Dreptul comertului international - Concept, obiect, specific

Dreptul comertului international

Concept, obiect, specific

Concept - multitudinea rap juridice care se stabilesc in sfera economica in cadrul circuitului mondial de valori si cunostinte au fost grupate in doctrina dupa cum urmeaza:

Rap ce se stab intre state ca titulare de suveranitate, sau intre state si org interguv. Acestea sunt rap din sfera economica, dare le sunt guv de normele dr int. Public

Rap ce se stab intre state ca titulare de suveranitate si pers juridice sau fizice care participa la operatiunile economice. Asemenea rap sunt carmuite de normele dr administrative, ale dr financiar,vamal, etc.

Rap ce se stab intre particulari pers juridice si pers fizice, apartinand unor state diferite. Acestea sunt rap patrimoniale ce se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica a partilor.

Rap ce se stab intre un anumit stat care actioneaza ca titular de suveranitate si subiect de dr civil si respectiv o pers apartinand unui alt stat. Un asemenea rap poate fi izvorat, de ex, dintr-un contract de prospectare si valorificare a resurselor minerale dintr-un st determinat.

In pp , rap jur aratate sunt carmuite de legea statului care participa la ele.

Printre categoriile de rap jur mentionate in cadrul DCI, ne intereseaza mai ales rap jur dintre particulari ce apartin unor state diferite.

DCI este o materie jur pluridisciplinara sau interdisciplinara care reuneste norme matreiale uniforme de dr privat, norme de dr comercial, norme de dr civil, norme conflictuale (care solutioneaza conflictele de legi in spatiu), si intr-o anumita masura norme de dr intl public, prin care se reglem rap comerciale internationale.

DCI se situeaza la limita de contact intre ordinea juridica nationala si ord jur internationala, avand semnificatii in ambele.

Conflictul de legi in spatiu (CLS)- situatiile in care cu privire la un raport juridic cu element de extraneitate sunt susceptibile sa se aplice cel putin 2 legi apartinand unor state diferite. CLS apare datorita elementului de extraneitate din cadrul raportului juridic. Prin element de extraneitate intelegem un element strain fata de dreptul si tara nostra. (ex: starea si capacitatea unei pers fizice norma conflictuala este lex patriae.)

Obiect - acesta este reprezentat de rap juridice patrimoniale care prezinta caractere de internationalitate si comercialitate. De regula rap jur de comert international dau nastere unor obligatii de rezultat. In cadrul unor asemenea rap jur, partile se angajeaza la o prestatie de a da sau de a face.

a)      Internationalitatea - caracter al rap jur de comert international. In cele mai multe situatii caracterul international al unui rap jur se determina cu ajutorul unui criteriu subiectiv sau al unui criteriu obiectiv. Potrivit criteriului sub, sunt considerate ca fiind internationale rap jur care se stabilesc intre parti ce nu au sediul social sau domiciliul (resedinta) in state diferite. Conform criteriului obiectiv rap jur sunt internationale in cazul in care circulatia sau schimbul marfurilor, serviciilor sau valorilor , intereseaza economia a cel putin 2 state. In alte cuvinte, corespunzator acestui criteriu, marfa , lucrarea sau serviciul trebuie sa se afle in circuitul international. Executarea contractului tb sa presupuna ca marfa sau serviciul sa treaca cel putin o frontiera.

-criteriile aratate mai sus sunt utilizate in cadrul unor texte care ne intereseaza la DCI. De exemplu , crit subiectiv, este consacrat in cadrul art 1, p1 din Conventia de la Viena (1980), cu privire la contractele de vanzare internationale de marfuri.(L 94/1991). Potrivit art 1, p1 din Conventie ea se aplica contr de vanzare de marfuri intre partice isi au sediul in state diferite. Criteriul obiectiv este luat in considerare in cadrul art 2 p3 din regulile de procedura arbitrala de CAB (curtea de arbitraj Bucuresti.) Potrivit art 2 p3 din cuprinsul regulilor mentionate un litigiu international este cand decurge dintr-un contract sau din alte rap juridice care intereseaza comertul international. Criteriul obiectiv credem ca a fost avut in vedere si in cuprinsul art 1p1 din Reg de arbitraj al CCI (camera de comert internationala din Paris). Potrivit art 1 p1 din Reg de arbitraj al CCI, aceasta camera asigura rezolvarea pe calea arbitrajului a diferendelor cu caracter international, diferende ce intervin in domeniul afacerilor.

-in legatura cu cele 2 criterii la care ne-am referit se pun urmatoarele probleme principale:

~ aceste criterii sunt alternative sau cumulative?

- raspunsul este ca , in principiu , cele 2 criterii sunt alternative. Ca atare , un contract incheiat intre 2 parti ce isi au sediul in state diferite si care priveste livrarea unei marfi chiar in tara unde marfa se gaseste, va fi considerat un contract international.

- poate fi considerat ca fiind international un contract incheiat intre parti ce isi au sediul in acelasi stat, in cond in care marfa obiect al contract urmeaza sa fie transportata dintr-o alta tara in statul unde isi au sediul partile contractante.

- este adevarat ca in maj situatiilor , in practica, poate sa fie evidentiat atat criteriul subiectiv cat si cel obiectiv.

- referitor la cele 2 criterii subliniem totusi ca in unele cazuri ele sunt criterii cumulative, nu altrenative. De pilda , cele 2 criterii mentionate tb sa fie intrunite potrivit disp art 1 p1 lit a din Conventia de la Geneva din 1961 cu privire la arbitrajul comercial international. Conf art 1 p1 lit a din Conventie , aceasta se aplica conventiilor de arbitraj incheiate pt reglementarea litigiilor nascute sau care se vor naste din operatii de comert international intre pers fiz sau pers jur avand in momentul incheierii conventiei de arbitraj resedinta lor obisnuita sau sediul lor in state contractante diferite.

- caracterul international al situatiei litigioase se determina asadar atat in functie de criteriul obiectiv cat si de criteriul subiectiv.

~ sunt exemplificative sau limitative?

Retinem ca criteriile pe care le-am mentionat au caracter exemplificativ nu limitativ. In majotitatea sit un anumit contract va fi calificat ca fiind international pe baza criteriului subiectiv si/sau crit obiectiv. Totusi , cele 2 criterii nu sunt limitative , intrucat pe plan international nu exista o definite unanim acceptata a contractului intl. Intr-o formula generala, se poate afirma ca prezinta un caracter international orice raport juridic care are un elemnt de extraneitate ce prezinta relevanta ca elemnt de extraneitate . unele elemente de extraneitate au semnificatie redusa ca elemente de extran (de pilda cetatenia sau nationalitatea partilor) ori nu au relevanta ca elemente de internationalitate (de pilda moneda de cont, sau moneda de plata) in sensul in care ne intereseaza la DCI.

In unele situatii, de granita, poate sa fie dificila precizarea caracterului international sau intern al unui contract. De ex, se poate pune problema daca un contract incheiat intre un anumit stat si filiala unei societati straine care isi desfasoara activ in statul respectiv este cu caracter intl sau intern.

Tinand seama ca cele 2 criterii aratate nu au caracter limitativ , in cuprinsul unor reglem legale romane sunt preferate formulele cu caracter general in cadrul carora accentul este pus totusi pe criteriile de ordin juridic. Potrivit art 369 Cpc un litigiu arbitral care se desf in RO este socotit intl daca s-a nascut dintr-un raport de dr privat cu elem d extraneitate.

b)      Comercialitatea - aceasta se determina in functie de izvorul rap juridic. Prin urmare sunt considerate ca fiind rap jur comerciale cele care izvorasc din acte si fapte e comert.

In dr nostru se face distinctie intre rap jur comerciale si cele civile. Primele sunt guvernate de o serie de reglementari legale specifice. Ca atare a aparut necesar sa fie evidentiate criteriile in functie de care se poate stabili daca un anumit act este un act de comert sau un act civil. In plus, in cuprinsul Codului nostru comercial, faptele de comert nu sunt enumerate cu caracter limitativ. Cu atat mai mult se impune evidentierea criteriilor dupa care se poate decide daca este vorba de un act sau de un fapt de comert sau de un act sau fapt juridic civil.

Criteriile retinute in doctrina si in practica au fost urmatoarele:

Crit speculatiei: actele sau faptele de comert sunt acelea prin care se urmareste realizarea unui profit.

Crit circulatiei : activ comerciala se prez ca o activ de interpunere in schimb intre producator si consumator.

Crit intreprinderii: actele sau faptele de comert se realizeaza in cadrul unei activ organizate ce pp reunirea unor mijloace materiale, imateriale si umane precum si repetitia profesionala a actelor savarsite.

Criteriul conexitatii cu crit circulatiei sau cu cel al intreprinderii.

Ultimele criterii mentionate se aplica numai anumitor categorii de acte si fapte juridice.

Dupa cum se cunoaste, in cuprinsul Codului nostru comercial, sunt enumerate la art 3 categorii de fapte de comert calificate ca atare independent de calitatea persoanei care le savarseste, la art 4 sunt cuprinse stipulatii consacrate actelor si faptelor de comert subiective si in plus exista o serie de prevederi referitoare la actele si faptele de comert unilaterale.

In cadrul DCI caract comercial al rap juridic inteles stricto sensu tinde insa sa se estompeze. Aspectul este pus in cadrul DCI pe aspectele de ordin economic.

In aceste sens se poate aminti ca disp Conventiei de la Viena din 1980 se aplica contr de vanzare internationala de marfuri. In cuprinsul Conventiei se subliniaza la art 1 p3 ca nationalitatea partilor sau caracterul civil sau comercial al partilor sau al contr nu sunt luate in consid pt aplicarea Conventiei Viena.

Conventia de la Geneva se refera in titlul ei la "arbitrajul comercial intrenational" , din disp ar 1, p1, lit a din Conventie intelegem insa ca termenul "comercial" primeste o acceptiune in sens larg , fiind vb de operatiuni econ internationale.

Disp din Cpc (al nostru ) se limiteaza sa se refere la"arbitrajul international" , iar in cuprinsul art 369 se mentioneaza ca litigiul arbitral este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de dr privat cu element de extraneitate. Dupa cum am aratat, textul art 1 p1 din regulamentul de arbitraj al CCI se refera la randul sau la diferende care intervin in domeniul afacerilor.

Legea tip a Comisiei natiunilor unite pt DCI consacrata arbittajului comercial international vizeaza schimburile de bunuri , servicii sau valori , adica toate relatiile economice care privesc productia, transformarea si circulatia marfurilor, prestarile de servicii care sunt in legatura cu acestea , precum si activ financiar bancare.

Prin urmare, comercialitatea in calitate de caracter al rap jur este inteleasa inclusiv in cadrul acestui document in sens larg.

Din cele mentionate nu tb sa se inteleaga totusi ca nu are relevanta in nici o imprejurare in cadrul DCI acceptiunea in sens strict a notiunii de "comercialitate". Potrivit Conv de la New-York din 1958 priv la recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine, orice stat poate sa declare ca va aplica Conv numai diferendelor rezultate din raporturi de drept contractuale sau necontractuale , considerate comerciale de legea sa nationala.

Ro a formulat o asemenea rezerva in cadrul Decretului de aderare la Conventie (D 186/1961). Prin urmare, in tara noastra Conv se aplica numai daca sentinta arbitrala straina a fost data pt rezolvarea unui diferend rezultat dintr-un raport de dr, consid ca fiind comercial, coresp disp din L romana.

In cuprinsul art 2 p3, din regulile de procedura arbitrala ale CAB se precizeaza ca aceasta Curte org si admin solutionarea pe calea arbitrala a unor litigii comerciale int sau intl si ca litigiul com este intern cand decurge dintr-un contract sau din alte rap jur com interne.

Notiunea de "comercialiatate" este inteleasa in contextul acestor disp in sens strict art 2 p2 din Regulile de procedura arbitrala mentionate subliniaza ca litigiul comercial este orice litigiu derivand dintr-un contract comercial, inclusiv referitor la incheierea, executarea sau desfiintarea lui ca si din alte rap jur comerciale.

Specific - prin reglem legale consacrate operatiunilor comerciale (interne sau internationale ) se urmareste asigurarea celeritatii acestor operatiuni si ocrotirea creditului.

Asigurarea celeritatii op comerciale este necesara intrucat conditiile de pe piata sunt schimbatoare iar deciziile tb luate cu rapiditate.

In dr nostru intern pot fi mentionate o serie de exemple de prevederi legale prin acre se doreste asig celeritatii oper comerciale. Astfel, in materie comerciala nu e necesara punerea in intarziere a debitorului , contr sinalagmatice nu tb redactate in atatea exemplare cate parti cu interese distincte exista. Proba cu martori poate fi folosita indiferent de valoarea contr incheiat. Arbitrajul e preferat ca mod de solutionare a litigiilor nascute din oper comerciale si reglementat in mod favorabil.

In mod specific se poate retine ca , de pilda, potrivit disp Conv Viena 1980, rezolutiunea contr de vanzare internationala de marfuri nu e judiciara sau ca princ autonomiei clauzei compromisorii in raport cu contr principal este considerat un pp al DCI.

Ocrotirea creditorului este necesara intrucat numeroase din oper com (int sau intl ) se realizeaza pe baza unor credite . in scopul ocrotirii creditului , in dr nostru intern , exista o serie de prevederi dintre care le amintim pe cele coresp carora in materie com nu se pot acorda termene de gratie, este prezumata solidaritatea intre codebitori, dobanzile com sunt mai mari decat cele civile, este reglem o procedura de executare colectiva a bunurilor debitorului pt datoriile comerciale. In mod specific in cadrul DCI retinem ca printr-o serie de reguli aplicabile se urmareste asig echilibrului contr intre parti.

Astfel, prezumtia competentei profesionale a participantilor la rap jur de comert intl, obligarea creditorului de a incerca sa isi modereze prejudiciul pe care il sufera sau aplicarea teoriei mandatului aparent in cazul grupului de SC sunt reguli de natura sa contribuie la mentinerea echilibrului contr intre parti.

II. Izvoarele DCI

Cele mai importante izvoare al DCI sunt reprezentate de actele normative. Tinand seama de acest reper putem clasifica izv DCI in izv interne si izv internationale.

a)      Izvoare interne specifice - contin preponderent disp prin care se reglem rap de CI. L 105/1002 priv la reglem raporturilor de DI privat poate fi inclusa in ac categorie.

- Nespecifice - cuprind preponderent disp care intereseaza in cadrul altor discipline. Ele contin insa si prevederi legale consacrate rap de CI. In ac categ mentionam disp Codului Comercial, relevante mai ales in circumstantele in care legea aplicabila rap jur este L romana si disp din Cpc ref la arbitrajul com, i special p cele care vizeaza arbitrajul intl precum si recunoasterea si executarea hot arbitrale straine.

- o situatie distincta o au normele constitutionale . dintre acestea pot prezenta relevanta in cadrul DCI cele prin care se stab ca economic RO este o economie de piata, se afirma pp liberatatii comertului , se asig protectia concurentei.

b)Izvoare internationale - sunt reprez de conventiile multilaterale si bilaterale.

- Conv multilaterale care ne intereseaza la DCI cuprind preponderent norme , aceasta fiind benefica pt asig derularii rap jur de CI.

- dintre conventiile bilaterale mai insemnate le mentionam pe cele ref la promovarea si garantarea reciproca a investitiilor si la evitarea dublei impuneri precum si tratatele de asistenta juridica in materie comerciala.

- Uzantele pot prezenta sau nu caracter de izv de drept. Uzantele se pot clasifica dupa mai multe criterii. Astfel , in functie de aplicarea lor in spatiu si de sfera lor de cuprindere distingem intre uzante : -locale - se aplica intr-o regiune, localitate, sau in cadrul unui anumit targ.

- speciale - privesc comertul cu un produs sau se iau in considerare in cadrul unei anumite profesii.

generale - privesc sfera oper com in ansamblul lor.

- cea mai importanta clasificare a uzantelor se real insa in functie de forta lor juridica. Sub acest criteriu distingem intre uzante -normative - exprima o practica sociala mai bine conturata , mai veche, cu grad sporit de continuitate si repetabilitate. Pt a constitui izvor de drept, este necesar ca pe langa elementul obiectiv aratat sa fie intrunit si un element subiectiv (opinio necessitatis- sntimentul necesitatii). In alte cuvinte, ideea e ca uzanta are aceeasi forta juridica ca si o regula de drept. In plus, lex causae, tb sa recunoasca uzantei norm calitatea de izvor de dr.

- conventionale - nu constituie izvor de drept. Ele sunt reguli nescrise aplicate intre anumiti parteneri de afaceri. Au fosrta juridica a unor clauze contractuale.

Paralela intre uzante normative si cele conventionale

Fata de uzantele conventionale, cele normative se caracterizeaza printr-un grad sporit de colectivitate. Sub aspectul fortei juridice , UN au forta juridica a legii pe care o completeaza sau o interpreteaza, de regula au forta unei legi supletive.

UC, au dupa cum am aratat, forta jur a unor clauze contractuale.

Sub aspectul probei , UN se pot invoca din oficiu si se considera cunoscute de instanta de judecata. Instanta e datoare sa cunoasca UN asa cum e obligata sa cun legea.

UC tb dovedite de partea care le invoca, proba se poate face cu certificate emise de camerele de comert si industrie , cu ajutorul culegerilor de uzante etc.