Dreptul de petitionare ca drept constitutional

Dreptul de petitionare ca drept constitutional

Constitutia Romaniei prevede unul din drepturile fundamentale ale cetateanului roman: dreptul de petitionare. Acest drept nu este unul nou, el fiind o prezenta de traditie in sistemul juridic romanesc. Pornind de la aceasta idee, trebuie subliniat ca dreptul de petitionare este, prin el insusi, o garantie a exercitarii tuturor drepturilor si inviolabilitatilor prevazute in Constitutia Romaniei. De altfel, intr-o clasificare din punct de vedere al dreptului constitutional, dreptul de petitionare face parte din categoria drepturilor garantii.

Conform alin. I din arI. 47 cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor. In acelasi spirit, alin. 2 arata ca organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.

Din studierea acestor aliniate din art. 47 rezulta faptul ca dreptul de petitionare este un drept atat individual, cat si colectiv. Astfel, cetatenii pot sa se adreseze autoritatilor cu petitii, atat personal, cat si grupati in anumite colective sau organizatii. Singura conditie care se impune este aceea ca atunci cand petitia este facuta in numele mai multor persoane, toate acestea trebuie sa semneze acea petitie. Aceasta situatie se refera numai la colectivele neoficiale, cele aparute mai mult sau mai putin spontan, cu alte cuvinte acele grupari care nu au personalitate juridica.

In cazul organizatiilor cu personalitate juridica cele legal constituite cum le numeste legea, aceasta lista de semnaturi anexata petitiei nu este necesara pentru motivul ca prezenta stampilei cu sigla organizatiei si semnatura presedintelui respectivei organizatii reprezinta nu o manifestare proprie de vointa a celui care semneaza, ci o manifestare comuna de vointa a tuturor membrilor respectivei organizatii. Dar aceste organizatii nu au dreptul sa intocmeasca aceste petitii in numele altor persoane decat cele care fac parte din respectiva organizatie.

De asemenea, din textul constitutional se desprinde ideea ca, pe langa, semnatura, petitionarului, petitia trebuie sa cuprinda si datele sale de identitate. Prin formularea sa, textul constitutional nu priveste si deci nici nu protejeaza, juridic petitiile anonime, prin aceasta dandu-se dispozitiei constitutionale si un caracter moral, de asumare a responsabilitatii de catre cel care a intocmit acea petitie.

In a doua parte a acestui articol constitutional sunt stipulate facilitatile de care dispun cetatenii pentru ca aceste petitii sa se materializeze. Astfel, in alin. 3 al art. 47 se mentioneaza ca exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa. Prin aceasta regula constitutionala se asigura tuturor persoanelor posibilitatea de a-si realiza pe deplin acest drept oricand doresc sau oricand se considera lezati in unul sau altul din drepturile lor.

Pentru o mai buna realizare a dreptului de petitionare, textul constitutional mai prevede ca autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si-n conditiile stabilite potrivit legii.

Aceasta implica obligatia pentru autoritatea legiuitoare de a elabora o lege prin care sa se prevada aceste conditii si termene. Data fiind superioritatea normei constitutionale fata de toate celelalte norme componente ale sistemului legislativ rezulta ca legea nu va putea diminua dreptul in sine ci va trebui sa prevada numai procedura si, desigur, responsabilitatile ce vor reveni pentru incalcarea Constitutiei si a legii. Constitutia nu a stabilit explicit aceste termene si conditii. Explicatia acestei situatii consta in aceea ca, din punct de vedere juridic, petitiile se pot prezenta cel putin sub patru forme, si anume: cereri, reclamatii, plangeri, sesizari. Aceste forme nu sunt simple creatii terminologice pentru ca ele difera sub aspectul continutului. De aceea, in practica judiciara s-au stabilit termene si conditii diferite, nuantate si in functie de forma petitiei.

Astfel, aceste termene de rezolvare diferite s-au corelat cu continutul diferit care presupune din partea organelor judiciare actiuni mai simple sau mai complexe.