EFECTUAREA ACTELOR PREMERGATOARE IN CAZURILE DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE SPALARE DE BANI

EFECTUAREA ACTELOR PREMERGATOARE IN CAZURILE DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE SPALARE DE BANI.

Cercetarea infractiunilor de spalare a banilor, impune cunoasterea aprofundata a fenomenului prin culegerea, stocarea si prelucrarea in bazele de date, a unui volum important de informatii privind infractorii, antecedentele penale ale acestora, organizatiile criminale, modurile de operare, tranzactiile suspecte efectuate etc. Fluxul datelor informative este orientat spre sustinerea activitatilor investigative si de cercetare penala. Organizarea unui flux informational sustinut si eficient permite abordarea cu mult profesionalism a activitatii de cercetare penala a cauzelor de spalare de bani.

Practica organelor de urmarire penala a relevat ca activitatea de combatere a infractiunilor circumscrise fenomenului de criminalitate organizata a afacerilor parcurge trei faze importante: informativa, investigativa si a anchetei sau instructiei penale.⁶

1. Activitatea desfasurata de organele

de cercetare penala in faza informativa

In conformitate cu legile de organizare si functionare, structurile specializate care alcatuiesc comunitatea de informatii in Romania, respectiv Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, precum si structurile interne ale Ministerului Justitiei, Ministerului Administratiei si Internelor si ale Ministerului Apararii Nationale, isi dezvolta propriile baze de date si informatii. Pentru a da o riposta eficace gruparilor criminale, in domeniul economiei, activitatea serviciilor de informatii a fost reorganizata prin dezvoltarea unor structuri cu interfata catre domeniul economic. Rolul lor defensiv, in serviciul comunitatii, presupune o larga paleta de misiuni in domeniul economiei subterane, al criminalitatii economico-financiare organizate, al spalarii profitului criminal.⁷

Structurile informative isi au propriile planuri de culegere a informatiilor definite ca fiind strategii minime in abordarea criminalitatii organizate.⁸

Aceste planuri cuprind domeniul in care se desfasoara culegerea de informatii, in speta, activitatea de spalare a banilor, categoriile de persoane vizate de activitatea de supraveghere operativa si culegere de informatii, mijloacele de supraveghere operativa a acestora, urmand ca exploatarea si analiza informatiilor sa le efectueze lucratorii operativi abilitati sa efectueze acte premergatoare si sa valorifice materialul informativ astfel rezultat, in limitele competentelor date prin lege.

Procesul de cautare, culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor, denumit in termeni de specialitate ciclul informational, cuprinde urmatoarele etape: planificarea, implicand stabilirea cerintelor beneficiarului( tipul informatiilor solicitate, susceptibilitatea activitatii vizate, probabilitatea eficientei culegerii datelor); accesul in mediul vizat, respectiv interceptarea comunicatiei; selectarea mesajelor si culegerea informatiilor, operatiuni efectuate, de regula, in mod automat prin utilizarea bazelor de date ce detin informatii despre obiectivele de interes; prelucrarea poate implica traducerea sau ²extragerea esentei² mesajului, analizarea, evaluarea si interpretarea datelor brute astfel incat se ²produc² informatii finisate; redactarea rapoartelor constand din: mesaje brute (decriptate si/sau traduse), sinteze, comentarii sau analize extinse.

Calitatea si concludenta rapoartelor transmise contureaza prioritatile culegerii de informatii, completand organizarea ciclului informational.⁹

Structurile informative trebuie sa conlucreze activ in cazuri concrete in vederea unei documentari informative complete si avansarii in faza superioara, a investigatiei din cauzele avute in atentie.

2. Activitatea desfasurata de organele

de cercetare penala in faza investigativa

Faza investigativa este compusa din ansamblul activitatilor realizate de structurile specializate in vederea verificarii in secret a informatiilor obtinute in faza informativa. In cadrul acestor activitati pot fi efectuate mai multe verificari de tipul: supravegherea operativa a unor persoane suspecte prin filaj sau panda, supravegherea unui loc inclusiv executarea fotografiilor judiciare si inregistrarilor video, verificarea unor tranzactii suspecte, a unor acte si inscrisuri de care s-a folosit faptuitorul, obtinerea unor date prin Interpol etc. ¹⁰

Declansarea actiunii informative se efectueaza in momentul favorabil, caracterizat prin existenta unor acumulari suficiente in faza informativa, eficacitatea actiunii fiind determinata de gradul de cunoastere a grupului infractional.

Unitatile de combatere a criminalitatii organizate din cadrul Ministerului Public si din Politie si-au organizat, potrivit competentei, baze de date specifice profilului de activitate. La fel, si-a creat si Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, o baza de date utila in prevenirea si combaterea operatiunilor de spalare a banilor, Directia Generala a Vamilor o baza de date pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere, precum si B.N.R. si altele.

In literatura criminalistica, se atrage atentia ca regula fundamentala care trebuie respectata este aceea de a asigura continuitatea si interferenta planurilor informative si investigative, continuarea monitorizarii activitatilor infractionale ale grupului criminal in faza investigativa si in aceea de urmarire penala.¹¹

In aceasta etapa, supravegherea operativa, trebuie sa aiba drept scop identificarea conexiunilor retelei infractionale in domeniile administratiei publice, sferei politice, sectorului financiar-bancar etc, identificarea, localizarea, evaluarea disponibilitatilor financiare, a bunurilor si valorilor obtinute, precum si activitatile economice gestionate nemijlocit sau prin interpusi de reteaua criminala.

In cursul fazei investigative sunt identificate si asigurate mijloace de proba care vor fi administrate in fazele urmatoare ale procesului penal, al cauzei respective. Astfel, in aceasta etapa, pot fi identificati martori, parti vatamate, furnizori, intermediari etc.

Cu aceasta ocazie se poate constata ca pentru a scapa de raspundere penala infractorii folosesc de multe ori persoane interpuse, care in schimbul unor avantaje realizeaza activitati infractionale, acestia nefiind insa complici la savarsirea infractiunilor principale producatoare de fonduri ilicite. Infractorii, pot sa foloseasca pentru a-si atinge scopul propus, respectiv acela de a realiza spalarea de bani si persoane care, in virtutea activitatilor legale de intermediere sau comisionare pot savarsi fapte sub forma participatiei, urmarindu-se, in aceasta situatie identificarea acestor persoane si stabilirea legaturilor avute cu organizatiile criminale sau cu infractorii izolati care ii mandateaza sa desfasoare diferite activitati in numele lor.

In acest sens, se vor analiza si indicii de anomalie manifestati de aceste persoane suspecte, urmarindu-se a se cunoaste conduita tuturor acestor persoane avute in atentie, care pot fi clienti ai unei banci sau a unei societati care manevrand bani murdari inca din faza deschiderii contului, nu desfasoara activitati transparente sau efectueaza operatiuni care exced posibilitatilor sale financiare sau pur si simplu transfera periodic sume de bani in tari cunoscute ca fiind propice desfasurarii activitatilor infractionale din domeniul criminalitatii organizate.

De asemenea se vor urmari conturile deschise de catre acesti intermediari, in numele unor entitati cum ar fi fondurile mutuale, fondurile private de pensii si fondurile monetare, precum si conturile comune, cum sunt cele administrate de avocati sau de agenti de bursa care administreaza fondurile dintr-un depozit sau acele fonduri incredintate spre pastrare pentru o varietate de clienti.

Se impun aceste verificari intrucat, infractorii urmaresc printre altele, sa creeze confuzii si sa induca in eroare autoritatile in cazul cand vor fi descoperiti, invocand ca in conturile lor, de multe ori comune cu ale altor persoane, s-au efectuat operatiuni fara participarea lor directa si chiar fara a avea cunostinta despre aceste rulaje.

Atunci cand exista subconturi pe numele clientilor, se va urmari si stabilirea identitatii acestora, iar in cazul corespondentelor bancare, constand in furnizarea de servicii de la o banca la alta, de la o banca ordonatoare la o banca beneficiar, se vor efectua verificari asupra realitatii bancii beneficiare pentru a se evita transferurile de fonduri in banci fictive care de fapt direct in buzunarele infractorilor.

Se va analiza totodata orice comportament suspect al persoanelor identificate a avea legaturi cu organizatiile criminale sau persoane care sunt implicate in activitati de spalare a banilor murdari care refuza sa dea relatii despre tranzactiile efectuate prin firmele lor, care, la randul lor, se folosesc de interpusi sau care prezinta documente de identificare suspecte pe care banca nu le poate verifica imediat.

Intrucat, infractiunile de spalare a banilor se realizeaza de multe ori si prin complicitatea functionarilor bancari, verificarile ce urmeaza a fi efectuate vor cuprinde si sectorul bancar, in principal cu referire la persoanele care au contact direct cu membri ai organizatiilor criminale sau cei insarcinati cu activitati de spalare a banilor.

3. Modalitati speciale de investigare ce pot fi folosite in documentarea infractiunii de spalare de bani

Nevoia de eficacitate in lupta impotriva formelor evoluate de criminalitate, caracterizate printr-un nivel superior de organizare, a impus recurgerea la utilizarea procedeului investigatorilor acoperiti, acestia fiind politisti din cadrul autoritatilor legitime care au dreptul sa se infiltreze in organizatiile criminale pentru a culege date si informatii care sa contribuie la documentarea si dovedirea activitatilor infractionale.

Investigatorul sub acoperire a fost reglementat, initial, in art. 21 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea, descoperirea, combaterea si sanctionarea traficului si consumului ilicit de droguri si, ulterior in art. 33 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane.

Procedeul probator al investigatorului sub acoperire a fost introdus in Codul de procedura penala, cu o reglementare amanuntita, asa cum este prevazuta in continutul art. 224¹ - 224⁴, prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea acestuia precum si a unor legi speciale.

Acest procedeu investigativ, utilizat initial indeosebi in cercetarea infractiunilor privind traficul si consumul ilicit de droguri si-a dovedit eficacitatea si in cercetarea infractiunilor de spalare de bani, mai ales ca banii rezultati din droguri, sunt de cele mai multe ori, orientati spre modalitati de spalare de bani pentru a li se ascunde si disimula sursa ilicita a lor.

In cazul in care organul judiciar detine indicii temeinice si concrete despre savarsirea sau pregatirea savarsirii unei infractiuni din domeniul spalarii banilor, infractiuni prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile ulterioare, ori a altei infractiuni grave care nu poate fi descoperita sau a carei faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fi folositi, in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea persoanelor fata de care exista presupunerea ca au savarsit o asemenea infractiune, investigatori sub o alta identitate decat cea reala.

Investigatorii sub acoperire sunt lucratori operativi din Ministerul Administratiei si Internelor, precum si din organele de stat care desfasoara, potrivit legii, activitati de informatii, fiind anume desemnati in acest scop si pot fi folositi in conformitate cu dispozitiile legii, pentru a culege date si informatii pe care le pun integral, la dispozitia organului de urmarire penala.

Investigatia acoperita este definita ca fiind o tehnica speciala de cercetare, aplicata de o formatiune special prevazuta de lege, constand in intrarea sub o identitate conspirata a unui politist, in contact cu un grup determinat de indivizi care participa la savarsirea unei infractiuni sau mentinerea legaturii cu un astfel de grup determinat, fata de care exista elemente obiective care conduc la presupunerea ca savarseste infractiuni din sfera criminalitatii organizate ori ca este pe cale sa le comita.

Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire este dispusa prin ordonanta motivata de catre procurorul anume desemnat pentru cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate, insa fiecare depasire nu poate depasi 30 de zile iar durata totala a autorizarii in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana nu poate depasi un an.

Organul de urmarire penala, constatand existenta conditiilor prevazute de lege si nevoia utilizarii acestui mijloc investigativ, in vederea elucidarii cauzei care o are in atentie, va inainta procurorului o cerere de autorizare mentionand datele si indiciile privitoare la faptele si persoanele fata de care exista presupunerea ca au savarsit infractiunea respectiva sau concursul de infractiuni pentru care se afla in atentie, precum si perioada pentru care se cere autorizarea.

Dupa examinarea cererii si a materialului documentar anexat, daca se constata existenta conditiilor de legalitate si oportunitatea utilizarii acestui mijloc investigativ, posibilitatea obtinerii unor informatii care ar putea fi transformate in probe concludente si pertinente solutionarii cauzei, procurorul emite o ordonanta motivata de autorizare a folosirii investigatorului sub acoperire.

Ordonanta va cuprinde pe langa mentiunile comune privind numele, prenumele, calitatea celui care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul care a stat la baza luarii acestei masuri, temeiul legal, semnatura procurorului care a intocmit-o si mentiunile speciale: indiciile temeinice si concrete care justifica masura si motivele pentru care aceasta este necesara, activitatile pe care le poate desfasura investigatorul sub acoperire, persoanele din grup fata de care exista presupunerea ca au savarsit infractiuni, perioada pentru care se da autorizarea si alte mentiuni prevazute de lege.

Utilizarea datelor si informatiilor obtinute de organul de urmarire penala prin acest mijloc investigativ este limitata la cauza penala si la persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror.

Investigatorului acoperit ii revine sarcina de a culege date si informatii in vederea realizarii scopului pentru care s-a emis autorizatia. El nu trebuie sa provoace savarsirea de infractiuni ci numai sa observe savarsirea sau pregatirea lor de catre faptuitorii vizati, comunicand datele procurorului care a autorizat activitatea sa.

Uneori, aceasta metoda investigativa presupune nu numai supravegherea sau observarea, ci chiar implicarea in activitatile ilicite care formeaza obiectul de activitate al gruparii criminale in care s-a infiltrat, altfel existand riscul desconspirarii sau formarii suspiciunii in cazul unei sustrageri de la activitatile grupului.

Activitatea investigativa va fi materializata in rapoarte de investigare care vor fi inaintate periodic procurorului care supravegheaza cercetarile, sustinand si temeinicia cererii de prelungire a masurii, iar in final, probele si concluziile obtinute vor fi consemnate in procesul-verbal de constatare a efectuarii unor acte premergatoare.

De asemenea, in cursul procesului penal, investigatorul sub acoperire poate fi ascultat ca martor caruia i s-a atribuit o alta identitate, conform modalitatilor speciale de ascultare prevazute de art. 86² din Codul de procedura penala.

Din categoria tehnicilor investigative speciale destinate luptei impotriva infractiunilor de spalare a banilor, a coruptiei, in general a infractiunilor grave din sfera criminalitatii organizate, unde mijloacele de ancheta clasice se dovedesc a fi ineficace, fac parte asadar, infiltrarile de agenti sub acoperire, societatile ''ecran'' furnizoare de servicii catre retelele infractionale, informatorii, interceptarile, inregistrarile audio si video, utilizarea noilor tehnologii pentru accesul in sistemele informatice si analiza informatiilor, supravegherea conturilor bancare, etc.

Aceste modalitati speciale de investigare sunt utilizate in scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, in cazurile cand sunt deja indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de spalare de bani sau altor infractiuni din sfera crimei organizate. Unele modalitati, cum este, de exemplu, punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate sau autorizarea insa, putand fi folosite numai dupa inceperea urmaririi penale de catre procuror.

4. Materializarea activitatii investigative

in mijloace de probatiune

Activitatile desfasurate in faza investigativa, reprezinta din punct de vedere procesual penal acte premergatoare, acte exterioare procesului penal. Rezultatele obtinute in urma verificarilor si activitatilor intreprinse in aceasta etapa, in urma carora s-au conturat faptele savarsite si s-au identificat faptuitorii acestora, pot si chiar trebuie sa fie consemnate, de catre organele de cercetare penala in cuprinsul unui proces-verbal de consemnare a efectuarii actelor premergatoare urmaririi penale, specific fiecarei cauze in parte.

Actele premergatoare sunt definite in literatura juridica, drept mijloace de investigatie prin care este verificata seriozitatea unei sesizari, precum si existenta sau inexistenta vreuneia din cazurile prevazute in art. 10 C.pr.pen. ori a unui caz de impunitate.¹²

Din perspectiva desfasurarii procesului penal, actele premergatoare sunt situate inaintea fazei procesuale a urmaririi penale si sunt realizate tocmai in vederea inceperii urmaririi penale iar procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba, conform art. 224, alin.3 C. proc. pen.

Potrivit unui punct de vedere, care acorda atentie deosebita principiului legalitatii procesului penal, actele premergatoare trebuie sa se limiteze la actele strict necesare inceperii urmaririi penale.¹³

Administrarea probelor pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele urmeaza a se efectua in cadrul procesului penal, in prezenta garantiilor legale.

Nu se pot efectua in cursul activitatilor premergatoare, acte specifice urmaririi penale ori acte care nu sunt necesare inceperii urmaririi penale, ci doar activitati investigative, care daca, conduc spre dovezile savarsirii unor infractiuni, aceste rezultate se evidentiaza in procesul-verbal de consemnare acte premergatoare.

Procesul-verbal trebuie sa respecte in primul rand conditiile de forma prevazute de art. 91 din Cod proc. pen.: a data si locul unde este incheiat; b numele, prenumele si calitatea celui care il incheie; c numele, prenumele, ocupatia si adresa martorilor asistenti, cand exista; d descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate; e numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora; f mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

In al doilea rand, procesul-verbal trebuie sa cuprinda date despre continutul actelor premergatoare relevante, prezentate selectiv si intr-o forma succinta. Actele originale cu caracter secret, (cum sunt notele informative) nu vor putea fi atasate la dosar, insa continutul lor verificat prin investigatii este consemnat in procesul-verbal.¹⁴

In faza premergatoare procesului penal, cunoscuta de toate sistemele de justitie penala, ca fiind faza in care se culeg si se verifica informatii, se ridica inscrisuri ori mijloace materiale de proba etc. pentru a asigura temeinicia actului de declansare a procesului penal, organele judiciare pot utiliza procedeele probatorii pe care le considera utile in cauza respectiva, in vederea realizarii actelor premergatoare strict necesare inceperii urmaririi penale.¹⁵

In cursul investigarii infractiunilor de spalare a banilor se impun a fi evitate cele doua extreme daunatoare procesului penal, respectiv incalcarea principiului lipsei de publicitate specific acestei faze, cu consecinta compromiterii sanselor de aplicare a legii penale, precum si deplasarea centrului de greutate al anchetei in faza actelor premergatoare procesului cu riscul incalcarii dreptului la aparare al persoanei sau persoanelor cercetate precum si riscul de a intocmi acte care nu au valoare de proba in procesul penal.