DREPTUL INTERNATIONAL AL MUNCII

DREPTUL INTERNATIONAL AL MUNCII

1. Fundamentul    dreptului international al muncii

Dreptul international al muncii constituie o ramura distincta de drept.

In sens larg aceasta ramura se fundamenteaza pe conventiile si recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii, precum si pe normele sociale europene ce se regasesc in instrumente juridice elaborate de Consiliul Europei si Uniunea Europeana.

In sens restrans dreptul intrenational ala muncii este rezultataul activitatii O.I.M., concretizata in conventiile si recomandarile elaborate de aceasta organizatie.

2.Organizatia Internationala a Muncii (O.I.M.). Structura interna. Activitate.

O.I.M. -a constituit la data de 11 aprile 1919, clauzele referitoare la constituirea ei fiind incluse in Tratatul de pace , partea a XIII-a, consacrat problemelor de munca.

La baza constituirii acestei organizatii a stat principiul tripartitismului, care i-a conferit statutul de unica organizatie internationala la a carei activitate participa nu numai reprezentantii guvernelor, dar si reprezentantii lucrataorilor si angajatorilor, cele trei parti aflandu-se pe pozitii de egalitate juridica

In ce priveste structura interna, O.I.M. este constituita din urmatoarele organe:

a. Conferinta Internationala a muncii - este organul suprem, un adevarat "Parlament international al muncii", cu atributii in elaborarea normewlor de drept international al muncii, sub forma conventiilor si recomandarilor internationale de munca si urmarirea aplicarii lor.

b. Consiliul de Administratie - este organul executiv al intregii activitati a O.I.M., cu atributii in stabilirea ordinei de zi a Conferintei si a tuturor celorlalte reuniuni desfasurate sub egida O.I.M., luand act de deciziile acestora si dispunand masurile necesare.

c.Biroul International al Muncii- este secretariatul permamnent al O.I.M., fiind in egala masura organul de aplicare a deciziilor Consiliului de Administratie si ale Coferintei.

d. Alte organe

- Conferintele regionale;

- Comisiile si reuniunile tehnice;

- Comisia paritara din domeniul maritim;

- Comisia paritara pentru functia publica;

- Comisia de experti.

Asa cum ama aratat mai sus activitatea O.I.M. se concretizeaea in principal in elaborarea de conventii si recomandari internationale in domeniul dreptului muncii.

Conventiile sunt instrumente care creeaza obligatii juridice pe plan international pentru statele care le ratifica.

Prin tarsaturile lor, ele au statul de tratate internationale multilaterale sis generis, constituindu-se in acte juridice prin care se creeaza, se modifica sau se sting norme si raporturi juridice internationale. Spre deosebire, insa, de tratatele internationale conventiile O.I.M. nu sunt afectate nici de termene si nici de conditii

In prezent cele mai importante conventii ale O..M. sunt:

Conventia nr. 29/1930 privind munca fortata;

Conventia nr. 87/1948 privind libertatea sindicala;

Conventia nr.100/1951 privind egalitatea de remunerare;

Conventia nr.111/1958 privind discriminarea, etc.

Recomandarile cuprin deziderate, idealuri, preferinte adresate statelor, fara a crea oblgatii juridice in sarcina acestora, ca in cazul conventiilor.

4. Obiectul dreptului international al muncii

Dreptul international ala muncii reglementeaza conduita statelor in domenii care tin de ordinea juridica interna a lor - dreptul muncii si dreptul securitatii sociale.

Normele dreptului international ala muncii, introduse in legislatia national ape calea ratificarii conventiilor, vor apartine unei ramuri de drept sau alteia si vor tine, dupa caz, de dreptul intern public (dreptul securitatii sociale) sau dreptului intern privat ( dreptul muncii).

5.Subiectele dreptului international al muncii:

a. statele memebre ale O.I.M. sunt principalele subiecte;

b. popoarele care lupta pentru independenta;

c. Organizatia Internationala a Muncii;

d. reprezentantii lucratorilor si ai patronilor.

6. Principiile fundamentale ale dreptului muncii

In formularea Constitutiei Internationale a Muncii,aceste principii sunt urmatoarele:

1. munca nu este o marfa;
2. limitarea libertatii de asociere si de exprimare este un pericolk pentru prosperitatea tuturor; toti oamenii, fara nici o discriminare, au un drept egal de a urmari progresul lor material si spiritual;
3. mizeria unora este un pericol pentru prosperitatea altora ;
4. lupta impotriva lipsurilor trebuie dusa in fiecare stat, precum si prin eforturile internationale permanente si concertate.

7. Raportul dintre dreptul international al muncii si dreptul intern

Prin ratificarea conventiilor O.I.M. de catre statele membre, dispozitiile acestora sunt introduse in dreptul intern, devenind parte a acestora. Conventia ratificata nu poate fi nici modificata, nici abrogata pe planul dreptului intern, ci doar ca urmare a unui act care sa aiba ca si ratificarea, o semnificatie pe plan extern.

In cazul in care exista neconcordante intre dispozitiile conventiilor si legile interne, conform Constitutiei in vigoare, au prioritate reglementarile internationale. In acest mod se recunoaste de cartre legiuitorul constituant prioritatea dreptului international fata de cel intern.