GRATIEREA

Gratierea

1. Notiune

Alaturi de prescriptia executarii pedepsei si amnistia dupa condamnare (improprie), gratierea reprezinta o cauza de inlaturare sau modificare a executarii pedepsei. Cauzele de inlaturare sau modificare a executarii pedepsei nu afecteaza existenta raspunderii penale ‑ condamnarile se inscriu in fisa de cazier judiciar ‑, ci fac numai ca pedeapsa sa nu fie executata sau sa fie modificata, inlocuita cu o pedeapsa de alta natura, mai usoara.

Gratierea se prezinta astfel ca un act de clementa sau de renuntare din partea statului la dreptul sau de a impune executarea pedepsei. Condamnatul este iertat de executarea pedepsei ‑ fie in total, fie in parte ‑ sau pedeapsa i se comuta intr‑una mai usoara.

3. Obiectul gratierii

Gratierea are ca obiect pedepsele principale aplicate de instantele judecatoresti, a caror executare este inlaturata in totul sau in parte.

Gratierea individuala priveste intotdeauna pedepse aplicate prin hotarari de condamnare ramase definitive; ea are ca obiect pedepse definitiv aplicate. Spre deosebire de gratierea individuala, gratierea colectiva poate avea ca obiect si pedepse aplicate dupa aparitia legii de gratiere, dar numai pentru infractiuni savarsite anterior actului de clementa. Gratierea nu se aplica infractiunilor savarsite in ziua adoptarii actului de gratiere.

In caz de concurs de infractiuni, aplicabilitatea actului de gratiere se apreciaza in raport de fiecare pedeapsa stabilita de instanta, si nu in raport cu pedeapsa rezultanta, aplicata pentru concursul de infractiuni. Pedepsele gratiate nu se pot contopi, chiar daca se refera la infractiuni concurente.

Gratierea se aplica si pedepselor pronuntate cu suspendarea executarii [art. 120 alin. (2)].

4. Efectele gratierii

4.1. Efectele gratierii asupra pedepselor principale

Gratierea are ca efect inlaturarea, totala sau partiala, a executarii pedepsei principale sau comutarea acesteia intr‑o pedeapsa mai usoara.

Deoarece gratierea nu inlatura raspunderea penala, pedeapsa gratiata constituie, ca si pedeapsa executata, un antecedent penal, care determina, potrivit legii, interdictii, incapacitati, decaderi sau poate forma primul termen al recidivei.

Cand incidenta gratierii se constata prin hotarare de condamnare, efectele gratierii se produc de la data ramanerii definitive a hotararii.

De la data acordarii gratierii pedeapsa se considera executata, cand este totala, ori, desi partiala, priveste restul de executat al pedepsei si de la acest moment incepe sa fie executata pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi, de la data gratierii curge termenul de reabilitare.

Daca executarea pedepsei a fost suspendata conditionat, interventia gratierii are drept efect ca partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata, se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.

4.2. Efectele gratierii asupra pedepselor accesorii si complimentare

Deoarece pedepsele accesorii insotesc pedepsele privative de libertate in cursul executarii lor, gratierea produce efecte si asupra acestor pedepse. Potrivit art. 71 alin. (2) C. pen., condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept pedeapsa accesorie (interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 C. pen.) din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

In ce priveste pedepsele complimentare, prin dispozitiile din art. 120 alin. (3) C. pen. s‑a prevazut ca gratierea nu are efecte asupra pedepselor complimentare, afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere. In situatiile, mai rare, cand actul de gratiere prevede si inlaturarea pedepselor complimentare, el se refera, de regula, numai la cazurile de gratiere totala.

4.3. Exceptarea de la gratiere a masurilor de siguranta si masurilor educative

Potrivit art. 120 alin. (4) C. pen., gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative.

Exceptarea de la gratiere a masurilor de siguranta se explica prin faptul ca, avand ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala, aceste masuri trebuie sa dureze atat timp cat dureaza starea de pericol care a impus luarea lor.

In ceea ce priveste masurile educative, exceptarea acestora de la gratiere se explica prin necesitatea de a nu impiedica realizarea procesului de reeducare a minorilor infractori. Cu toate acestea, majoritatea actelor de clementa au prevazut expres ca gratierea produce efecte si in privinta masurilor educative.

5. Efectele gratierilor succesive

In cazul gratierilor partiale, interventia, in cursul executarii pedepsei, a doua sau mai multe acte de gratiere are ca efect reducerea succesiva a pedepsei, corespunzator fiecarei gratieri. Actul de gratiere poate prevedea insa exceptarea de la beneficiul gratierii a condamnatilor carora li s‑a mai redus pedeapsa ca urmare a unei gratieri anterioare sau poate prevedea ca, in cazul unor gratieri succesive, se aplica dispozitiile de gratiere mai favorabile.