Procedurile speciale

Sectiunea I-a

Notiuni generale privind procedurile speciale

Procedura speciala constituie un complex de norme de drept procesual penal care instituie, pentru anumite cauze penale, o desfasurare a procesului penal partial diferita de procedura obisnuita.

Codul de procedura penala reglementeaza proceduri speciale de urmarire si judecare pentru doua categorii de cauze:

pentru unele infractiuni flagrante;

pentru infractiunile savarsite de minori.

Procedura speciala de urmarire si judecare a acestor cauze se completeaza cu normele de drept comun in materia urmaririi si judecatii.

Proceduri speciale sunt instituite si pentru rezolvarea unor aspecte adiacente raportului juridic procesual principal, cum sunt:

- procedura reabilitarii judecatoresti;

- procedura repararii pagubei materiale sau a daunei in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal;

- procedura in cazul disparitiei inscrisurilor judiciare.

Sectiunea a II-a

Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante

1. Notiunea de infractiune flagranta

Potrivit art.465 este flagranta infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire.

Este, de asemenea, considerata flagranta si infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire, este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune.

Cazurile de aplicare a procedurii speciale

Pentru a fi urmarite si judecate potrivit procedurii speciale, infractiunile flagrante trebuie sa indeplineasca, potrivit art.466, cumulativ doua conditii:

pedeapsa prevazuta de lege pentru forma tip a infractiunii sa fie inchisoarea mai mare de un an si de cel mult 12 ani;

sa fie savarsite in municipii sau orase, in mijloace de transport in comun, balciuri, targuri, porturi, aeroporturi sau gari, chiar daca nu apartin unitatilor teritoriale aratate anterior, ori in orice loc aglomerat.

Procedura speciala nu se aplica infractiunilor savarsite de minori si nici celor pentru care plangerea prealabila se depune direct la instanta de judecata.

3. Procedura speciala de urmarire

Procedura de urmarire penala incepe cu intocmirea procesului verbal de constatare a infractiunii flagrante in care se consemneaza cele constatate cu privire la fapta savarsita, precum si cele constatate cu privire la fapta savarsita.

Retinerea invinuitului este obligatorie si dureaza 24 de ore. Dupa luarea masurii retinerii, urmarirea penala se poate finaliza in doua moduri dupa cum cercetarea penala a fost sau nu finalizata pe perioada retinerii.

Daca procurorul apreciaza, in cele 24 de ore, ca sunt suficiente dovezi pentru punerea in miscare a actiunii penale, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata si trimite dosarul instantei competente.

Daca efectuarea cercetarii penale nu poate fi finalizata in cele 24 de ore de retinere, procurorul la sesizarea organului de cercetare sau din oficiu, poate solicita judecatorului arestarea invinuitului, care nu poate depasi 10 zile, acestea calculandu-se de la data expirarii ordonantei de retinere.

Cand procurorul dispune trimiterea in judecata, intocmeste rechizitoriu si inainteaza de indata instantei de judecata dosarul cauzei, cu propunerea de arestare preventiva a inculpatului.

Daca procurorul restituie cauza pentru completarea sau refacerea urmaririi penale, urmarirea se efectueaza potrivit procedurii obisnuite.

4. Procedura speciala de judecare

Competenta de judecata in cauzele privitoare la infractiunile flagrante prevazute in art.466 este cea obisnuita.

Presedintele instantei fixeaza termenul de judecata, care nu poate depasi 5 zile de la data primirii dosarului, dispunand totodata aducerea cu mandat a martorilor si a partii vatamate. Inculpatul este adus la judecata. Celelalte parti nu se citeaza.

Participarea procurorului la judecata este obligatorie.

Inainte de a trece la judecarea cauzei, instanta verifica daca in cauza sunt intrunite conditiile impuse pentru aplicarea procedurii speciale, in caz contrar, judecata desfasurandu-se dupa regulile comune.

Pentru administrarea probelor instanta poate acorda termene care in total nu trebuie sa depaseasca 10 zile.

Instanta este obligata sa se pronunte asupra cauzei in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile sau cel mai tarziu in urmatoarele 2 zile. Inculpatul aflat in stare de detinere este adus la pronuntare.

Hotararea trebuie redactata in cel mult 24 de ore.

Termenul de apel si cel de recurs sunt de 3 zile de la pronuntare, iar judecarea in apel si in recurs se face de urgenta.

Sectiunea a III-a

Procedura in cauzele cu infractori minori

1. Conditii de aplicare a procedurii speciale

Pentru a fi aplicabila procedura speciala reglementata de cod pentru urmarire si judecarea infractorilor se cere ca invinuitul sau inculpatul sa nu fi implinit varsta de 18 ani, cel putin pana la data sesizarii instantei de judecata. Daca implinirea varstei majoratului are loc dupa aceasta data, ea nu mai produce efecte cu privire la procedura aplicabila cauzei.

2. Procedura de urmarire penala

Urmarirea penala fata de invinuitii sau inculpatii minori se face potrivit regulilor obisnuite cu doua deosebiri:

pentru minorii ce nu au implinit 16 ani, este obligatorie citarea delegatului autoritatii tutelare si a parintilor (tutore, persoana in ingrijirea careia se afla minorul) la prezentarea materialului de urmarire penala minorului si este lasata la aprecierea organului de urmarire, citarea acestor persoane la ascultarea si confruntarea minorilor;

este obligatorie efectuarea unei anchete sociale.

3. Ancheta sociala

Potrivit art.482, in cauzele cu infractori minori este obligatorie efectuarea anchetei sociale atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata.

Ancheta sociala consta in strangerea de date cu privire la purtarea pe care minorul o are in mod obisnuit, la starea fizica si mintala a acestuia, la antecedentele sale, la conditiile in care a fost crescut si in care a trait, la modul in care parintii, tutorele sau persoana in ingrijirea careia se afla minorul isi indeplinesc indatoririle fata de acesta si in general cu privire la orice elemente care pot servi la luarea unei masuri sau la aplicarea unei sanctiuni fata de minor.

4. Procedura de judecata

Cauzele in care inculpatul este minor se judeca potrivit regulilor de competenta obisnuita, de judecatori anume desemnati.

Judecarea cauzei privind o infractiune savarsita de un minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la judecata.

La judecarea cauzei se citeaza, in afara de parti, autoritatea tutelara si parintii, iar daca este cazul, tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul, precum si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta.

Sedinta in care are loc judecarea infractorului minor se desfasoara separat de celelalte sedinte si nu este publica.

5. Punerea in executare a masurilor educative

Mustrarea

In cazul cand s-a luat fata de minor masura educativa a mustrarii, aceasta se executa de indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea.

Libertatea supravegheata

Cand instanta a luat fata de minor masura libertatii supravegheate, aceasta masura se pune in executare chiar in sedinta in care este pronuntata, daca minorul si persoana sau reprezentantul institutiei sau unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea sunt de fata.

Revocarea masurii libertatii supravegheate pentru vreuna din cauzele prevazute in art.108 C.p., cu exceptia cazului cand minorul a savarsit din nou o infractiune, precum si inlocuirea libertatii supravegheate se dispun de instanta care a pronuntat aceasta masura.

Internarea minorului

In cazul in care s-a luat fata de un minor masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare, instanta poate dispune, prin aceeasi hotarare, punerea in executare de indata a masurii luate. Punerea in executare se face prin trimiterea unei copii de pe hotarare organului de politie de la locul unde se afla minorul. Copia de pe hotarare se preda centrului de reeducare in care minorul este internat. Centrul de reeducare comunica instantei efectuarea internarii.

Revocarea masurilor luate fata de minor

Revocarea sau mentinerea masurilor educative, precum si a masurii liberarii minorului dintr-un centru de reeducare inainte de a deveni major sau dintr-un institut medical-educativ, cand minorul a savarsit din nou o infractiune, se dispune de instanta competenta sa judece acea infractiune.

Sectiunea a IV-a

Procedura reabilitarii judecatoresti

1. Cererea de reabilitare

Reabilitarea judecatoreasca poate fi acordata doar la cerere. Potrivit art.495, cererea de reabilitare judecatoreasca se face de condamnat, iar dupa moartea acestuia, de sot sau de rudele apropiate. Sotul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornita anterior decesului.

La cerere se anexeaza actele din care reiese ca sunt indeplinite conditiile reabilitarii.

2. Judecarea cererii de reabilitare

Competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este fie instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie domiciliaza condamnatul.

Presedintele instantei, fixand termenul pentru solutionarea cererii de reabilitare, dispune citarea petitionarului si a persoanelor a caror ascultare o considera ca ar fi necesara, ia masuri pentru aducerea dosarului in care se gaseste hotararea de condamnare si cere o copie de pe fisa cu antecedentele penale ale condamnatului.

La termenul fixat instanta asculta persoanele citate, concluziile procurorului si verifica daca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru admiterea reabilitarii.

Conform art.497, cererea de reabilitare se respinge pentru neindeplinirea conditiilor de forma in urmatoarele cazuri:

a) cand a fost introdusa inainte de termenul legal;

b) cand lipseste adresa petitionarului si acesta nu s-a prezentat la termenul de infatisare;

c) cand lipsesc alte mentiuni cerute si petitionarul nu a completat cererea la prima infatisare si nici la termenul ce i s-a acordat in vederea completarii.

In cazul prevazut la lit.a, cererea poate fi repetata dupa implinirea termenului legal, iar in celelalte cazuri, oricand.

Hotararea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa apelului, iar hotararea pronuntata de instanta de apel este supusa recursului.

Anularea reabilitarii

Potrivit art.503, anularea reabilitarii se hotaraste la cererea procurorului, de catre instanta care a acordat reabilitarea.

Procedura prevazuta pentru solutionarea cererii de reabilitare se aplica in mod corespunzator si pentru solutionarea cererii de anulare.

Sectiunea a V-a

Procedura repararii pagubei materiale sau a daunei in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal

Cazuri care dau dreptul la repararea pagubei

Conform art.504, au dreptul la repararea pagubei suferite urmatorele persoane:

persoana care a fost condamnata definitiv, daca in urma rejudecarii cauzei a fost achitata printr-o hotarare definitiva;

persoana care a fost supusa unei masuri preventive in mod nelegal in cursul procesului penal;

persoana care a fost privata de libertate dupa ce a intervenit prescriptia, amnistia sau dezincriminarea faptei.

Felul si intinderea reparatiei

Reparatia este in toate cazurile suportata de stat, prin Ministerul Finantelor Publice. Reparatia acordata poate consta in:

plata unei sume de bani;

constituirea unei rente viagere;

incredintarea persoanei unui institut de asistenta sociala si medicala, pe cheltuiala statului.

Pentru persoanele care inainte de privarea de libertate erau incadrate in munca, reparatia consta si in calcularea perioadei de privare de libertate la vechimea in munca stabilita potrivit legii.

Actiunea pentru repararea pagubei

Actiunea pentru repararea pagubei poate fi pornita de persoana indreptatita potrivit art.504, iar dupa moartea acesteia, poate fi continuata sau pornita de catre persoanele care se aflau in intretinerea sa.

Actiunea poate fi introdusa in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive a hotararilor judecatoresti de achitare sau de incetare a procesului penal ori a ordonantelor procurorului de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale.

Actiunea pentru repararea pagubei se adreseaza tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza persoana indreptatita la reparatie si este scutita de taxa de timbru.

Sectiunea a VI-a

Procedura in caz de disparitie a inscrisurilor judiciare

Constatarea disparitiei

In cazul disparitiei unui dosar judiciar sau a unui inscris care apartine unui astfel de dosar, organul de urmarire penala sau presedintele instantei la care se gasea dosarul sau inscrisul intocmeste un proces-verbal prin care constata disparitia si arata masurile care s-au luat pentru gasirea lui.

Procedura speciala de inlocuire sau reconstituire se desfasoara pe baza acestui proces verbal.

Obiectul procedurii speciale

Cand dosarul sau inscrisul disparut este reclamat de un interes justificat si nu poate fi refacut potrivit procedurii obisnuite, procurorul, prin ordonanta, sau instanta de judecata, prin incheiere, dispune, dupa caz, inlocuirea sau reconstituirea dosarului ori inscrisului disparut.

Incheierea instantei se da faara citarea partilor, afara de cazul cand instanta considera necesara chemarea acestora. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac.

Efectuarea procedurii speciale

Inlocuirea sau reconstituirea se efectueaza de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata inaintea careia cauza se gaseste pendinte, iar in cauzele definitiv solutionate, de instanta la care dosarul se gaseste in conservare.   

Inlocuirea inscrisului disparut are loc atunci cand exista copii oficiale de pe acel inscris. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata ia masuri pentru obtinerea copiei. Copia obtinuta tine locul inscrisului original pana la gasirea acestuia.

Cand nu exista o copie oficiala de pe inscrisul disparut, se procedeaza la reconstituirea acestuia. Reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea inscrisurilor pe care le continea. Rezultatul reconstituirii se constata, dupa caz, prin ordonanta organului de urmarire penala confirmata de procuror sau prin hotararea instantei data cu citarea partilor. Hotararea de reconstituire este supusa apelului, iar hotararea pronuntata de instanta de apel este supusa recursului.

Bibliografie

Apetrei, Mihai. Drept procesual penal, Editura Victor, Bucuresti, 2004, p.434-469.

Crisu, Anastasiu. Drept procesual penal. Proceduri speciale, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, 197p.

Pavaleanu, Vasile, Iacobuta, Ioan, Covalciuc, Mihai. Drept procesual penal, Editura Panfilius, Iasi, 2005, p.376-393.

Theodoru, Grigore. Drept procesual penal. Partea speciala, vol. II, Editura Cugetarea, Iasi, 1998, p.577-626.

Tulbure, Adrian Stefan, Tatu, Angela. Tratat de procedura penala, Editura All, Bucuresti, 2001, p.534-558.

Volonciu, Nicolae. Tratat de procedura penala, vol.II, Editura Paideia, Bucuresti, 1996, p.441-482.