Forme si modalitati pentru exercitarea dreptului de vot

Forme si modalitati pentru exercitarea dreptului de vot

1. Universalitatea votului

Legea fundamentala prevede in art. 36 universalitatea dreptului de vot, faptul ca numai o categorie speciala, restransa de cetateni nu au drept de vot, fiind nominalizati in aceasta categorie minorii, debilii sau alienatii mintali, cei pusi sub interdictie si persoanele condamnate definitiv de catre instantele judecatoresti la pierderea drepturilor electorale. Universalitatea votului reprezinta opusul votului restrans sau selectiv. Acesta din urma poate fi la randul sau vot cenzitar sau capacitar.

a) Votul cenzitar sau votul bazat pe avere avea mai multe elemente definitorii desi principala conditie o reprezinta averea .

Censul pe domiciliu - obligativitatea de a domicilia o anumita perioada in localitatea unde se voteaza.

Censul pe sex - a fost cel mai grav pentru ca indeparta in trecut femeile de la vot.

Censul pe varsta - restrangea foarte mult numarul electorilor, ridicand varsta pentru exercitarea dreptului la vot peste cea a majoratului (18 ani).

b) Votul capacitar - se fundamenteaza pe un anumit grad de instructie al alegatorului - a sti sa scrii si sa citesti pentru a intelege Constitutia.

Prin existenta celor doua categorii de vot restrictiv - votul censitar si votul capacitar - se inlatura o mare parte a populatiei de la participarea la exercitarea puterii in masura in care ele exista. Universalitatea votului este si trebuie sa ramana trasatura definitorie a votului, a dreptului de a alege.

2. Egalitatea votului. Se bazeaza pe egalitatea oamenilor, pe egalitatea in drepturi a cetatenilor fara deosebire de rasa, nationalitate, religie, limba, sex, opinie sau apartenenta politica, avere etc. Fiecare cetatean trebuie sa-si spuna parerea asupra alegerii unei autoritati printr-un singur vot, fara sa existe posibilitate pentru altii la mai multe voturi, iar altii sa fie exclusi din regula jocului electoral.

In contrast cu egalitatea votului pot fi utilizate unele procedee restrictive denumite: geografie electorala, colegii electorale, votul plural, votul multiplu, prima electorala etc., care fac sa apara inegalitati electorale prin restrictii pentru unii si avantaje altora.

3. Votul direct si secret. Prin vot direct se intelege participarea personal a alegatorului pentru exprimarea votului asupra unui sau altuia dintre candidati (oferta politica). Secretul votului se materializeaza printr-o manifestare a votului intr-un cadru intim, fata in fata cu constiinta sa, a alegatorului fara o supraveghere sau supervizare din partea unui tert. In prezent, exprimarea votului se face prin aplicarea unei stampile cu mentiunea "votat" in locul rezervat candidatului preferat, fara utilizarea unor instrumente de scris asigurandu-se astfel controlul secret al votului.

4. Votul liber exprimat. Unele state reglementeaza obligativitatea votului . In sistemul electoral din tara noastra votul este liber exprimat, considerandu-se ca faptul de a nu vota nu trebuie fi sanctionat, cetatenii avand in acest sens dreptul de a se manifesta impotriva clasei politice. De altfel, scaderea dramatica a numarului celor care se prezinta la vot in ultimii ani reprezinta o forma manifesta a acestei nemultumiri fata de clasa politica tot mai bogata, aroganta, imorala si demagoga.

5. Dreptul de a fi ales

Alt drept exclusiv politic il constituie dreptul de a fi ales. Reglementat de art. 37 din Constitutie, el este conditionat de anumiti factori legali - varsta, calitatea de cetatean roman si interdictia rezultata dintr-o anume calitate profesionala, magistrat, politist, militar de cariera si altele. Dar exista si alte conditii completatoare cum ar fi: propunerea de a fi ales sa apartina unui partid sau formatiuni politice sau in absenta unei asemenea propuneri sa existe un numar de sustinatori ai candidatului.Impunerea unei norme de sustinere pentru a putea participa in competitia electorala trebuie foarte atent reglementata.