptarea pot fi revocate pana in momentul in care contractul nu a fost incheiat.

Exceptii de la aceasta regula:

In situatia in care oferta este cu termen, ea devine irevocabila pana la expirarea acestui termen

Daca este rezonabil ca destinatarul sa considere oferta ca irevocabila si drept urmare a actionat in consecinta

Oferta verbala trebuie acceptata imediat.

Momentul si locul incheierii contractului de comert international

Intereseaza intrucat din momentul incheierii incep sa curga drepturile si obligatiile partilor si locul este posibil sa atraga legea aplicabila la acel contract.

Contractul de comert international se poate incheia intre prezumtia si intre absenti.

A.    Intre prezenti

B.     Intre absenti: in literatura de specialitate exista patru teorii cu privire la momentul incheierii contractelor:

Toeria declaratiunii

Toeria expedierii

Toeria receptiei

Toeria informatiunii

In sistemul roman se aplica teoria informatiunii, ofertantul a luat efectiv la cunostinta continutul acceptarii. In activitatea practica se aplica teoria receptiei, cu amendamentul ca in momentul in care a ajuns la ofertant, se considera ca acesta a luat la cunostinta si continutul acceptarii.

SEMINAR 2

Dreptul comercial international reprezinta:

a)      O ramura de drept international public

b)      O ramura de drept international privat

c)      O subramura a dreptului comercial

d)      Nici un raspuns corect

Raspuns: d (este o ramura de sine statatoare)

Dreptul comercial international cuprinde:

a)      Norme de drept comercial

b)      Norme de drept civil

c)      Norme de drept administrativ

d)      Norme de drept international public

e)      Nici un raspuns corect

Raspuns: a, b, c, d

Criteriul obiectiv in definirea comercialitatii unui raport juridic este utilizat de:

a)      Dreptul german

b)      Dreptul roman

c)      Dreptul francez

d)      Nici un raspuns valabil

Raspuns: b, c,

Regimul national se acorda comerciantilor straini:

a)      Numai prin act unilateral de suveranitate

b)      Atat prin act unilateral de suveranitate, cat si prin tratat bi- si multilateral

c)      Numai pe baza de reciprociatete

d)      Nici un raspuns valabil

Raspuns: a

Care este legea aplicabila capacitatii comerciantului persoana fizica de cetatenie franceza si germana, avand domiciliul la Madrid, care inchie la Viena un contract de comision cu un comerciant de cetatenie americana cu domiciliul la Paris, potrivit dreptului roman?

a)      Legea franceza

b)      Legea germana

c)      Legea spaniola

d)      Legea americana

e)      Legea austriaca

f)       Legea romana

g)      Nici una dintre ele

Raspuns: c

Care este criteriul de stabilire al nationalitatii unei societati comerciale potrivit dreptului roman?

a)      Locul de constituire al societatii (in common-law si dreptul rus

b)      Locul activitatii principale (nu permite mereu aplicarea unei singure legi)

c)      Sediul social principal (in sistemul continental)

d)      Criteriul controlului (nu permite mereu aplicarea unei sigure legi)

e)      Nici un raspuns valabil

Raspuns: c

Care este legea aplicabila statutului organic (modul de constituire, organizare, functionare si conducere) al unei societati comerciale constituite la Londra, avand sediul social principal la Berlin, care incheie un contract de vanzare-cumparare cu un comerciant persoana fizica de nationalitate turca, cu domiciliul la Roma, potrivit dreptului rus?

a)      Legea engleza

b)      Legea germana

c)      Legea turca

d)      Legea italiana

e)      Legea rusa

f)       Nici un raspuns valabil

Raspuns: a

Internationalitatea unui raport juridic de de drept al coemrtului international presupune:

a)      Numai cetatenia diferita a partilor la respectivul raport juridic

b)      Numai domiciliul diferit al partilor la respectivul raport juridic

c)      Numai locul diferit de situare al bunurilor care fac obiectul raportului juridic

d)      Nici un raspuns valabil

Raspuns: d

! In cazul de cetatenii diferite se ia resedinta, domiciliul!

Incheierea contractului prin telefon are doua particularitati:

In situatia in care contractul se incheie intre doi comercianti din sistemul de drept continental momentul incheierii contractului este considerat momentul convorbirii telefonice, iar locul este considerat locul unde isi are sediul persoana care are initiativa telefonica

In sistemul de drept anglo-american momentul incheierii contractului este considerat momentul convorbirii telefonice, iar locul este considerat locul unde isi are sediul persoana care a fost apelata telefonic. Juristii argumenteaza aceasta sustinere prin faptul ca acest aport de vointa se realizeaza in momentul in care cel apelat ridica receptorul

Daca un comerciant roman (sistemul de drept continental) apeleaza un comerciant din SUA (sistemul de drept anglo-american) partile stabilesc de comun acord care va fi locul incheierii contractului