| CATEGORII DOCUMENTE |
Formele societatii comerciale
1. Societatile de persoane
Notiuni generale
In societatea de persoane, ceea ce intereseaza e calitatea asociatilor, si nu capitalul aportat de acestia in societate.
La baza infiintarii unei societati de persoane exista increderea intre asociati, fapt ce determina ca relatia care duce la constituirea unei societati de persoane sa fie "intuitu personae'.
Sunt societati de persoane:
societatile in nume colectiv;
societatile in comandita simpla.
Societatea in nume colectiv si in comandita simpla se constituie prin contract de societate (art. 5 pct. l din Legea nr. 31/1990, republicata).
Trasaturile societatilor in nume colectiv
Asociatii
Societatile de persoane in general sunt societati cu numar mic de asociati (minimum 2 asociati) si sunt considerate in doctrina "societati inchise'. Au caracter inchis datorita relatiei "intuitu personae', constituindu-se de regula in familie, sau intre persoane ale caror relatii se bazeaza pe incredere, in acelasi timp, caracterul "inchis' al societatilor este demonstrat si prin faptul ca un asociat nu poate fi inlocuit cu o alta persoana prin cesionarea tuturor partilor sociale de care dispune, decat daca toti ceilalti asociati sunt de acord.
Capitalul social
In societatile de persoane legea nu prevede un minimum de capital social, dar firesc acesta trebuie sa existe chiar din momentul constituirii societatii, pentru ca altfel nu ar putea dobandi personalitate juridica. Orice persoana juridica trebuie sa aiba un patrimoniu.
Aporturile la capitalul social
In societatile de persoane se admite a se aporta orice fel de bunuri: numerar, in natura (bunuri corporale sau incorporale) si creante. Cu privire la aportul in munca sau in industrie, desi este admis in societatile de persoane, acesta nu reprezinta un aport la capitalul social.
Partile sociale
Capitalul social este divizat in parti sociale, numite in doctrina "parti de interese', de valoare egala, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si, in principiu, sunt netransmisibile. Cesiunea partilor sociale sau transmiterea lor in caz de deces al unui asociat opereaza numai daca in actul constitutiv al societatii s-a prevazut in mod expres continuitatea activitatii cu mostenitorii celui decedat.
Raspunderea asociatilor
Raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata.
Raspunderea este solidara, in sensul ca daca patrimoniul social nu este suficient pentru plata datoriilor societatii, creditorii pot urmari pe oricare dintre asociati pentru acoperirea creantelor.
Asociatul care a platit va avea actiune in regres (recurs) impotriva celorlalti coasociati debitori, fiecare urmand sa raspunda in functie de modul cum au convenit sa participe la beneficii si pierderi, in lipsa unei asemenea prevederi contractuale, asociatii vor raspunde proportional cu cota de participare la capitalul social.
Asadar, solidaritatea asociatilor exista numai in raport cu creditorii societatii, in schimb, intre asociati obligatiile sunt divizibile, in functie de modul de participare la beneficii si pierderi al fiecarui asociat.
Raspunderea este nelimitata, in sensul ca fiecare asociat raspunde pentru datoriile societatii, inclusiv cu bunurile proprii, asa incat, in momentul constituirii societatii, asociatii trebuie sa declare "averea proprie', deci bunurile mobile si imobile pe care le au in patrimoniul propriu. Desi asociatii raspund nelimitat, totusi acestia pot invoca un beneficiu de disciitiune. Potrivit acestui drept, asociatii actionati de catre creditori pot solicita acestora sa urmareasca in primul rand, societatea pentru acoperirea creantelor, si, numai daca aceasta nu plateste, sa fie urmarite bunurile fiecarui asociat[1].
Conducerea, administrarea si controlul
Conducerea societatilor de persoane revine adunarii generale a asociatilor. Hotararile in adunarile generale se adopta, de regula, cu unanimitate de vot. Administrarea si reprezentarea societatilor in relatiile cu tertii se face de catre unul sau doi administratori (garanti) care, de regula, sunt asociati, dar pot fi si terte persoane. Controlul activitatii economico-financiare se realizeaza, de regula, de catre asociati, acestia avand posibilitatea sa desemneze unul sau mai multi cenzori.
Dizolvarea
Dizolvarea societatilor de persoane se produce pentru cauze generale, comune tuturor formelor de societati comerciale, dar si pentru unele cauze specifice, respectiv: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, in conditiile prevazute de art. 227 din Legea 31/1990, republicata. Cu privire la cauzele specifice de dizolvare se impune o precizare legata de falimentul unui asociat.
Datorita existentei acestei cauze s-a pus problema daca asociatii in societatile de persoane dobandesc calitatea de comerciant.
In doctrina de specialitate[2], opinia majoritara este aceea ca asociatii nu devin comercianti prin participarea la o societate calificata "depersoane' si ca legiuitorul a avut in vedere situatia cand un asociat este chiar o societate comerciala aflata in stare de faliment.
Trasaturile societatii in comandita simpla
In general, trasaturile analizate pentru societatile in nume colectiv se regasesc si in cazul societatilor in comandita simpla. Cu toate acestea exista insa unele diferentieri datorita particularitatilor societatii in comandita simpla. Societatea in comandita simpla presupune doua categorii de asociati:
asociati comanditati;
asociati comanditari.
Asociatii comanditari sunt cei care au puterea de comanda a societatii, care finanteaza societatea, fara a participa in mod direct la conducerea si administrarea patrimoniului acesteia.
Asociatii comanditati lucreaza sub comanda comanditarilor, ei fiind aceia care administreaza efectiv societatea. Asociatii comanditari raspund numai in limita aportului la capitalul social, pe cata vreme asociatii comanditati raspund in mod solitar si nelimitat, ca si asociatii in societatea in nume colectiv. In cazul acestei societati, situatia asociatilor comanditati este asemanatoare cu cea a asociatilor din societatile in nume colectiv. Societatea este legal constituita daca in denumirea sa cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati. Societatea in comandita simpla isi inceteaza existenta in cazul decesului, disparitiei, punerii sub interdictie a unui asociat, daca in contract nu exista o clauza de continuare a societatii cu mostenitorii.
La fel ca si in cazul societatilor in nume colectiv, excluderea sau retragerea asociatilor comanditati este cauza de dizolvare a societatii.
In ambele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal.
O societate in nume colectiv este valabil constituita daca are cel putin doi asociati, in timp ce o societate in comandita simpla e valabil constituita daca are cel putin un asociat comanditar si un asociat comanditat.
Avantajele si dezavantajele societatilor de persoane
Avantaje :
- asociatii pot aporta la capitalul social, bunuri si creante;
- pentru constituirea societatii, legea nu prevede un minim de capital social;
- controlul activitatii societatii se face de asociati, nefiind nevoie de cenzori.
Dezavantaje:
- raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata;
- partile sociale nu pot fi negociate;
- in principiu, partile sociale nu se pot transmite nici macar mostenitorilor, cu exceptia cazului cand s-a prevazut in actul constitutiv acest lucru;
- sunt societati inchise, tertele persoane neavand posibilitatea de a dobandi calitatea de asociati, decat in cazurile prevazute in actul constitutiv.
Societatile de capital
Societatile de capital presupun ca element de esenta capitalul aportat de catre asociatii-actionari, capitalul avand mai multa relevanta decat calitatile asociatilor. Sunt societati de capital:
. societatile pe actiuni;
. societatile in comandita simpla pe actiuni.
Ø Societatile pe actiuni
Societatile pe actiuni se constituie in baza unui act constitutiv, ce trebuie sa cuprinda obligatoriu atat elemente specifice ale contractului de societate, cat si cele ale statutului de functionare. Specific societatilor pe actiuni este faptul ca ele se pot constitui atat prin subscriptie instantanee, la fel ca oricare alta societate comerciala, membrii fondatori aportand la capital sumele subscrise, cat si prin subscriptie publica, in baza unui prospect de emisiune.
Societatile pe actiuni sunt societati mari, ce presupun un numar mare de actionari la constituire. Ele au existenta valabila in masura in care exista minim 5 actionari.
Capitalul social obligatoriu la constituire este stabilit, prin lege, minim 25 milioane lei. Capitalul social se poate constitui numai in bani si in natura. Este posibil sa nu fie varsat intreg capitalul la constituire.
Legea impune ca la constituire sa fie varsat minim 30% din aportul fiecarui actionar la capitalul social subscris, urmand ca diferenta sa fie achitata in termen de 12 luni (in cazul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie simultana).
Capitalul social este impartit in actiuni, reprezentate prin titluri negociabile si transmisibile atat pe piete financiare organizate (cum sunt bursele de valori), cat si pe piete neorganizate, mai cu seama cand actiunile nu sunt cotate la bursa. Actiunile sunt transmisibile atat prin acte juridice "inter vivos' (vanzare, donatie), cat si prin acte juridice (mortis cauza) (testament). In principal, actiunile sunt nominative (atunci cand in continutul lor este inscris titularul dreptului) sau la purtator (simpla detinere a acestora valorand titlu de proprietate). O societate de capital poate emite ca titluri de valoare atat actiuni, cat si obligatiuni.
Raspunderea actionarilor pentru datoriile societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detine fiecare.
Conducerea societatii se face pe principiul majoritatii voturilor actionarilor, si nu al unanimitatii. Organul de conducere este adunarea generala a actionarilor, care poate fi ordinara si extraordinara.
Administrarea societatii se realizeaza, de regula, de catre un consiliu de administratie si, eventual, un comitet de directie.
Este posibil ca administrarea societatii sa poata fi efectuata si numai de un singur administrator (conform art. 137 alin.1 din Legea nr. 31/1991, republicata). Controlul activitatii societatii se realizeaza, in mod obligatoriu, de o comisie de cenzori formata din minimum 3 cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar (conform art. 159 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata).
Dizolvarea societatilor de capital se produce pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, dar si pentru cauze speciale, in situatia in care nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de lege la constituire, respectiv:
- daca numarul minim de actionari a scazut sub limita prevazuta de lege;
- daca limita minima a capitalului social s-a redus si nu s-a dispus completarea lui in termenul prevazut de lege.
Ø Societatile in comandita pe actiuni
Societatea in comandita pe actiuni este reglementata de dispozitiile referitoare la societatile pe actiuni. Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii : comanditari si comanditati. Comanditati au raspundere solidara si nelimitata pentru debitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor la capitalul social. Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati.
In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare. Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar daca poseda actiuni ale societatii. In rest, toate celelalte trasaturi specifice societatilor pe actiuni se regasesc si in cazul societatilor in comandita pe actiuni.
Ø Avantaje si dezavantaje societatile de capital prezinta urmatoarele avantaje principale:
- raspunderea actionarilor este limitata la valoarea actiunilor subscrise;
- actiunile sunt titluri negociabile si transmisibile.
Societatile de capital prezinta urmatoarele dezavantaje principale:
- existenta unui numar minim de actionari, respectiv cinci;
- existenta unui capital social minim prevazut de lege.
Particularitati
Societatea cu raspundere limitata este o forma intermediara de societate comerciala intre societatile de persoane si societatile de capitaluri. Este forma intermediara deoarece, in unele privinte, se aseamana cu societatile de persoane, iar sub alte aspecte cu cele de capitaluri prezentand insa si particularitati proprii care ii justifica autonomia. Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala aparuta mai tarziu in activitatea comerciala.
Prima oara a fost reglementata in anul 1892 in Germania, fiind preluata in 1925 in Franta, iar in Romania si-a gasit consacrarea abia prin Legea nr. 31/1990, republicata. Aceasta forma de societate a fost initiata din nevoia de a satisface anumite cerinte ale activitatii comerciale. Intr-adevar, societatile de persoane (in special societatea in nume colectiv) asigurau conditiile pentru folosirea capitalurilor mici, iar societatile de capitaluri (mai ales societatea pe actiuni) erau adecvate utilizarii capitalurilor mari, destinate unor afaceri de mare anvergura.
Era nevoie de o forma de societate care sa fie adaptata exigentelor fructificarii capitalurilor mijlocii. Acest lucru s-a realizat prin introducerea societatii cu raspundere limitata, ca forma mixta, care imprumuta anumite caractere atat de la societatile de persoane, cat si de la societatile de capitaluri.
Trasaturile societatii cu raspundere limitata
Societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate constituita, pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. Societatea cu raspundere limitata se constituie in baza unui act constitutiv care cuprinde elemente specifice contractului de societate, dar si cele specifice statutului de functionare.
In vazul societatilor cu unic asociat, actul constitutiv va presupune, evident, numai statutul de functionare.
Societatea cu raspundere limitata se bazeaza pe increderea asociatilor ca si in cazul societatii in nume colectiv. Datorita acestui fapt, numarul asociatilor este limitat, iar partile sociale nu sunt liber cesibile. Societatea cu raspundere limitata este o structura juridica destinata unui numar mic de asociati, legea impunand ca numarul de asociati sa nu fie mai mare de 50.
In cazul societatilor cu raspundere limitata, legea stabileste un capital minim pentru constituire, respectiv 2 milioane lei.
Capitalul social se constituie din aporturile aduse de asociati la constituire, aporturi care pot consta in bani sau in natura, legea neadmitand in cazul societatilor cu raspundere limitata si aportul de creante, conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicata.
Partile sociale
Capitalul social, in cazul societatilor cu raspundere limitata este impartit in parti sociale, considerate a fi titluri de valoare nenegociabile, care nu sunt liber transmisibile, operand, in cazul cesiunii acestora, reguli specifice stabilite de art.202 din Legea nr. 31/1990, republicata.
Conducerea societatilor cu raspundere limitata este asigurata de adunarea generala a asociatilor, aceasta avand atributii esentiale cu privire la functionarea societatii. In adunarea generala, hotararile se adopta de regula la majoritatea absoluta de voturi, in afara cazurilor expres prevazute de lege cand se cere o majoritate calificata.
Adunarea generala a actionarilor este organul societatii care formeaza vointa sociala, ceea ce inseamna ca actul juridic de tip contractual pe care il reprezinta hotararea adunarii generale a actionarilor de a numi administratorul si care incorporeaza vointa sociala, unit cu acceptarea de catre administrator a functiei incredintate, se incadreaza in tiparul mandatului comercial.
Continutul mandatului dat administratorului nu este exclusiv contractual, reglementarea acestui continut fiind completata de dispozitiile legale referitoare la obligatiile imperative stabilite in sarcina administratorului, precum si la limita mandatului acestuia.
Revocabilitatea mandatului administratorului este de esenta acestuia. Si in cazul revocarii abuzive masura este definitiva, caracterul esentialmente revocabil al mandatului mentinandu-se, fiindca increderea care sta la baza mandatului nu poate fi impusa de vreme ce functia de administrator are un caracter 'intuitu personae'.
Este inadmisibila acordarea daunelor morale administratorului revocat in conditiile in care acesta nu a dovedit ca a suferit un prejudiciu constand in imaginea negativa .
Administrarea societatii se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor administratori, numiti prin actul constitutiv sau alesi de adunarea generala din randul asociatilor sau ca persoane din afara societatii. Controlul este asigurat fie prin intermediul cenzorilor (numirea acestora fiind obligatorie in cazul in care numarul asociatilor este mai mare de 15, conform art.199 alin.3 din Legea nr. 31/1990, republicata), fie direct de catre asociatii care nu au si calitatea de administrator.
Dupa cum rezulta si din denumire, in societatea cu raspundere limitata, raspunderea asociatilor este limitata. La fel ca si in cazul societatii pe actiuni, acestia raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor.
Societatea cu raspundere limitata se dizolva atat pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, cat si pentru cauze specifice, multe dintre acestea regasindu-se insa si in cazul societatilor de persoane: moartea, incapacitatea, interdictia, retragerea, excluderea unui asociat, daca nu exista in actul constitutiv clauza de continuare a activitatii cu mostenitorii celui decedat sau daca, ramanand un singur asociat, nu se hotaraste transformarea societatii in societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
Legea romana recunoaste si societatile unipersonale, sub forma societatilor cu raspundere limitata cu un singur asociat, situatie care poate fi calificata ca o fictiune juridica recunoscuta si raspandita in practica societatilor comerciale. Asociatul unic poate fi atat persoana fizica, cat si persoana juridica. O persoana, fizica sau juridica, nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. In practica, se procedeaza la intocmirea unei declaratii, de regula, in forma autentica, prin care asociatul unic arata ca nu mai are o alta societate cu raspundere limitata in care sa fie asociat unic. Asociatul unic este cel care exercita atributiile adunarii generale existenta in cazul societatilor cu mai multi asociati. Asociatul unic poate fi administratorul societatii.
De asemenea, pentru a beneficia de drepturi de asigurari sociale de stat, el poate incheia un contract de asigurare cu directia teritoriala de munca si protectie sociala, urmand sa verse contributiile datorate statului in baza acestui contract.
Societatile cu raspundere limitata prezinta urmatoarele avantaje principale:
- asociatii raspund numai in limita aportului adus la capitalul social al societdezavantajeatii;
- controlul activitatii poate fi realizat chiar de catre asociati, cu exceptia cazului cand trebuie desemnat cel putin un cenzor (daca numarul asociatilor este mai mare de 15);
- asociatul se poate retrage din societate in conditiile prevazute in actul constitutiv si in Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata;
- pentru finantarea si dezvoltarea societatii, societatea comerciala cu raspundere limitata poate apela la noi aporturi de capital aduse de o persoana din afara societatii, care este interesata ca astfel sa se asocieze. In consecinta, capitalul social al societatii se va majora, iar terta persoana va dobandi calitatea de asociat.
Societatile cu raspundere limitata prezinta urmatoarele dezavantaje[4]:
- cesiunea partilor sociale se face numai in concordanta cu dispozitiile legale potrivit dispozitiilor statutare sau ale actului constitutiv unic. Fata de alte persoane, cesiunea partilor sociale se face numai daca exista consimtamantul asociatilor care reprezinta cel putin 3/4 din capitalul social, in actul constitutiv fiind posibil de stipulat chiar clauze mai drastice pentru cesiune (de exemplu, aprobarea acesteia cu unanimitate de voturi);
- aportul la capitalul social poate sa constea fie numai in numerar, fie in natura si in numerar. In societatile cu raspundere limitata aportul in creante sau in industrie (in munca) este interzis. Potrivit art.16 din Legea nr.31/1990, republicata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarui tip de societate. Din redactarea textului de lege rezulta ca aporturile in numerar trebuie sa existe numai la constituirea societatii. In schimb, in cazul majorarii capitalului social pot exista numai aporturi in natura. Indiferent de situatie insa, aportul in natura trebuie sa se predea in momentul constituirii societatii;
- relatiile dintre asociati au la baza increderea reciproca ce exista intre acestia, aspect ce apropie mai mult, din acest punct de vedere, societatile cu raspundere limitata de societatile de persoane, dar totodata restrange sfera de miscare a asociatilor, in special in ce priveste luarea deciziilor.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1136
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
