Delimitarea dreptului comertului international de alte discipline

Delimitarea dreptului comertului international de alte discipline

A.   Dreptul comertului international - Drept international privat

Se observa ca dreptul comertului international are o sfera de cuprindere concomitent mai larga si mai restransa in raport cu dreptul international privat: mai larga pentru ca, pe langa raporturile cu element de extraneitate stabilite intre subiectii de drept intern, aflate pe picior de egalitate juridica, dreptul comertului international reglementeaza si raporturi stabilite intre state; mai restransa, intrucat, din totalul raporturilor juridice cu element de extraneitate care fac obiect de reglementare al dreptului international privat, dreptul comertului international reglementeaza numai pe acelea caracterizate concomitent si prin comercialitate.

Punctele de interferenta intre cele doua discipline se regasesc la nivelul subiectilor si al metodei conflictuale de reglementare pe care dreptul comertului international o imprumuta din dreptul international privat.

B.    Dreptul comertului international - Dreptul international public

Raportat la dreptul international public, dreptul comertului international are, concomitent, o sfera mai larga, pentru ca dreptul comertului international reglementeaza cu preponderenta raporturi juridice stabilite intre comerciantii persoane fizice sau persoane juridice din diferite state sau raporturi dintre asemenea comercianti si alte state, subiecte care exced sferei subiectelor dreptului international public, si mai restransa, intrucat din totalitatea raporturilor juridice legate intre state suverane, dreptul comertului international le reglementeaza numai pe acelea stabilite in sfera comertului mondial, si al activitatii de cooperare economica si tehnico-stiintifica, in sensul cel mai cuprinzator al acesteia.

Interferenta cu dreptul international public se situeaza la nivelul subiectelor si al izvoarelor internationale.

C.   Dreptul comertului international - Dreptul comercial

Se impune analizarea conexiunilor dintre dreptul comertului international si dreptul comercial, cu atat mai mult cu cat, in mod eronat, a aparut formularea "Dreptul comertului international - subramura a dreptului comercial".

Sunt necesare urmatoarele precizari:

- nu toate sistemele de drept cunosc dualitatea dreptului privat: drept civil - drept comercial; sistemul elvetian, italian cunosc unitatea dreptului privat/ sistemul francez, belgian, romanesc cunosc dualitatea dreptului privat;

- ori de cate ori unui raport de drept al comertului international urmeaza sa i se aplice o lege straina, daca aceasta apartine unui sistem care nu recunoaste dualitatea dreptului privat, ci retine unitatea acestuia, legea aplicabila va fi legea civila; prin urmarea, in situatia analizata ar trebui sa concluzionam ca dreptul comertului international este o subramura a dreptului civil, ceea ce ar fi absurd.

Pentru aceste considerente nu putem sustine afirmatia ca dreptul comertului international este o subramura a dreptului comercial; dreptul comertului international este o disciplina de sine statatoare, in nici un fel subordonata dreptului comercial, ci supraordonata.

Normele dreptului comercial intern vor fi cuprinse in dreptul comertului international pentru ca reglementeaza pentru statul in cauza participarea la raporturile de comert exterior. Dupa o alta opinie, afirmata in doctrina romana, desi se recunoaste caracterul pluridisciplinar al dreptului comertului international, se considera ca nu ar intra in structura dreptului comertului international si normele de drept international privat; alti autori francezi, au opinat contrar si anume ca dreptul comertului international are ca substanta mai ales norme de drept international privat. Ambele opinii, situate la antipozi nu pot fi acceptate, prezenta elementului de extraneitate in raportul juridic de dreptul comertului international, antreneaza obligatoriu in normele de drept al comertului international si al normelor de drept international privat. Nu se poate reduce dreptul comertului international la dreptul international privat, pentru ca in dreptul comertului international se includ si raporturile comerciale interstatale si deci, cel putin pentru acestea, trebuie sa se faca trimitere la dreptul international public.

D.   Dreptul comertului international - Dreptul international economic

Dreptul international economic este o ramura a dreptului international public.

Dreptul international economic cuprinde doar raporturile juridice din sfera economica, in care statele se manifesta ca purtatoare de suveranitate, ca titulare ale puterii, in exercitarea jure imperii, prin Ministerul de Externe.

Dreptul comertului international reglementeaza acele raporturi juridice interstatale de drept privat, din sfera comertului mondial, in care statele participa in exercitarea jure gestionis (ca proprietare de bunuri), reprezentate prin Ministerul Finantelor.

Un rol si o pondere tot mai mare in dreptul comertului international o au normele uniforme de drept material, in principal, dar si normele conflictuale.

In doctrina juridica apar mai multe denumiri:

1. Drept international privat al comertului

2. Drept international comercial sau Drept international al comertului

3. Drept comercial international

4. Dreptul comertului international

1. - este nestiintifica;

- a accepta aceasta denumire ar insemna sa recunoastem existenta unui drept international privat unic, aplicabil la nivelul tuturor sistemelor de drept existente; insa dreptul international privat este o ramura a fiecarui sistem national de drept;

2. - a accepta aceasta denumire ar insemna sa privim dreptul comertului international ca subramura a dreptului international public (asa cum exista un drept al marii, al cosmosului, al tratatelor etc.)

- ar ramane in afara reglementarii raporturile preponderente de comert international - acelea stabilite intre comerciantii (persoane fizice si persoane juridice) din diferite state, care exced sferei de reglementare a dreptului international public;

3. - este nestiintifica pentru urmatoarele motive:

in sistemele de drept care nu cunosc dualitatea dreptului privat (drept civil/ drept comercial) dreptul comercial international nu ar avea corespondent;

nu se poate vorbi inca de un drept comercial unic si unitar, de aplicare internationala: Lex mercatoria universalis este, inca, un deziderat al comunitatii internationale.

Pentru aceste considerente denumirea acceptata de literatura de specialitatea este Dreptul comertului international, aceasta fiind in concordanta cu caracterul interdisciplinar si pluridisciplinar si de sine statator al disciplinei.