Alte structuri si subiecte de drept international care se manifesta in viata internationala (Vaticanul, organizatiile internationale neguvernamentale, culturale, religioase, companiile transnationale)

Alte structuri si subiecte de drept international care se manifesta in viata internationala (Vaticanul, organizatiile internationale neguvernamentale, culturale, religioase, companiile transnationale)

VATICANUL

- pana in 1870 Vaticanul a existat ca stat, iar din 1870, odata cu includerea Romei in cadrul statului unitar
italian, Vaticanul si-a incetat existenta statala;

- prin acordurile de la Laterano (1929), statul italian recunoaste proprietatea exclusiva si jurisdictia suverana a Vaticanului asupra a 44 ha din teritoriul Romei, inviolabilitatea sa, precum si dreptul de reprezentare diplomatica (prin nunti papali);

- un nou tratat intre Italia si Vatican este incheiat la 18 februarie 1984 in care se consacra abolirea "relatiilor speciale' instituite prin Tratatul de la Laterano, Biserica catolica si statul italian fiind acum "independente si suverane', catolicismul incetand a mai fi religia oficiala a Italiei, iar predarea religiilor in scolile italiene devenind facultativa. La 1 februarie 2001, Papa Ioan Paul al II-lea promulga noua Lege fundamentala a Statului Vatican.

- Vaticanul incheie tratate internationale (mai ales concordate), este membru sau observator la organizatii internationale, conferinte etc.

- se considera ca desi este un subiect de drept international, personalitatea sa juridica statala nu este deplina (nu intruneste toate elementele deplinei statalitati);

- are jurisdictia suverana, dar nu suveranitate deplina;

- are organizare administrativa in probleme religioase, dar serviciile publice apartin statului italian;

- cetatenia Vaticanului este speciala si functionala (se dobandeste in conditii determinate de rang si domiciliu si se pierde la disparitia acestor conditii fara ca cetatenia originara sa fie afectata).

ORDINUL SUVERAN MILITAR DE MALTA

- a fost infiintat in anul 1099, la Ierusalim, cu scopul de a oferi ospitalitate si asistenta militara pelerinilor la Locurile Sfinte;

- recunoscut ca organizatie autonoma prin Bula papala din 1113 a papei Pascal al II-lea si, apoi, in timpul cruciadelor, ca ordin cavaleresc, Ordinul se stabileste mai intai in Cipru si apoi in Rodos, prilej cu care dobandeste "suveranitate teritoriala';

- dupa ocuparea Rodosului de catre turci, Ordinul preia posesiunea Maltei, cu aprobarea papei Clement al VH-lea, angajandu-se sa mentina o neutralitate ocazionala in caz de razboi intre crestini;

- in anul 1798, Napoleon ocupa insula, indepartandu-i pe membrii Ordinului, iar in 1802, noii ocupanti englezi impun ca membrii Ordinului sa nu mai poata sa-si exercite suveranitatea asupra insulei; din 1834, Ordinul se stabileste la Roma, unde poseda, cu regim de extrateritorialitate Palatul Magistral si Villa Marelui Maestru; din 1998, in urma unui acord semnat cu Malta, dobandeste, in regim de extrateritorialitate, Fortul Sant Angelo de pe insula;

- Ordinul este recunoscut ca subiect de drept international intretinand relatii diplomatice cu 102 state de pe toate continentele;

- are calitatea de observator permanent la ONU din 1994, avand delegatii permanente la oficiile ONU din Geneva, New York, Paris, Roma si Viena si delegati pe langa Consiliul Europei si Comisia UE;

- Ordinul este condus de un Mare Maestru care conduce Ordinul asistat de Consiliul Suveran ai carui membri sunt alesi de catre Adunarea Suprema formata din toti cavalerii Ordinului din diverse tari si care se convoaca o data la 5 ani. Membrul Consiliului Suveran, numit Marele Cancelar are atributii de prim-ministru si ministru de externe.

POPOARELE SI MISCARILE DE ELIBERARE NATIONALA

- dupa al doilea razboi mondial, odata cu declansarea procesului de decolonizare, se recunoaste calitatea de subiect de drept international miscarilor de eliberare nationala;

- notiunea de popor este introdusa in dreptul international prin Carta ONU, iar calitatea de subiect de drept international prin afirmarea principiului autodeterminarii ca principiu de drept international.

Caracteristici ale conceptului de "popor"

- entitate sociala clar determinata, cu trasaturi proprii;

- sa aiba legatura cu un teritoriu, chiar daca a fost inlaturat ilicit de pe acel teritoriu.

Minoritatile nationale nu constituie popoare si nu pot fi subiecte ale dreptului la autodeterminare.

Conditii de recunoastere a miscarilor de eliberare nationala

- exista create organe proprii de conducere reprezentative, care exercita functii de putere publica (autoritate efectiva) asupra unui teritoriu;

- teritoriu eliberat, care sa reprezinte o parte insemnata din intregul teritoriu;

- forte organizate care sa aiba potentialul de a duce pana la capat lupta de eliberare;

- unii autori adauga acestora conditia legitimitatii luptei.

Drepturi

- dreptul de a desfasura actiuni de emancipare nationala (pe cale pasnica sau prin folosirea fortei);

- dreptul la autoaparare;

- principiul noninterventiei;

- dreptul ca fortelor lor armate sa li se aplice regulile dreptului international umanitar;

- dreptul de reprezentare diplomatica (activa sau pasiva);

- dreptul de participare cu statut de observator la lucrarile organizatiilor internationale.

Sfera de exercitare a acestor drepturi are un caracter limitat (nu este echivalenta cu plenitudinea drepturilor statului, fiind acordata cu finalitatea transformarii in stat) si tranzitoriu (pana la dobandirea independentei si crearea statului nou, cu personalitate juridica deplina).

ORGANIZATIILE INTERNATIONALE NEGUVERNAMENTALE

Definitie = o asociatie internationala fara scop lucrativ, constituita din persoane fizice sau juridice de drept intern avand nationalitati diferite, in conformitate cu dreptul intern al statului pe al carui teritoriu isi are sediul

De cele mai multe ori, ele sunt considerate de state ca asociatii de drept intern. In ultimii ani, unele ONG-uri internationale sunt invitate la activitati ale unor organizatii interguvernamentale, cu conditia ca statutul celor din urma sa prevada posibilitatea unei astfel de participari. In domeniul drepturilor omului, unele organizatii internationale neguvernamentale au o influenta crescanda, ceea ce justifica aprecierea lor ca grupuri de presiune internationala.

Desi unele ONG-uri internationale (cum ar fi Comitetul International al Crucii Rosii) detin un rol influent in plan international, acest tip de entitate nu este considerat subiect de drept international.

SOCIETATILE TRANSNATIONALE (STN)

- Definitie: sunt " intreprinderi formate dintr-un centru de decizie localizat intr-o tara si centre de activitate inzestrate sau nu cu personalitate juridica proprie, situate in una sau mai multe tari '.

- Criterii de caracterizare:

- criteriul extrateritorialitatii (desfasurarea activitatii si plasarea structurilor firmei in mai multe state) este cel mai important;

- criteriul cifrei de afaceri (nivelul milioanelor de dolari);

- criteriul productiei (diversificata) etc.

- Spre deosebire de ONG-urile internationale, societatile transnationale au scop lucrativ.

- Instrumentul de mijlocire a raporturilor concrete ale STN cu statele in care isi desfasoara activitatea este contractul de stat (cu privire la furnizarea de bunuri, servicii, concesionarea in vederea exploatarii unor bogatii naturale ale statului, lucrari publice, imprumuturi etc).

- Aceste acorduri cuprind atat elemente de drept privat (comercial), cat si de drept international (mai ales din punct de vedere formal).

- Controversa legata de dreptul care le este aplicabil:

- opinia dominanta este ca dreptul aplicabil ar fi dreptul intern al statului contractant;

- o alta opinie afirma ca dreptul aplicabil ar fi dreptul international public, ceea ce ar echivala cu recunoasterea calitatii de subiect de drept international pentru STN, ceea ce nu corespunde realitatii juridice;

- opinia de a nu se supune contractul de stat unui anumit sistem de drept sau de a considera aplicabile principiile generale de drept;

- o alta solutie ar fi aplicarea metodei conflictului de legi pentru determinarea dreptului aplicabil, in fiecare caz, contractelor de stat;

- Incercari de reglementare internationala a activitatilor STN (coduri de conduita cu caracter obligatoriu sau facultativ) in cadrul ONU, al UE, Pactului Andin etc.

- STN nu sunt considerate subiecte de drept international.

POZITIA INDIVIDULUI IN DREPTUL INTERNATIONAL

- problema calitatii de subiect de drept international a persoanei fizice, deosebit de disputata in doctrina, a fost ridicata inca din perioada interbelica, avand printre primii sustinatori pe G. Scelle, autorul teoriei "solidariste', potrivit acesteia, statul, ca persoana juridica, reprezinta o fictiune, singura realitate fiind reprezentata de persoana fizica luata individual si relatiile interindividuale bazate pe o asa-numita solidaritate "sociala' (relatiile internationale devin relatii intre indivizi si grupuri de indivizi).

- argumentarea tezei "individul - subiect de drept international':

. individul este subiect al raspunderii penale in dreptul international

a) pentru fapte considerate infractiuni in conventii internationale;

b) pentru crime de razboi, contra umanitatii si pacii, avand si calitate procesuala in fata unor instante penale internationale;

. individul este destinatar direct al unor norme din conventii internationale;

. individului i se recunoaste calitatea de parte in fata unor instante internationale, putand chiar declansa actiuni.

- in aceste doua cazuri mai sus mentionate se argumenteaza in sens contrar ca, de fapt, valorificarea acestor drepturi se face prin intermediul statelor, ca urmare si subsecvent exercitarii vointei suverane a statului;

- in consecinta, individul neputand avea personalitate juridica internationala deplina, nu ar fi decat beneficiarul mediat, destinatarul normei de drept international. Pentru a fi considerat subiect de drept international individul ar trebui sa fie, concomitent, nu doar destinatar, ci si creator al normei, rol nerecunoscut individului;

- cu toate acestea, individului nu-i poate fi ignorata recunoasterea unui anumit statut in dreptul international, caci prin intermediul statului, indivizii participa si la crearea dreptului international; de asemenea, in dreptul comunitar, persoana fizica este recunoscuta ca subiect de drept, alaturi de state si alte persoane juridice.