DESFACEREA CASATORIEI

DESFACEREA CASATORIEI

.1. Notiunea si motivele de divort

1.1. Notiunea

Potrivit Codului familiei, prin divort se intelege desfacerea casatoriei in timpul vietii sotilor prin hotarare judecatoreasca pronuntata, fie pentru motive temeinice care fac imposibila continuarea casatoriei, fie pe baza acordului de vointa al sotilor.

Art. 39 din acelasi cod prevede ca din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila, casatoria este desfacuta.

Temeiul care justifica divortul se afla in prevederile Codului familiei care stipuleaza ca instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort atunci cand din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Pentru desfacerea casatoriei prin divort este necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

existenta unor motive temeinice pe care instanta de judecata este chemata sa le aprecieze cu atentie

vatamarea grava a relatiilor de casatorie, drept consecinta a motivelor temeinice

consecinta continuarii casatoriei

Art. 38 din Codul familiei prin alin. 2 reglementeaza posibilitatea desfacerii casatoriei prin acordul sotilor. In acest context se cer intrunite urmatoarele conditii:

pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei

nu exista copii minori rezultati din casatorie.

Alin. 3 al aceluiasi articol pune la dispozitia oricaruia dintre soti posibilitatea de a cere divortul atunci cand stare sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei.

1.2. Motivele de divort

Intrucat legiuitorul nu a facut o enumerare a motivelor de divort, instantele de judecata sunt cele care pot aprecia temeinicia motivelor invocate. Astfel, in practica au fost recunoscute ca si motive de divort urmatoarele cazuri:

despartirea in fapt a sotilor precum si refuzul nejustificat al unuia dintre ei de a locui impreuna cu celalalt. Despartirea in fapt trebuie sa aiba caracter definitiv, iar refuzul convietuirii sa-I fie imputabil sotului parat, aspecte de natura a face imposibila continuarea casatoriei pentru sotul reclamant

infidelitatea, incalcarea de catre unul dintre soti a obligatiei de a nu intretine relatii sexuale in afara familiei

neintelegeri grave intre soti generate de o atitudine necorespunzatoare, exprimata prin jigniri sau alte manifestari violente

nepotriviri de ordin fiziologic care afecteaza normala desfasurare a raporturilor intime dintre soti

existenta unei boli grave, incurabile a unuia dintre soti. Aceasta constituie motiv de divort daca boala afecteaza grav relatiile firesti dintre soti astfel incat face ca, continuarea casatoriei sa fie imposibila.

.2. Procedura divortului

2.1. Actiunea de divort

Actiunea de divort are caracter strict personal si apartine in exclusivitate sotilor. Nu pot intenta actiune de divort creditorii si mostenitorii sotului.

Sotul alienat sau debil mintal interzis poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate si poate figura ca parat in procesul de divort, prin tutorele sau.

In cazul in care unul dintre soti este disparut in fapt, celalalt sot va putea cere desfacerea casatoriei, procedura urmand a se face prin afisare.

Actiunea de divort este de competenta instantei judecatoresti, in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

Daca dupa introducerea actiunii de divort reclamantul si-a schimbat localitatea care nu se gaseste in raza teritoriala a instantei la care a fost introdusa actiunea, nu este de natura sa atraga necompetenta instantei legal sesizata si de asemenea schimbarea domiciliului sotilor, ulterior introducerii actiunii.

Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca unul dintre acestia nu mai locuieste in circumscriptia instantei judecatoresti a celui din urma domiciliu comun, instanta competenta va fi aceea in a carui circumscriptie de afla domiciliul paratului, conform dreptului comun.

In situatia in care paratul nu are domiciliul in tara sau nu are domiciliul cunoscut, instanta competenta este aceea in circumscriptia caruia se afla domiciliul reclamantului.

Cererea de divort va contine pe langa mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere de chemare in judecata si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau a celor care au aceeasi situatie legala. Astfel, la cerere se vor anexa copii legalizate de pe certificatul de casatorie si de pe certificatele de nastere ale copiilor minori.

Prin cererea de divort, sotul reclamant mai poate solicita, dupa caz, urmatoarele:

sa i se incredinteze copiii minori si sa fixeze contributia celuilalt sot pentru incredintarea acestora

sa poarte dupa divort numele pe care l-a purtat in timpul casatoriei

sa se imparta bunurile comune

sa se decida beneficiul contractului de inchiriere.

Cererea de divort insotita de actele doveditoare vor fi prezentate personal de catre reclamant presedintelui instantei competente.

In cazul divortului pe baza de intelegere a partilor cererea de divort va fi semnata de catre ambii soti, chiar daca prezentarea ei poate fi facuta personal doar de catre unul dintre acestia.

Sotul parat poate intenta cerere reconventionala in termenul de pana la prima zi de infatisare publica pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Depasirea termenului determina sanctiunea decaderii, sotul parat nemaiputand cere divortul pentru motive proprii avute pana atunci.

Cererea reconventionala se judeca impreuna cu cea a reclamantului intervenind prorogarea de competenta in favoarea instantei investita cu judecarea ultimei dintre aceste doua cereri. Prin derogarea de la dreptul comun, cererea reconventionala nu mai poate fi disjunsa de actiunea de divort.

In lipsa cererii reconventionale, daca se constata netemeinicia motivelor de divort invocate de reclamant, casatoria nu se va putea desface, desi din dezbateri rezulta culpa sotului reclamant.

1.2. Desfasurarea procesului

A Termene privind impacarea partilor.

Presedintele instantei va da reclamantului sfaturi de impacare, la fel procedandu-se si in cazul cererii de divort prin acordul partilor (termenul este in aceasta situati de 2 luni in sedinta publica). Termenele de infatisare si de gandire nu se mai acorda, trecandu-se direct la termenul de judecata.

B    Prezenta personala a partilor.

In cazul divortului, conform art. 614 din Codul de procedura civila, partile au obligatia de a se prezenta personal in fata instantelor de fond. Aceasta nu exclude dreptul la aparare prin avocat, dar acesta nu o reprezinta ci doar o asista. La recurs sotii vor putea sa-si exercite drepturile prin mandatari. Exceptii:

unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate

unul dintre soti este pus sub interdictie

unul dintre soti isi are resedinta in strainatate

Pentru asigurarea prezentarii personale a partilor se recurge la procedura de citare, instantele fiind obligate sa verifice, din oficiu, indeplinirea acestei proceduri

C. Alte persoane participante la proces.

Daca sotii au copii minori, instanta poate dispune citarea si ascultarea autoritatii tutelare, hotararea neputandu-se pronunta fara concluziile orale sau scrise ale acesteia.

C.     Masuri provizorii in timpul procesului

Instanta poate lua, pe parcursul procesului masuri vremelnice referitoare la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii, la folosirea locuintei. Caracteristici:

sunt accesorii

sunt vremelnice

sunt provizorii

D.     Regimul de administrare a probelor

Interogatoriul va putea fi folosit in procesul de divort pentru combaterea dovezii motivelor sau in legatura cu cererile accesorii. Rudele si afinii pana la gradul III inclusiv nu pot fi ascultati ca martori. Acestor categorii de persoane li se vor putea lua declaratii cu exceptia descendentilor.

F. Hotararea de divort.

Instanta va pronunta desfacerea casatoriei daca exista motive temeinice. Cererea va fi admisa, si casatoria desfacuta fie din vina sotului parat, fie din vina ambilor soti daca si reclamantului ii revine o parte din aceasta.

Instanta nu va pronunta divortul din vina exclusiva a sotului reclamant si urmeaza ca atunci cand constata ca numai el este vinovat, sa respinga actiunea.

G. Caile de atac.

Tribunalele si Curtile de Apel sunt competente sa judece apelurile si recursurile. Termenul este de 30 zile incepand de la data comunicarii hotararii, neputandu-se face derogari de la dreptul comun. Hotararile de divort pe baza acordului partilor nu pot fi atacate cu apel ori recurs decat pentru cererile accesorii divortului.

Data cand se considera ca hotararea a ramas definitiva este cea a desfacerii casatoriei.

1.3. Executarea hotararii de divort

a. Comunicarea hotararii de divort.

Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva va fi comunicata de instanta din oficiu Serviciului de stare civila pentru a face mentiuni pe marginea actului de casatorie.

b. Mentiuni despre hotararea de divort pe actul de casatorie.

Efectuarea acestora constituie o masura publicitara care are ca scop de a face opozabila fata de terti desfacerea casatoriei. Aceasta se poate face la cererea sotului interesat sau din oficiu de serviciul de stare civila.

.3. Efectele divortului

efecte cu privire la relatiile personale dintre soti

efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti

efecte cu privire la relatiile personale dintre parinti si copiii minori

efecte cu privire la raporturile patrimoniale dintre parinti si copii

3.1. Efecte cu privire la relatiile personale dintre soti

a.       Numele

O data cu divortul fiecare dintre soti va relua numele avut inaintea casatoriei. Exista si posibilitatea mentinerii numelui dobandit la incheierea casatoriei. Daca fiecare dintre soti si-a pastrat la incheierea casatoriei numele avut anterior la divort situatia va ramane neschimbata.

b.      Obligatia de sprijin moral de fidelitate si de a locui impreuna inceteaza.

c.       Capacitatea de exercitiu dobandita de femeia minora se pastreaza.

3.2. Efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti

a.      Comunitatea de bunuri a sotilor inceteaza prin impartirea bunurilor comune

b.      Locuinta sotilor

c.       Obligatia de a suporta cheltuielile casniciei si de sprijin material inceteaza

d.      Obligatia legala de intretinere dintre soti inceteaza dar ia nastere in anumite conditii, obligatia legala de intretinere intre fostii soti

e.       Dreptul la mostenire pe care sotul supravietuitor il are potrivit legii cu privire la bunurile ramase la moartea celuilalt sot, se pierde.

3.3. Efecte cu privire la relatiile personale dintre parinti si copiii minori

a.       Incredintarea copiilor minori

Prin hotararea de divort, instanta de judecata este obligata sa se pronunte si asupra incredintarii copiilor minori, daca acestia exista. La incredintarea minorilor, instanta va avea in vedere interesul minorilor in mod exclusiv. Pot fi luate in considerare posibilitatile materiale ale unuia dintre parinti, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuale pe care copiii le pot gasi la unul dintre parinti, varsta copilului, comportarea parintilor fata de copil inainte de divort, legaturile de afectiune dintre minor si familie. Instanta este obligata sa ii asculte pe parinti, Autoritatea tutelara si pe copiii care au implinit varsta de 10 ani. In cazul in care exista motive temeinice datorate deseori comportarii necorespunzatoare sau a imoralitatii parintilor, copiii minori pot fi incredintata unor rude sau altor persoane, dar numai cu consimtamantul acestora, sau unei institutii de ocrotire.

b. Exercitarea ocrotirii parintesti

De obicei, copiii sunt incredintata numai unuia dintre parinti, care exercita fata de ei drepturile parintesti celalalt parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copiii si de a veghea la cresterea, invatarea si pregatirea lor profesionala. In practica s-a decis ca solutionarea cererilor cu privire la modul de exercitare a dreptului parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul de a avea legaturi personale cu acesta este de competenta instantelor judecatoresti. Legaturile personale se realizeaza prin vizitarea copilului de catre acesta in anumite zile la domiciliul sau, vizitarea la scoala si altele. In cazul modificarii imprejurarilor avute in vedere la incredintarea copilului minor, instanta de judecata va putea modifica masurile luate printr-o hotarare anterioara cu privire la modul de exercitare a drepturilor parintesti cererea va putea fi facuta de oricare dintre parinti, de copilul care a implinit 14 ani, de catre autoritatea tutelara, de institutiile de ocrotire si de catre procuror. Pentru admiterea unei astfel de cereri este necesar sa fi survenit schimbari esentiale a imprejurarilor care au determinat incredintarea copilului.

3.4. Efecte cu privire la raporturile patrimoniale dintre parinti si copii

a. Contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului.

Aceasta contributie se stabileste prin hotararea de divort, chiar daca partile nu au facut cerere in acest sens. Astfel, instanta va putea hotari pensia de intretinere, eventual sub forma unei rate procentuale din retributia lunara a debitorului si va lua masura de poprire. Ambii parinti au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor.

b.      Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti cu privire la bunurile copilului

Daca copilul este incredintat unuia dintre parinti, drepturile si obligatii parintesti se exercita de catre acesta. Daca copilul este incredintat unei alte persoane decat parintelui sau unei institutii de ocrotire, instanta va trebui sa decida care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau a-i incuviinta actele.

d.      Beneficiul contractului cu privire la locuinta

Beneficiul locuintei revine sotului caruia i s-a incredintat copilul.

e.       Alocatia de stat pentru copii

Titularul dreptului de alocatie de stat pentru copii devine copilul, iar incasarea alocatiei este determinata de modul de incredintare a minorului.