Faptele juridice licite ca izvor de obligatii

Faptele juridice licite ca izvor de obligatii; imbogatirea fara justa cauza (definitie,

conditiile imbogatirii fara justa cauza si efectele acesteia); gestiunea de afaceri (definitie si reglementare, conditiile si efectele acesteia); plata nedatorata (definitie si reglementare, conditiile si efectele ei).

Gestiunea intereselor altei persoane reprezinta o operatiune ce consta in aceea ca o persoana intervine prin fapta sa voluntara si unilaterala si savarseste acte materiale sau juridice , in interesul altei persoane , fara a fi primit mandat din partea acesteia din urma.

Persoana care savarseste faptele voluntare se numeste gerant , iar cealalta persoana gerat.

Conditiile gestiunii de afaceri :

- cu privire la obiectul gestiunii,acesta poate consta in acte materiale si acte juridice ;

- actele de gestiune nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare;

- gestiunea sa fie utila geratului, in sensul ca prin savarsirea ei se evita , in principal, o pierdere patrimoniala;

- utilitatea se apreciaza la momentul la care operatiunea a fost savarsita ;

- atitudinea partilor fata de gestiune in sensul ca geratul trebuie sa nu aiba cunostinta de operatia pe care garantul o savarseste , iar gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia.

Totodata, actele de gestiune trebuie efectuate cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor ocazionate , in caz contrar aflandu-ne in situatia unui act cu titlu gratuit.

Gerantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu pentru a contracta , cat priveste geratul, acestuia nu i se impune nici o conditie de capacitate.

Efectele gestiunii. Obligatiile gerantului :

de a continua gestiunea inceputa pana la momentul cand geratul va fi in masura sa o preia ;

in efectuarea actelor de gestiune , trebuie sa depuna diligenta unui bun proprietar ;

3. - obligatia de a dat socoteala geratului cu privire la operatiunile efectuate ;

4. - prin activitatea pe care o desfasoara , gerantul se poate obliga si fata de terti .

Obligatiile geratului:

- de a despagubi pe gerant pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut, nu si pentru cele voluptorii ;

- geratul va fi tinut sa execute fata de terti, toate obligatiile decurgand din actele incheiate in numele sau de gerant.

Proba gestiunii - daca obiectul gestiunii consta in acte materiale , ele vor putea fi dovedite prin orice mijloc de proba, iar daca obiectul gestiunii consta in acte juridice , se vor aplica regulile specifice , cu mentiunea ca geratul fiind tert , va putea sa le dovedeasca prin orice mijloc de proba.

Natura juridica -gestiunea este un izvor distinct de obligatii , cu conditii si efecte proprii .

Plata lucrului nedatorat.

Plata reprezinta executarea benevola in natura , a unei obligatii, indiferent de obiectul acesteia ( indiferent ca inseamna a da, a face sau a nu face ). Art. 1092 C. civ. prevede ca orice plata presupune o datorie, iar ceea ce s-a platit fara sa fie debit , este supus repetitiunii ( restituirii) .

Prin plata nedatorata se intelege , executarea de a catre o persoana a unei obligatii, la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a stinge datoria altuia.

Cel care efectueaza plata se numeste solvens, iar cel care primeste se numeste accipiens. Cel care primeste va fi obligat la restituire catre celalalt.

Conditiile platii nedatorate

- prestatia executata de solvens sa fie facuta cu titlu de plata ;

- datoria in considerarea careia s-a facut plata sa nu existe in raportul din solvens si accipiens;

- plata sa fi fost facuta din eroare .

Efectele platii nedatorate

Obligatiile accipiensului :

daca accipiensul este de buna - credinta , iar buna - credinta este intotdeauna prezumata, el va fi obligat sa restituie numai in limitele imbogatirii sale .

Astfel , va restitui lucrul , dar va pastra fructele, daca a instrainat lucrul , va restitui numai pretul, daca bunul a pierit in mod fortuit, va fi eliberat de obligatia de restituire.

2. - daca accipiensul este de rea- credinta, va fi tinut sap restituie atat lucrul primit cat si fructele percepute, daca a instrainat lucrul va fi tinut sa restituie valoarea bunului, indiferent de pretul primit, iar daca bunul a pierit in mod fortuit, va fi tinut sa restituie valoarea bunului din momentul cererii de restituire.

Obligatiile solvensului :

1.- solvensul va fi tinut sa restituie atat accipiensului de buna- credinta cat si celui de rea- credinta , cheltuielile necesare si utile efectuate in legatura cu lucrul, obiect al platii;

restituirea poate fi ceruta de catre solvens sau de catre creditorii chirografari ai acestuia , pe calea actiunii oblice .

Actiunea in restituire sau in repetitiune este supusa termenului de prescriptie de drept comun.

Natura juridica a platii nedatorate - izvor distinct de obligatii, cu conditii si efecte specifice.

Imbogatirea fara justa cauza Celelalte fapte ilicite sunt reglementate de Codul civil , dar aceasta ramane la nivel principial instituita de doctrina . Exista in Codul civil dispozitii disparate din care doctrina a extras aceasta modalitate de fapta ilicita. Imbogatirea fara justa cauza este faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane , fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic. Astfel, se naste obligatia, pentru cel al carui patrimoniu s-a marit, de a restitui, in limita maririi, catre cel al carui patrimoniu s-a diminuat. Actiunea in justitie - actio de in rem verso.

Conditii pentru formularea unei astfel de actiuni in justitie:

A- conditii materiale :

- marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile in bani ;

- micsorarea unui patrimoniu , ca o consecinta a maririi altuia ;

- existenta unei legaturi de cauzalitate intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt , adica ambele fenomene sa fie efectele unei cauze unice.

B- conditii juridice :

- absenta unei cauze legitime a maririi patrimoniului unei persoane , in detrimentul alteia , adica inexistenta unui temei al maririi patrimoniului ;

- absenta oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea valorii cu care s-a diminuat patrimoniul, astfel, actiunea in restituire, intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, are un caracter subsidiar ( daca nu exista o alta posibilitate).

Efectele imbogatirii fara justa cauza. Ca urmare a dezechilibrului patrimonial , se naste o obligatie de restituire, in principiu, in natura. Obligatia de restituire are o dubla limita :

- cel care si-a marit patrimoniul nu poate fi obligat sa restituie decat in masura cresterii patrimoniului sau, iar cresterea trebuie apreciata la momentul intentarii actiunii ;

- cel care si-a micsorat patrimoniul , nu poate pretinde mai mult decat diminuarea patrimoniului sau, caci altfel s-ar imbogati acesta fara un temei legitim.

Cu privire la prescriptia actiunii , se aplica termenul general de prescriptie, care curge de la momentul la care cel care si-a micsorat patrimoniul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul juridic ilicit. Natura juridica - izvor distinct de obligatii , cu conditii si efecte proprii.

Fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu (raspunderea civila delictuala). Orice fapta a omului , care cauzeaza un prejudiciu, obliga pe cel din a carui greseala s-a produs , a repara acel prejudiciu.