DREPTUL DE AUTOR

DREPTUL DE AUTOR

'Pana la construirea unei societati calauzite numai de norme morale, normele juridice sunt chemate sa-si spuna cuvantul in apararea societatii in care tehnica contemporana continua sa aiba, ca zeul Ianus din antichitate, doua aspecte: unul de creatie si altul de distrugere. Asemenea celorlalte stiinte, dreptul nu poate fi strain de cercetarile ce privesc tehnica inteligentei artificiale, caci rezultatele lor dovedesc unitatea si ireductibilitatea culturii umane menita sa asigure desavarsirea omului si a societatii careiea aceasta ii apartine.' (Vladimir Hanga)

Notiuni generale privind proprietatea intelectuala

Dreptul proprietatii intelectuale se ocupa cu protectia creatiei intelectuale, a autorilor de opere ale spiritului si a rezultatelor acestei activitati de creatie sub diferite forme in care se prezinta, dar si protectia celor mai importante semne distinctive ale activitatii de comert.

Din categoria drepturilor intelectuale fac parte drepturile de autor si drepturile conexe, dar si drepturile industriale. Drepturile de proprietate industriala includ, la randul lor, mai multe categorii ce au ca obiect: drepturile nascute in legatura cu realizatorii de desene si modele industriale; creatiile tehnice brevetate ca inventii; protectia noilor soiuri de plante si rase de animale; pretectia informatiilor confidentiale; protectia semenelor distinctive: marci, indicatii geografice, nume comerciale firme; protectia topografiilor de circuite integrate.

Avantajul denumirii de proprietate intelectuala il constituie posibilitatea de a evidentia prin ea insasi o caracteristica a acestei categorii de drepturi ce poarta asupra unor bunuri incorporale, protejate prin norme derogatorii de la dreptul comun.

Asadar din categoria dreptului de proprietate intelectuala face parte dreptul de autor si drepturile conexe lui, asupra caruia ne vom opri in cele ce urmeaza.

Definitia dreptului de autor

Termenul de drept de autor are doua acceptiuni:

institutia juridica a dreptului de autor - reprezinta sistemul de norme juridice care reglementeaza raporturile cu caracter personal-nepatrimonial si cele cu caracter patrimonial care decurg din crearea si utilizarea operelor, in scopul apararii intereselor autorilor.

drept subiectiv de autor - posibilitatea asigurata autorului de a utiliza opera potrivit aprecierii sale, in scopul satisfacerii intereselor lui patrimoniale si nepatrimoniale, prin folosirea de mijloace legale si in limitele stabilite prin lege.

Cadrul legal

Dreptul de autor a fost initial reglementat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

Cadrul legal a fost modificat prin Legea nr. 77/1998 prin care Romania adera la Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice din 9 septembrie 1886, in forma revizuita prin Actul de la Paris din 24 iulie 1971 si modificata la 28 septembrie 1979. Ulterior legea dreptului de autor a fost modificata prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 si prin Ordonanta de Urgenta 123 din 1 septembrie 2005.

Subiectul dreptului de autor

Articolul 3 din lege prevede ca 'Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera. In cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata autorului persoanele juridice si persoanele fizice altele decat autorul. Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite in conditiile legii'.

Subiectul dreptului de autor, implicit si a autorilor programelor de calculator, poate fi persoana fizica care a creeat opera sau a organizat si cooperat in activitatea de creare a lucrarii respective (in tarile capitaliste se poarta discutii asupra posibilitatii admiterii persoanelor juridice ca titulari ai drepturilor de autor). Persoana juridica momentan in dreptul romanesc nu poate avea aceasta calitate.

'Programul de calculator paote fi realizat individual sau in colaborare, in acest din urma caz fiind posibila individualizarea contributiei fiecarui autor. Creatorul (creatorii) programului isi pastreaza calitatea de autor si atunci cand a ralizat programul in exercitarea atributiunilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care l-a angajat'.

Momentul nasterii dreptului subiectiv de autor

Momentul nasterii dreptului subiectiv de autor este momentul in care opera a luat nastere, independent de aducerea ei la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar intr-o forma nedefinitiva sau neterminata (art. 24 din Legea nr.8/1996 a dreptului de autor si a drepturilor conexe).

Dreptul de autor aupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra oricaror asemenea operede creatie intelectuala este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial. Impartirea are mai mult o valoare conventionala deoarece nu exista drepturi apartinand autorului care sa nu ocroteasca atat interesele sale patrimoniale, cat si interesele sale personale nepatrimoniale.

Cu toate acestea, Ordonanta de Urgenta nr. 124/2000 (pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei si domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator) impune necesitatea inregistrarii programului pentru calculator la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Din momentul inregistrarii, programul beneficiaza de protectie legala pentru drepturile de autor, indiferent pe ce pozitie se afla acesta, ca autor unic ori ca autor angajat, ori penrtru situatia cand autor este considerata firma producatoare. Daca ne aflam in situatia in care un autor distribuie, indiferent de forma, un program ce-i aprtine, dar pe care nu l-a inregistrat la ORDA, atunci el nu beneficieaza de protectia legala a muncii sale, si nici nu poate avea pretentii in momentul in care un alt autor, pornind de la programul sau sau de la o parte a acestuia, creeaza o alta versiune pe care o inscrie la ORDA sub numele sau.

Obiectul dreptului de autor

Conform articolului 7 din legea dreptului de autor si drepturilor conexe 'Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor cum sunt:

scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele de calculator;

operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;

compozitiile muzicale cu sau fara text;

operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;

operele cinematografice, precum si alte opere audiovizuale;

operele fotografice, precum si alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;

operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice;

operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza proiectele de arhitectura;

lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in general.

Abrogat.'

Articolul 8 prevede ca 'Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:

traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie;

culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale'.

In sfarsit, articolul 9 al prezentei legi prevede ca 'Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:

ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, constituite intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora;

simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecursonul si medalia;

mijloacele de plata;

stirile si informatiile de presa;

simplele fapte si date'.

Obiectul protectiei in cazul programelor pentru calculator

Legea romanesca nu defineste programul pentru calculator dar cea mai potrivita definitie ce ar putea fi acceptata este aceea conform careia programul pentru calculator este un ansamblu de instructiuni si rutine care, codificate si transpuse pe un suport, descifrabil de masina care urmeaza aceste instructiuni, permit sa obtina anumite rezultate.

Intr-o definire mai tehnica prin 'program pentru calculator' se intelege reprezentarea unui algoritm intr-un limbaj de programare. Formal, un program poate fi privit ca un transformator de asertiuni ce descriu proprietatile datelor corecte si ale rezultatelor dorite.

Exista variate feluri de programe, dintre care mentionam:

- 'program de aplicatii', destinat rezolvarii unor probleme sau producerii unor rapoarte specifice, actualizarii unor fisiere etc., necesare rezolvarii cerintelor unuia sau mai multor utilizatori;

- 'program de baza' sau 'program de canal' care este o secventa de comenzi de intrare/iesire a caror executie este initiata, printr-o instructiune, de unitatea centrala de prelucrare;

- 'program de control', este un program scris intr-un limbaj de control, pentru a preciza functiile oferite de programul de sistem, in scopul executiei unei activitati cu calculatorul;

- 'program de conversie suport', care este un program ce realizeaza copierea continutului unui suport (disc magnetic, banda magnetica etc.) extern sau a unor parti de suport, pe un alt suport extern;

- 'program de diagnosticare', care este un program utilitar folosit pentru a depista cauzele malfunctionarii unui sistem de calcul sau a diverselor module ale acestuia (spre exemplu, pentru localizarea precisa a unei zone de memorie in care inscrierea sau lectura se face cu erori);

- 'program de interclasare', care realizeaza fuzionarea inregistrarilor logice ale mai multor fisiere triate in acest mod, rezultatul fiind memorat intr-un fisier triat la fel ca fisierul de origine;

- 'program de inventariere a fisierelor', cu ajutorul caruia se poate obtine un inventar de fisiere;

- 'program de intretinere', care este un program utilitar folosit pentru testarea functionarii unui sistem de calcul si a diverselor module ale sale si, eventual, pentru diagnosticarea malfunctionarii depistate;

- 'program de simulare', care descrie comportarea in timp a unui fenomen, proces etc.,

- 'program de sistem', care este pus la dispozitia utilizatorilor unui sistem de calcul, avand variate scopuri: asigurarea unui mijloc de comunicare om-masina, usurarea programarii unei clase de aplicatii, creasterea eficientei de exploatare a sistemului s.a.;

- 'program de test', construit pentru a testa fie corectitudinea functionarii unui sistem de calcul sau subansamblurilor sale, fie corectitudinea unui program;

- 'program de triere', care realizeaza aranjarea inregistrarilor logice ale unui fisier, in ordinea crescatoare sau descrescatoare a valorilor unui indicator, forma si una sau mai multe chei si multe altele.

Crearea unui program de calculator complet presupune parcurgerea, in timpi diferiti, a urmatoarelor etape:

realizarea materialului de conceptie pregatitor,

editarea sau scrierea programului (realizarea lui in cod sursa);

traducerea programului din cod sursa in program inteligibil pentru masina (in cod obiect);

realizarea documetatiei conexe si auxiliare (manual de utilizare).

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe (cu modificarile aferente) inlatura prin prevederile sale posibilitatea interpretarii tipurilor de programe care devin opere protejabile. In acest sens art. 72, alin.1, cap. IX privind programele pentru calculator prevede ca 'protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de limbaj, fie in cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele'.

Nu sunt protejate conform art. 72, alin. 2 din legea dreptului de autor: 'Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza intefetelor sale'.

Legea nr. 8/1996 confera autorului unei opere (creatorilor de software) atat drepturi de natura patrimoniala cat si morala prevazute pentru autorii de opere in dreptul comun (art. 10-13).

Drepturi morale (art. 10)

dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;

dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;

dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;

dreptul de a pretinde respectarea integritatii oprerei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;

dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciati prin exercitarea retractarii.

Aceste drepturi sunt adaptate programelor si reformulate in art. 73-81 din lege. Astfel, drepturile morale de care se bucura autorii unor programe pentru calculatoare sunt:

dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adus programul la cunostinta publicului. Acest drept poate fi exercitat in mod deplin numai pentru autorul de programe independent. Pentru cei care creeaza software in virtutea unei atributiuni de serviciu acest drept se poate realiza doar atunci cand creatorul programului si-a rezervat acest drept in mod expres, printr-o intelegere valabila cu cel care l-a angajat;

dreptul de a decide sub ce nume va fi adus programul la cunostinta publicului;

dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari si oricarei atingeri adusa programului, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia autorului.

Este normala si logica eliminarea dintre drepturile morale recunoscute autorilor de programe a dreptului de retractare, prin art. 77, alin.3 din lege, retractarea neputand fi facuta nici prin despagubirea utilizatorilor.

Cesiunea dreptului de utilizare a unui program nu implica si transferul dreptului de autor asupra acestuia.

Drepturi patrimoniale

Autorul operei are dreptul distinct si exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va utiliza si exploata opera sa. Acesta implica si dreptul de a consimti la utilizarea operei de catre alte persoane.

Autorizari exclusive - autorul operei este singurul care poate autoriza sau interzice (art. 13):

reproducerea operei;

distribuirea operei;

importul in vederea comercializarii pe piata interna a copiilor realizate, cu consimtamantul autorului, dupa opera;

inchirierea operei;

imprumutul operei;

cumunicarea publica, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public;

radiodifuzarea operei;

retransmiterea prin cablu a operei;

realizarea de opere derivate.

Autorizarea transformarilor - autorul are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza traducerea, publicarea in culegeri, adaptarea si orice alta transformare a operei prin care se obtine o opera derivata.

Exercitarea si transmiterea drepturilor - subiectul dreptului de autor poate exercita aceste drepturi pe tot parcursul vietii. Dupa moartea acestuia, drepturile se transmit prin mostenire.

'Exercitarea drepturilor patrimoniale de autor nu prezinta probleme in cazul creatorilor aflati in afara oricarei forme contractuale. Desi legea face referire in mod special la acestia, facand aplicatia principliilor generale ale acestui act normativ, rezulta ca ei isi pot exercita drepturile morale si patrimoniale de autor, personal sau prin intermediul organismelor de gestiune colectiva.

In cazul in care programul pentru calculator este realizat de unul sau mai multi angajati in exercitarea atributiunilor de serviciu ori de unul sau mai multi angajati dupa instructiunile celui care angajeaza, legea, in art. 74, reglementeaza doua ipoteze, prima explicita, a doua implicita.

Potrivit primei ipoteze, in cazurile enuntate, in lipsa unei conventii contrare, drepturile patrimoniale apartin persoanei care a angajat pe autorii programelor.

In a doua ipoteza, daca autorii programelor si cel care a facut angajarea au convenit asupra modului de exercitare a drepturilor patrimoniale de autor, aceasta se va face potrivit conventiei.'

Legea nr.8/1996 (cu modificarile enuntate in introducere) enumera in art.73 drepturile cu caracter exclusiv ce le sunt recunoscute autorilor de programe pentru calculator. Astfel, 'Titularul dreptului de autor al unui program pentru calculator beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute de prezenta lege, in partea I a prezentului titlu (prezentate mei sus) indeosebi de dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza:'

reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de instalarea, stocarea, rularea sau executarea, afisarea sau transmiterea in retea;

Acest drept are, in cazul programelor pentru calculator, o conotatie diferita. Potrivit art. 14 din lege, prin reproducere se intelege 'realizarea integrala sau partiala a uneia sau mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temprar ori permanent, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv realizarea oricarei inregistrari sonore sau audiovizuale a unei opere, precum si stocarea permanenta ori temporara a acesteia cu mijloace electronice.' Insa folosirea unui software presupune nu numai stocarea lui in memoria interna sau pe suport de memorie externa ci si reproducerea acestuia de fiecare data cand este utilizat, in memoria temporara. Un utilizator nu poate folosi un program decat daca va fi autorizat si sa il reproduca. De aceea, cesiunea unui program implica si dobandirea de catre utilizator a dreptului de a reproduce programul dar numai in masura in care acest lucru este necesar pentru utilizarea programului conform cu destinatia lui. In aceste limite dreptul la reproducere este recunoscut utilizatorului fara a fi necesara autorizarea autorului programului (art. 76).

traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte tranformari aduse unui program pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a prejudicia drepturile persoanei care tranforma programul pentru calculator;

distribuirea si inchirierea originalului sau copiilor unui program pentru calculator sub orice forma.

'Dreptul de autor cuprinde o serie de facilitati sau prerogative (facultatis agendi) de ordin personal nepatrimonial, cat si de natura patrimoniala. Fiind prin natura sa un drept personal nepatrimonial, dar cu consecinte patrimoniale, prerogativele nepatrimoniale precumpanesc pe cele patrimoniale.

'Din categoria prerogativelor nepatrimoniale fac parte: dreptul subiectiv al autorului de a aduce la cunostinta publicului opera sa, de a consimti la folosirea acestuia de catre altii in conditiile corespunzatoare cu structura operei create si de a fi recunoscut ca autor.

Autorul poate aduce opera sa la cunostinta publicului numai atunci cand considera ca lucrarea sa - creatie intelectuala literara, artistica si stiintifica, indiferent de fondul, forma sau destinatia ei, dar exprimata inteligibil sau susceptibila de a fi transmisa publicului - a atins nivelul si perfectiunea care sa-i ingaduie raspandirea in public si aprecierea ei de catre cei carora li se adreseaza.'

Aceasta inseamna ca nu orice creatie, lucrare, opera este in mod necesar adusa la cunostinta publicului in momentul in care a fost creata. Depinde exclusiv de dorinta autorului momentul in care va considera ca doreste sa beneficieze de prerogativele legii dreptului de autor si drepturilor conexe ei.

'Avand dreptul de a consimti la folosirea operei de catre altii, autorul poate ingadui sau refuza ca opera sa sa fie tradusa, prelucrata, adaptata pentru radio, televiziune etc. sau inregistrata mecanic.

In fine, ultima prerogativa nepatrimoniala confera autorului un drept de inviolabilitate operei sale care trebuie adusa la cunostinta publicului asa cum a fost creata, fara modificari si potrivit structurii sale intime.

Consecintele patrimoniale ale dreptului de autor rezida in posibilitatile acestuia de a-ti valorifica opera sub aspect material, tragand foloase pecuniare din utilizarea licita a creatiei sale.'

Protectia drepturilor de autor

Raspundere - incalcarea drepturilor recunoscute si garantate de legea dreptului de autor si a drepturilor conexe atrage, dupa caz, raspunderea civila, contraventionala sau penala a persoanei vinovate de incalcarea legii.

Solicitarea recunoasterii si repararii - persoanele prejudiciate se pot adresa instantelor judecatoresti competente a solutiona recunoasterea drepturilor lor, constatarea incalcarii legii, sau repararea prejudiciului cauzat in conformitate cu dispozitiile legii.

Solicitarea prevenirii si asigurarii repararii pagubelor - instanta de judecata competanta a solutiona litigiul poate dispune la cererea partii interesate luarea unor masuri pentru prevenirea producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora.

Infractiuni si sanctiuni - prezenta lege prevede in capitolul III (Masuri de protectie, proceduri si sanctiuni), articolele 139-145 faptele care constituie infractiuni precum si sactiunile aferente in cazul savarsirii lor.

ORDA - Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor ii revine competenta in observarea si controlul asupra activitatilor ce pot da nastere la incalcari ale legii dreptului de autor si a drepturilor conexe.

Protectia legala a programelor pentru calculator

Domeniul protectiei programelor pentru calculator, parte a proprietatii intelectuale este prevazuta de legislatiile statelor membre ale Uniunii Europene, precum si in legislatia romana, cu unele modificari.

'Legislatia romana in vigoare in domeniul proprietatii intelectuale stabileste o serie de drepturi titularilor si beneficiarilor acestora, precum si principiile pe baza carora se asigura protectia penala, contraventionala sau de natura civila.

Orice tratare a acestui aspect trebuie sa aiba la baza si sa se intemeieze pe prevederile art. 41 alin. 1 din Constitutia Romaniei, conform carora 'dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege', precum si pe prevederile art. 1 din Codul Penal referitoare la scopul legii penale care este acela de a 'apara impotriva infractiunilor, Romania, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept.' Pe cale de consecinta produsele inteligentei umane, care fac obiectul dreptului de proprietate intelectuala si care sunt susceptibile de a fi furate ca orice alte produse, sunt protejate in plan legislativ.'

O alta latura importanta a proprietatii intelectuale este, asa cum am stabilit in capitolul introductiv, domeniul drepturilor de autor si a drepturilor conexe.

'In general, protectia juridica a programelor pentru calculator se poate realiza in trei moduri. Astfel, software-ul poate fi protejat prin brevet, prin drept de autor sau prevederi impotriva incalcarii secretelor comerciale.

In privinta protectiei prin brevete, aceasta poate fi realizata doar daca se considera ca programul pentru calculator constituie o inventie. Inventiile sunt solutii tehnice ale unor probleme care utilizeaza principii din diferite domenii ale stiintei. Totusi, programele pentru calculator nu pot fi considerate inventii existand legislatii nationale care exclud in mod expres programele de calculator de la protectia prin brevet.

Pe de alta parte, este posibil ca programul sa fie o parte a unui proiect din domeniul fizicii, chimiei etc., situatie in care inventia se poate descrie ca 'un proces controlat de un anumit program de calculator' (de exemplu, un proces chimic de fabricatie). Daca programul poate fi considerat ca parte a procesului, protectia prin brevet ar fi posibila, cu conditia sa fie indeplinite conditiile pentru brevetare (noutate, inventivitate si aplicabilitate industriala).

In privinta protectiei programelor pentru calculator prin drept de autor, daca la inceput era discutabila protejarea lor prin legea dreptului de autor (datorita faptului ca reprezinta o categorie aparte, vis-a-vis de carti, lucrari stiintifice, opere etc.) astazi este in mod expres prevazuta protejarea lor.

'A doua problema care se ridica in legatura cu protectia programelor pentru calculator prin dreptul de autor se refera la actele impotriva carora protectia este necesara, acestea trebuind sa cuprinda nu numai realizarea copiilor dar si folosirea programului respectiv.

A treia forma de protejare juridica a programelor pentru calculator, si anume protectia impotriva secretelor comerciale se limiteaza la programele comunicate cu obligativitatea respectarii confidentialitatii.

De foarte mare importanta este si protectia internationala a programelor pentru calculator data fiind disparitia oricarei limitari teritoriale in privinta difuzarii creatiilor intelectuale nationale. In aceasta privinta protectia se poate realiza prin aderarea la tratatele internationale in materie, respectiv prin perfectarea unor acorduri interstatale.'

Astfel, ocrotirea juridica a programelor de calculator are in vedere: copierea, contrafacerea si folosirea ilegala, sub orice forma, a unei creatii proprii de logicial.

Impotriva 'pirateriei' de logicial se poate lupta pe doua cai: pe cale logico-tehnica si pe cale juridica. Pentru a impiedica tentativele de copiere a programelor, producatorii de logicial obisnuiesc sa foloseasca standarde 'secrete' cunoscute numai de ei si in consecinta incercarile utilizatorului de rand de a avea o copie raman infructuoase.

Specialistul insa poate, dupa o cercetare mai amanuntita, sa descopere 'cifrul' si sa inlature 'piedica'. Mai mult chiar, in comertul bazat pe concurenta pot fi achizitionate 'programe de copiere' (universal copiers) destinate sa copieze suporturile pe care sunt inregistrate programele sustrase copierii.

Mijloacele juridice de ocrotire a programelor au devenit tot mai numeroase ca o consecinta a diversificarii treptate a logicialului.

Unul din mijloacele cele mai utilizate pentru apararea proprietatii intelectuale asupra programelor il constituie, asa cum am precizat si mai sus, brevetele de inventie.

Inventia este o creatie stiintifica sau tehnica care, pentru a fi ocrotita prin brevet (brevetul este un inscris oficial prin care facandu-se descrierea inovatiei se constituie ocrotirea ei juridica), urmeaza sa indeplineasca anumite conditii. Ea trebuie sa constituie, fata de realizarile tehnicii mondiale contemporane, un real progres tehnic (sa indeplineasca conditia originalitatii) si sa duca la rezultate practice menite sa solutioneze problemele concrete legate de dezvoltarea industriala a societatii (conditia aplicabilitatii intr-un proces productiv - in sensul larg al termenului) si intr-un sens larg al dezvoltarii ei economice; de asemenea, in momentul in care se cere brevetarea ei, inventia nu trebuie sa fi intrat anterior in domeniul public sau sa fi fost brevetata in Romania sau in strainatate (se impune aici conditia noutatii).

Brevetul de inventie poate fi cerut in tara noastra de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) atat de persoanele fizice, cat si de cele juridice.

Brevetul, inscris in registrul de inventii al OSIM-ului, are o valabilitate de cincisprezece ani socotiti de la data cererii de brevet; dupa expirarea acestui termen, inventia intra in patrimoniul obstesc, devenind un bun comun (res communitti).

Valorificarea inventiilor apartine, potrivit legislatiei noastre, statului; inventiile romanesti pot fi valorificate si in alte state prin inreprinderile de comert exterior, prin export de produse, prin schimb reciproc de licente etc., iar cele straine pot fi valorificate in Romania, tot prin intermediul intreprinderilor de comert exterior, pe baza legilor in vigoare in tara noastra.

Creativitatea operei de creatie consta intr-o forma ce dovedeste originalitatea exprimarii, chiar daca fondul cuprinde idei obisnuite, comune. Daca insa autorul reproduce formele de exprimare ale altuia, comite, in conditii prevazute de lege, infractiunea de plagiat sactionata de dreptul penal (dreptul de autor este ocrotit prin mijloace juridice de drept civil, prin mijloace specifice prevazute in legi speciale, prin mijloace de drept procesul civil, drept penal si dreptul international).

In doctrina exista opinia ca programele de calculator pot fi protejate in anumite situatii, cu ajutorul normelor referitoare la marci (marcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele asemanatoare sau identice ale altor intreprinderi).

Marcile pot fi de fabrica, de comert sau de serviciu, si sunt constituite din diferite semne distinctive: cuvinte, cifre, litere, reprezentari grafice etc., colorate, plane, in relief etc.

Dreptul la marca se dobandeste prin inregistrarea la Directia Generala pentru Metrologie, Standarde si Inventii (DGMSI), pe baza sistemului atributiv al prioritatii depozitului (dupa verificarea indeplinirii conditiilor cerute pentru constituirea depozitului reglementar si pentru inregistrare, marca este inscrisa in 'registrul marcii depuse' si publicata in gazeta oficiala a DGMSI-ului). Dreptul la marca este nelimitat in timp, cu conditia reactualizarii lui periodice (se face din 10 in 10 ani) in conformitate cu normele legale.

Programele de calculator pot fi ocrotite in temeiul dreptului de marca numai pe cale indirecta, deoarece o casa producatoare de logicial poate pune in circulatie un produs 'nou', dar care in realitate ascunde sub o denumire diferita un produs inspirat dupa un altul mai vechi.

La dreptul de marca se recurge adesea pentru ocrotirea programelor aplicative.

Pentru ocrotirea microprogramelor (firmware) se apeleaza uneori la legile referitoare la desene si modele, avand in vedere structura microprocesoarelor (chips), intrucat 'marca' (mask work) acestora contine planul (desenul) circuitelor integrate ce incorporeaza logicialul.

In mod indirect programele pot fi ocrotite si prin normele referitoare la conucurenta neloiala (conform art. 301 din Codul penal) ce consista in a introduce in eroare pe beneficiari, oferindu-le logicial ce poarta numele sau marca altei case decat cea care le-a produs (cu totii suntem martorii concurentei neloiale la nivel mondial a produselor chinezesti, spre exemplu, care acopera o gama larga de produse, intrand si in sfera domeniului informatic).

Pe langa sanctiuni penale, autorul infractiunii va putea fi urmarit si pentru plata unor daune interese in limitele pagubelor aduse (de asemenea, victima infractiunii are dreptul de a care distrugerea programului contrafacut si a suporturilor folosite cu ocazia contrafacerii).

Intreprinderile producatoare de logicial pot fi ocrotite si in temeiul imbogatirii fara justa cauza pe care instantele judecatoresti competente a solutiona cauzele respective o pot accepta in lipsa oricarei alte cai de atac, cu conditia dovedirii unei corelatii de la cauza la efect intre cuantumul imbogatirii injuste a celui care a tras profit din act si saracirea celui care a produs programul.

In fine, programele pot fi ocrotite prin normele dreptului penal referitoare la divulgarea secretului economic (potrivit art. 298 Codul penal) sau profesional (conform art. 196, Codul penal) in conditiile prevazute de lege.

In cautarea unei solutii specifice pentru ocrotirea logicialului 'Organizatia mondiala a proprietatii intelectuale' (OMP) a elaborat in anul 1978 unele dispozitii tip privind ocrotirea logicialului. Acestea, imbinand intr-o sinteza proprie avantajul dreptului de autor cu cel al brevetarii, creeaza in favoarea creatorului de programe un drept de paternitate destinat sa apere orice program - indiferent daca intra sau nu intr-o procedura tehnica - cu conditia sa fie original (de lege ferenda aceste norme ar trebui - pentru a fi aplicate - sa fie integrate in legislatiile nationale).

Acest nou drept sanctioneaza nu numai reproducerea ilegala a programelor, dar si folosirea lor nejustificata. Spre deosebire de dreptul de autor, normele susmentionate pot fi invocate intr-un termen de douazeci de ani de la creearea respectivului program, dupa expirarea caruia intra in domeniul public.

Limitari aduse drepturilor de autor in cazul programelor pentru calculatoare

Legea dreptului de autor si a drepturilor conexe asigura utilizatorilor folosinta programelor pentru calculator in conformitate cu destinatia acestora, in acest sens fiind stabilite mai multe limitari cu caracter special.

Din categoria destinata drepturilor morale, in cazul programelor pentru calculator, a fost eliminat dreptul la retractare (conform art. 77, alin.3 si art. 10, lit e din lege). Eliminarea este impusa de nevoia de a asigura certitudinea folosirii programelor achizitionate, la adapost de eventualele capricii ale utilizatorilor.

In privinta drepturilor patrimoniale, legea aduce urmatoarele limitari:

Utilizarea conform destinatiei

Potrivit art. 76 din lege nu sunt supuse autorizarii titularului dreptului de autor:

reproducerea permanenta sau temporara a unui program integral sau partial, prin orice mijloace si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de incarcarea, afisarea, transmiterea sau stocarea programlui de calculator;

traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni;

Limitarea intervine, iar autorizatia titularului dreptului nu este necesara, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

utilizatorul este detinatorul legal al unei copii a programului;

efectuarea acestor acte de catre utilizator sa nu fie interzisa printr-o conventie contrara;

reproducerea permanenta sau temporara, traducerea, adaptarea, aranjarea si alte transformari sa fie necesare pentru a permite debanditorului sa utilizeze programul corespunzator destinatiei sale ori pentru corectarea erorilor.

Copia pentru arhiva sau de siguranta

Potrivit art. 77, alin. 1 din legea dreptului de autor, utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fara autorizarea autorului, o copie de arhiva sau de siguranta, in masura in care aceasta este necesara pentru asigurarea utilizarii programului.

Observarea, studierea, testarea

Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fara autorizarea titularului dreptului de autor, sa observe, sa studieze sau sa testeze functionarea acestui program, in scopul de a determina ideile si principiile care stau la baza oricarui element al acestuia, cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de incarcare in memorie, afisare, conversie, transmiterea sau stocarea programului, operatiuni pe care este in drept sa le efectueze.

Scopul urmarit prin aceasta dispozitie este de a permite corectarea si dezvoltarea produselor din aceasta categorie.

Descompunerea programelor pentru calculator

Reglementarii legii dreptului de autor (art. 78) privind descompunerea programelor pentru calculatoare, reprezinta o preluare, cu unele schimbari nesemnificative, neschimbandu-se esenta, a Directivei nr. 91/250/CEE a Consiliului Comunitatii Europene.

Autorizarea titularului dreptului de autor nu este obligatorie atunci cand reproducerea codului ori traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obtinerea informatiilor necesare interoperabilitatii unui program de calculator cu alte programe, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

actele de reproducere si de traducere sunt indeplinite de o persoana care detine dreptul de utilizare a unei copii sau de o persoana care actioneaza in numele unui astfel de detinator;

informatiile necesare interoperabilitatii nu sunt usor si rapid accesibile pentru detinatorul legal al programului;

actele de reproducere si traducere sunt limitate la partile de program necesare asigurarii interoperabilitatii;

Informatiile astfel obtinute:

nu pot fi utilizate in alte scopuri decat pentru realizarea interoperabilitatii programului;

nu pot fi comunicate altor persoane in afara cazului in care comunicarea se dovedeste necesara interoperabilitatii programului;

nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator a carui expunere este fundamental similara sau pentru orice alt act care aduce atingere drepturilor de autor.

Descompunerea programului, fara autorizarea autorului, nu este permisa daca, prin aceasta, se creeaza un prejudiciu titularului dreptului de autor sau expoatarii normale a programului.

Modalitati de valorificare a drepturilor patrimoniale asupra programelor

Sunt compatibile cu natura dreptului patrimonial de autor asupra programelor pentru calculator urmatoarele modalitati de valorificare:

contractul de cesiune

contractul de inchiriere a programului;

contractul de utilizare a programului.

Cesiunea drepturilor patrimoniale asupra programelor pentru calculatoare

Autorul unui program pentru calculator isi poate valorifica personal drepturile sale patrimoniale atunci cand este autor liber sau atunci cand, angajat fiind sau lucrand dupa dispozitiile celui care l-a angajat, a convenit cu acesta ca drepturile asupra progamelor realizate ii apartin in totalitate. In lipsa de conventie contrara drepturile patrimoniale asupra programelor realizate de autorul angajat apartin anagajatorului (art. 75).

Partile in contractul de cesiune sunt:

autorul programului sau succesorul in drepturi al acestuia, in calitate de cedent;

persoana in favoarea careia, in schimbul pretului convenit, se face transmiterea drepturilor patrimoniale, in calitate de cesionar.

Obiectul contractului se refera la drepturile patrimoniale de autor asupra programului si pretul convenit.

Valorificarea drepturilor patrimoniale de autor asupra unui program pentru calculator se poate face cu titlu:

exclusiv (cesiunea prin efectul legii in favoarea angajatului este o cesiune exclusiva), situatie in care titularul drepturilor patrimoniale de autor nu mai poate utiliza operarea in modalitatile, pe termenul si pentru teritoriul cuvenit si nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie sa fie expres stipulat in contract.

neexclusiv - atunci cand titularul drepturilor patrimoniale poate utiliza el insusi opera si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane. Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau unei alte persoane decat cu consimtamantul expres al cedentului.

Contractul de inchiriere a programelor pentru calculatoare

Potrivit art. 63 din Legea drepturilor de autor si a drepturilor conexe se prevede ca prin 'contractul de inchiriere a unei opere, autorul se angajeaza sa permita folosinta, pe timp determinat, cel putin a unui exemplar al operei sale, in original sau in copie'

Contractul de inchiriere a programelor de calculator este supus dispozitiilor de drept civil prin contractul de locatiune, dat fiind obiectul special al operatiei.

Contractul de utilizare a programelor pentru calculator

Acest contract consa in conventia prin care titularul drepturilor patrimoniale de autor, autorizeaza o alta persoana, numita utilizator, sa foloseasca programul in schimbul unei remuneratii fiind transmis un drept patrimonial de folosinta al programului.

Potrivit art. 75 din Legea drepturilor de autor si a drepturilor conexe, in lipsa unei conventii contrare, printr-un contract de utilizare da unui program pentru calculator se prezuma ca:

utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;

utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.

Titularul drepturilor patrimoniale de autor are obligatia de predare a programului si a accesorilor destinate uzului acestuia si de garantare impotriva evictiunii (art. 1326 Cod civil). Utilizatorul are obligatia de a plati pretul cuvenit si de a folosi programul pentru nevoile personale, fiindu-i interzisa, afara de conventia contrara, transmiterea programului catre o alta persoana.

Obligatia de predare a programului cu accesoriile sale nu presupunen si predarea materialului de conceptie pregatitor. Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fara autorizarea autorului, o copie de siguranta sau de arhiva in masura in care aceasta este necesara pentru asigurarea utilizarii programului.

Nu uitati ca legea drepturilor de autor are 'ecou' si in Internet!

Cititi reglementarile legale in comertul electronic din folderul Legi_[HTML]!