INTERPRETAREA SI VALORIFICAREA EXPERTIZELOR CRIMINALISTICE SI MEDICO-LEGALE IN PROCESUL PENAL; EVENTUALE ERORI IN APRECIEREA CONCLUZIILOR; CONSECINTELE INTERPRETARII GRETITE A UNOR ASEMENEA EXPERTIZE

INTERPRETAREA SI VALORIFICAREA EXPERTIZELOR CRIMINALISTICE SI MEDICO-LEGALE IN PROCESUL PENAL; EVENTUALE ERORI IN APRECIEREA CONCLUZIILOR; CONSECINTELE INTERPRETARII GRETITE A UNOR ASEMENEA EXPERTIZE

I. Din cele mai vechi timpuri de-a lungul evolutiei societatii persoanele care au tulburat ordinea sociala prin savarsirea de fapte ilicite au fost pedepsite pentru raul produs.

Sanctionarea acestor persoane a avut loc ca urmare a unui proces in care s-a remarcat autoritatea, indiferent sub forma in care ea s-a concretizat, si partile, care la randul lor au dobandit calitati procesuale bine definite.

Dar in cadrul acestui proces au fost si situatii in care presupusii autori ai faptelor ilicite, ca urmare a duelului judiciar (acuzare-aparare), pe baza probelor (chiar corporale in Evul Mediu) au fost absolviti de raspundere penala.

in epoca moderna si contemporana, procesul penal - activitate juridica complexa in care participa organe competente, parti si alte persoane - are drept scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

in cadrul procesului penal, activitatea judiciara propriu-zisa care la randul ei curpinde o complexitate de acte procesuale si procedurale, reprezinta o componenta a acestuia, aflandu-se intr-o relatie de parte-intreg.

Activitatea judecatii cuprinde mai multe etape procesuale, fiind guvernata de principii si reguli prevazute de lege, in care participantii au un rol important si bine conturat.

De asemenea, in cadrul judecatii - atat inainte, cat si in timpul acesteia - are loc o examinare a activitatii procesuale si procedurale desfasurate de toti participantii,.

Fara a ne opri asupra etapelor procesuale ale judecatii, intrucat ar excede subiectului propus, trebuie totusi sa relevam importanta inceperii si desfaturarii cercetarii judecatoresti (la instanta de fond, dar si in apel, in raport de caracterul evolutiv al acestuia), etapa care are finalitate sub aspectul deliberarii asupra cauzei.

Asadar, ca sa ne exprimam sintetic asupra cercetarii judecatoresti in general, dar mai ales in cazul infractiunilor de omor si a celor intentionate de violenta in special, de modul administrarii probelor, respectiv, audierea partilor, martorilor, efectuarea expertizelor criminalistice, medico-legale etc. sub aspectul respectarii dispozitiilor legale ce guverneaza realizarea lor depinde ulterior interpretarea, in sensul valorificarii corecte a acestora in scopul pronuntarii unor solutii legale si temeinice.

Etapa procesuala a deliberarii are in cadrul activitatii de judecata o semnificatie deosebita, ceea ce intr-o formulare exprimata in litereatura de specialitate s-a rezumat ca fiind "legatura intre logica crearii dreptului si logica aplicarii dreptului'.

in procesul deliberarii are loc o operatiune de apreciere, ce presupune o evaluare analitica pe baza rationamentelor logice a materialului probator administrat, verificandu-se daca imprejurarile faptice se incadreaza in modelul legal al incriminarii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, vinovatia sau dimpotriva nevinovatia in comiterea infractiunii respective, daca pretentiile partii civile, constituita in aceasta calitate, au fost dovedite, daca se impunea luarea unor masuri de siguranta, asiguratorii etc. Astfel se au in vedere atat aspectele referitoare la latura penala, cat si cele privind latura civila a cauzei dedusa judecatii.

Daca din punct de vedere teoretic deliberarea presupune acea operatiune de evaluare cu ajutorul rationamentelor logice, practica judiciara impune necesitatea existentei unor criterii pentru ca acest proces sa se desfasoare cu facilitate.

Procesul de interpretare presupune cunoasterea temeinica a cauzei penale supusa judecatii, respectiv atat sub aspectul substantial privind fapta cu care a fost sesizata instanta, dar si procedural, referitor la multitudinea de acte procedurale administrate, atat in faza urmaririi penale cat si in aceea a cercetarii judecatoresti.

Existenta unor criterii, evident, obiective in aprecierea cauzei penale, conduce la o analiza ordonata si folosirea corecta a rationamentelor logice ale interpretarii, astfel incat asigura o solutionare in concordanta cu dispozitiile legii.

Aparent facil acest proces al deliberarii presupune insa o verificare atat a legalitatii, dar si a temeiniciei probatoriului administrat, a surprinderii aspectelor concordante din probe, a multitudinii acestora, in sustinerea acuzarii sau dimpotriva lipsa suportului probator in raport de temeiul legal invocat, suplimentarea acestuia in verificarea tezei acreditate.

Activitatea practica a relevat in procesul de analiza a probatoriuliu recurgerea la criterii subiective in aprecierea acestuia, datorita imposibilitatii stabilirii cu exactitate a imprejurarilor faptice, uneori lipsind probele directe, materialul probator indirect coroborandu-se sau nu, astfel aparant arbitrariul.

Chiar si in astfel de situatii se impune diminuarea dubiuliu in cea mai mare masura, prin apelarea la interpretarea probelor in conformitate cu legea, neputandu-se recurge la rationamente logice, speculatii in lipsa mijloacelor de proba, deoarece numai acestea sunt cele care confirma sau infirma situatia concreta supusa judecatii. in lipsa acestora, instanta trebuie sa dea relevanta principiului "in dubio pro reo'.

Dar asa dupa cum se cunoaste, deliberarea intervine nu numai ca etapa distincta, ulterioara cercetarii judecatoresti, dar si

in cadrul acesteia, prin examinarea pertinentei, utilitatii sau concludentei unei probe sau a altor cereri, exceptii etc.

Si in cazul infractiunilor de violenta, in general, dar si a celor de omor, in special, sub aspectul procesului penal intalnim aceleasi reguli care il guverneaza, exista insa de fiecare data, particularitati specifice legate de cazul respectiv.

II. Sub aspectul subiectului supus atentiei, respectiv interpretarea si valorificarea concluziilor expertizelor criminalistice si medico-legale, in cazul infractiunilor la care am facut referire trebuie sa distingem doua dimensiuni importante.

Asadar modul de interpretare a celor doua mijloace de proba deja administrate in faza urmaririi penale, in etapa procesuala a deliberarii procesului penal, iar cea de a doua modul de interpretare a acestora in situatia in care au fost administrate astfel de probe pe parcursul ceercetarii judecatoresti, concluziile fiind partial sau integral schimbate, in aceeasi etapa procesuala.

Aceasta delimitare prezentata nu o regasim teoretic concretizatai, ea rezida din cazuistica, incercand sa o sustinem in scopul intelegerii procesului de interpretare si valorificare a probelor mentionate.

in debutul demersului nostru trebuie sa relevam o dispozitie procedurala cu rang de principiu sub aspectul interpretarii si valorificarii probelor in procesul penal roman, stipulata de art. 63 alin. 2 Cod procedura penala respectiv:

"Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala si de instanta de urmarire de judecata potrivit convingerii lor formata in urma examinarii tuturor probelor administrate si conducandu-se dupa constiinta lor'.

Asadar regula mentionata este avuta in vedere de toate organele judiciare implicate in procesul penal, atat in faza urmaririi penale, dar si a judecatii in stabilirea vinovatiei sau nevinovatiie autorului infractiunii.

in cazul infractiunilor de violenta in care omorul sub toateformele sale reprezinta cea mai grava fapta penala, prin ea fiind adusa atingere unei valori sociale fundamentale - viata persoanei - administrarea si interpretarea probelor este complexa.

in epoca contemporana, putem spune cu certitudine ca fara aportul stiintei in diversele ei specialitati nu s-ar putea solutiona astfel de infractiuni.

in descoperirea si identificarea autorilor unor asemenmea infractiuni, in stabilirea vinovatiei lor are loc un imens efort stiintific de inalta specialitate, prin investigatii complexe concretizate probator prin expertize criminalistice (traseologice, dactiloscop-ice, balistice, biocriminalistice etc), medico-legale (privind moartea victimei, cauzele acesteia etc), psihiatrice (privind tulburari psihice ale autorului faptei, respectiv inculpatului, existenta sau nu a discernamantului acestuia in raport de comiterea faptei etc).

Dar expertizele nu sunt singurele probe stiintifice lamuritoare ale unor aspecte prin obiectivele stabilite, trebuind a fi mentionate si constatarile tehnico-stiintifice sau medico-legale, aceste mijloace de proba administrandu-se numai in faza urmaririi penale.

Evident acest rezultat stiintific se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba, respectiv declaratii parti, martori, confruntari, inscrisuri, etc. care toate la un loc sustin sau infirma invinuirea stabilita prin actul de inculpare - rechizitoriul.

in ceea ce priveste prima dimensiune de abordare la care am facut referire, practica judiciara a relevat ca expertizele criminalistice si medico-legale sunt valorificate corect sub aspectul concluziilor lor in cea mai mare parte in procesul deliberarii de catre instante.

Astfel, ca urmare a cercetarii judecatoresti efectuate, respectiv audieri parti, martori, in procesul deliberarii instantele coroboreaza nu numai aceste probe, dar si cele din faza urmaririi penale, inclusiv expertizele care confirma stiintific prin concluziile lor cauza mortii victimei ilustrata in detaliu - prin rapoartele de necropsie, explicand amplu mecanismul producerii ei, obiectele folosite, urmele lasate - prin constatari tehnico-stiintifice asupra obiectelor puse la dispozitie, discernamantul inculpatului fata de fapta comisa - prin expertiza psihiatrica obligatorie in cazul infractiunilor de omor.

De regula, concluziile probelor stiintifice sunt certe, astfel ca facilitatea colaborarii cu celelalte mijloace de proba este evidenta.

Rareori expertizele mentionate au concluzii incerte sau nu pot stabili cele aratate prin obiective dar si atunci ele sunt valorificate in contextul celorlalte probe, in putine cazuri fiind inlaturate nemotivat.

De asemenea, putem afirma ca datorita profesionalismului efectuarii expertizelor in integralitatea lor si nu numai a concluziilor exprimate, acestea au o valoare convingatoare si sub aspectul audierii inculpatului in ambele faze ale procesului penal - urmarire penala-judecata, acesta recunoscand fapta comisa.

Acolo unde inculpatul nu recunoaste infractiunea savarsita, de cele mai multe ori expertizele inlatura dubiul, chiar determinand inculpatul sa revina asupra pozitiei initiale sau chiar daca nu revine, pozitia sa este inlaturata prin ansamblul probelor, inclusiv a expertizelor mentionate.

Din punct de vedere al tehnicii de interpretare in raport de fiecare caz concret, instantele stabilesc elementele comune vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului din probele administrate, valorificandu-le unitar, inlaturand unele concluzii, dar numai motivat.

in practica sunt cazuri singulare inlaturarea unor concluzii stiintifice stabilite prin expertizele criminalistice si medico-legale, motivarea fiind neconvingatoare, instantele de control judiciar, de regula, infirmand argumentele prezentate.

Sigur, exista si posibilitatea confirmarii de catre instantele de control judiciar a concluziilor retinute de instanta de fond, astfel solutia achitarii dobandind autoritate de lucru judecat.

Cauza explicabila in asemenea situatii ar putea rezida din administrarea expertizelor mentionate cu insuficiente da ca judecatile de valoare prezentate in concluzii sa fie afectate sau o incorecta apreciere a obiectivelor stabilite.

Cazuistica a relevat insa dimpotriva, corectitudinea concluziilor expertizelor mentionate, erorile judiciare fiind foarte rare.

in sustinerea celor aratate as evidentia cateva cauze penale avand ca obiect infractiuni de omor calificat si deosebit de grav, unde expertizele efectuate au fost evaluate si interpretate corect de instante, conducand la stabilirea responsabilitatii penale a inculpatilor.   

1. Prin sentinta penala nr. 19/25.01.1996, pronuntata de Tribunalul Bucuresti sectia a ll-a penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 844/04.04.1997 a Curtii Supreme de Justitie, sectia penala, inculpatul Coman Alexandru Constantin a fost condamnat la o pedeapsa de 20 ani inchisoare si 8 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b, e, Cod penal pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 174 Cod penal, raportat la art. 175 lit. c Cod penal - omor calificat.

S-a retinut, in fapt, ca in ziua de 15.06.1993, in jurul orelor 17,00-17,30 intre inculpatul Coman Alexandru Constantin si sotia sa Coman Adriana, aflati in apartamentul lor din str. Labirint nr. 37, sectorul 3, a avut loc un conflict spontan, in cursul caruia Coman Alexandru Constantin a sugrumat-o cu mana si a strangulat-o cu o bucata de tifon pe victima.

Dupa uciderea victimei, inculpatul a parasit apartamentul revenind in jurul orelor 23,00, pentru a transporta cadavrul la subsolul blocului unde a fost abandonat pana a doua zi, cand a fost gasit intamplator de niste copii care se jucau in fata blocului.

Instantele au facut ample motivari cu privire la interpretarea probelor, argumentand punctual din expertizele medico-legale administrate modalitatea comiterii infractiunii, leziunile produse de catre victima inculpatului, discernamantul paistrat al inculpatului in raport de fapta comisa, inlaturand pozitia adoptata de acesta de nerecunoastere a faptei prin mai multe scenarii, desi initial in faza urmaririi penale acesta a recunoscut fapta.

Probele stiintifice din faza urmaririi penale au fost completate in faza cercetarii judecatoretti cu raportul de constatare tehni-co-stiintifica privind detectia comportamentului simulat in care s-a explicat areactivitatea traseului prin fenomenul "starii de subsoc' sau "epuizarii de adrenalina', concluzionandu-se ca subiectul este inadecvat investigatiilor de tip poligraf.

Desi negativa, o astfel de concluzie a fost apreciata coroborat cu expertiza psihiatrica si celelalte probe, fmalizandu-se cu condamnarea inculpatului.

Prin sentinta penala nr. 133/24.07.1997, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a ll-a penala au fost condamnati inculpatii Tong Xiao Lun, Zhyang Xi Duo, Chai Yi Feng la pedepse de cate 20 ani inchisoare sporite cu 5 ani, in final cate 25 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 174 Cod penal raportat la art. 175 lit. a Cod penal si art. 176 lit. d Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a si art. 13 Cod penal pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, unul dintre inculpati fiind condamnat si pentru savarsirea unei infractiuni rutiere.

Aceasta sentinta a fost modificata in apel, in cauza fiind exercitate apeluri atat de parchet cat si de inculpati, prin decizia penala nr. 331/A/23.11.1998 Curtea de Apel Bucuresti sectia a ll-a penala a admis apelul parchetului, condamnand pe cei trei inculpati la pedeapsa detentiei pe viata si a respins apelurile inculpatilor, ca nefondate.

in cauza au fost exercitate recursuri de catre inculpati, cauza aflandu-se la Curtea Suprema de Justitie inca nefiind solutionata.

S-a retinut in fapt, ca la inceputul lunii septembrie 1994 inculpatul Chang Yi Feng a venit de la Brasov, fiind gazduit de ceilalti doi inculpati. in baza unei rezolutii infractionale luata anterior, cei trei inculpati au decis sa-l cheme pe Zheng Bo impreuna cu sotia sa in locuinta din Al. Dobrina nr. 2 sectorul 2. in acest scop, inculpata Zhang Yi Duo a telefonat la resedinta celor doua victime, invitandu-i in seara zilei de 03.09.1994 sa ia masa si sa discute impreuna.

in locuinta sotilor Tong Xiao Lun si Zhang Yi Duo cele doua victime au fost ucise de cei trei inculpati prin aplicarea de lovituri la nivelul craniului, cu un corp contondent si strangulate.

Dupa uciderea celor doua persoane, inculpatii Tong Xiao Lun si Chai Yi Feng au pus cadavrele in doua valize lasandu-le in apartament. Cei doi inculpati au mers apoi in locuinta victimelor, revenind in scurt timp in Al. Dobrina nr. 2 sectorul 2, unde inculpata Zhang Yi Duo incercase sa inlature petele de sange si celelalte urme existente.

Inculpatii Tang Xiao Lun si Chai Yi Feng au pus valizele continand cele doua cadavre in autoturismul folosit de victime si s-au deplasat pe soseaua de centura a Capitalei, abandonand autovehicolul intr-un spatiu verde, pe raza comunei Cernica, Ilfov.

Cei doi inculpati au aruncat numarul de inmatriculare al autoturismului si manusile folosite in acoperirea locului unde au abandonat vehiculul, autoturismul a fost condus de inculpatul Tong Xiao Lun care nu poseda permis de conducere. Cei doi au revenit in Bucuresti, parcurgand o parte din drum pe jos si apoicu un taxi. Inculpatul Chai Yi Feng a parasit apoi capitala revenind in municipiul Brasov.

Inculpatii au sustinut constant ca sunt nevinovati in principal, iar in subsidiar, au apreciat ca propria lor activitate infractionala poate constitui cel mult o infractiune de favorizare a inculpatului, iar inculpata a sustinut ca autorul dublului asasinat este inculpatul Chai Yi Feng insistand in redozarea pedepsei.

Instantele au motivat amplu condamnarile pronuntate prin actele medico-legale care au stabilit fara echivoc ca moartea ambelor victime s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimarea gatului, dar s-au constatat si numeroase leziuni cervicale si cranio-cerebrale cu plagi si bolta de craniu produse cu un corp dur cu rol favorizant in producerea decesului, coroborarea cu declaratiile partiale de recunoastere a inculpatilor, raportul de expertiza criminalistic privind petele de sange gasite asupra rochiei inculpatei.

3. Prin sentinta penala nr. 9/07.01.2000, pronuntata de Tribunalul Bucuresti sectia l-a penala a fost condamnat inculpatul Radulescu Alexandru la pedeapsa de 20 ani inchisoare si la 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b Cod penal pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 174 Cod penal -'omor si la 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 211 alin. 2 lit. f Cod penal - talharie, prin contopire adaugandu-se un spor de 5 ani inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute 25 ani inchisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b Cod penal.

in apel, sentinta a fost modificata, fiind exercitate apeluri de catre parchet si inculpat.

Prin decizia penala nr. 331/A/22.06.2000 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a ll-a penala a fost admis apelul parchetului, inlaturata schimbarea incadrarii juridice si condamnat inculpatul la pedeapsa detentiei pe viata si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b Cod penal pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 174 Cod penal raportat la art. 176 lit. d Cod penal omor deosebit de grav, 15 ani inchisoare in baza art. 211 alin. 1 si 2 lit. f Cod penal, urmand ca inculpatul in baza art. 33 lit. a, 34 lit. a Cod penal sa execute pedeapsa detentiei pe viata si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b Cod penal.

La data intocmirii prezentului referat cauza nu era definitiva, fiind exercitat recurs la Curtea Suprema de Justitie.

in fapt s-a retinut ca in cursul lunii septembrie 1998, perioada in care pictorul Stoian Nicolae, proprietarul atelierului din Cal. Grivitei, se afla in Germania, inculpatul Radulescu Alexandru, care detinea cheile de la ateliar, a dat un anunt in ziarul "Anuntul Telefonic', manifestandu-si dorinta de a cunoaste tineri, tinere si cupluri pentru a purta conversatii pe diverse teme, publicand in acest scop numarul postului telefonic aflat in incinta atelierului.

intr-una din zilele de inceput ale lunii octombrie 1998 a primit un telefon de la o tanara care si-a exprimat dorinta de a vizita atelierul, scop in care s-a deplasat la adresa indicata de inculpat, in ziua de 06.10.1998, in jurul orelor 15,00 intalnindu-se cu acesta.

Dupa o discutie de aproximativ 30 minute, timp in care au consumat vin, cei doi au incercat sa intretina un raport sexual, esecul datorandu-se starii in care se afla inculpatul.

Fiind deranjat de o remarca a victimei, conform careia pictorii sunt impotenti, inculpatul a lovit-o pe aceasta cu palma. in urma loviturii victima s-a dezechilibrat si a cazut pe scarile metalice care duc la subsolul atelierului, ramanand nemiscata pe pardoseala subsolului. Observand ca victimei ii curge sange din zona capului, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri in cap cu un ciocan, dupai care in dorinta de a scapa de cadavru a procedat la sectionarea acstuia cu ajutorul a doua obiecte taietoare (cutit si briceag). Membrele inferioare Ie-a introdus intr-un sac de rafie, fiind transportate de catre infractor cu un mijloc de transport in comun, in zona S.C. Miraj S.A. unde au fost abandoanate. Dupa uciderea victimei inculpatul si-a insusit de la aceasta un inel, o pereche de cercei, un ceas de mana si o mapa din plastic. Mapa din plastic, pantalonii si pantofii victimei au fost aruncate in locuri pe care autorul nu Ie-a mai putut identifica, iar cerceii, inelul si ceasul au fost pastrate de catre acesta.

Instanta de apel a apreciat ca prima instanta nu a analizat cu suficienta atentie probele administrate care coroborate conduc la concluzia ca inculpatul a comis omorul in scop de talharie, in atelierul de pictura, unde o invitase pe victima, iar nu in subsolul acestui atelier, fiind relevate lipsurile materiale ale inculpatului care nu avea serviciu, era divortat, evidentiindu-se declaratiile martorilor cu privire la unele elemente de fapt, respectiv nereguli si lipsuri din atelier, urme de pete de sange.

Toate probele administrate coroborate au condus la concluzia ca inculpatul, in lipsa de bani, pe fondul consumului de alcool si al discutiilor avute cu victima (studenta, tanara de 25 ani, avand in mod vizibil asupra sa cercei si inel ca si un ceas aurit), i-a aplicat acesteia, in atelier, mai multe lovituri, cu o sticla de bere si apoi cu un ciocan, in zona capului pentru a o ucide si a-i lua valorile aflate asupra sa. Dupa omor si talharie, in subsol, inculpatul a sectionat cadavrul pentru a nu-i fi descoperite faptele comise.

Este astfel demonstrat in mod cert faptul ca inculpatul a actionat cu intentia de a ucide victima si de a o talhari. Apararile acestuia au fost infirmate de probe, fiind de altfel ilogic, ca un om care afirma ca doar a lovit cu o palma victima sa procedeze apoi la sustragerea valorilor aflate asupra acesteia (o noua rezolutie infractionala) si apoi sa sectioneze cadavrul.

Cea de a doua dimensiune de abordare a interpretarii si valorificarii expertizelor criminalistice si medico-legale sub aspectul readministrarii unora din ele in faza cercetarii judecatoresti si ale caror concluzii pot fi modificate se poate analiza sub doua aspecte, respectiv concluziile probelor aratate chiar schimbate partial sau total sa nu influenteze solutia finala, dar si ipoteza din urma, pronuntarea unei solutii de achitare.

in majoritatea cazurilor, modificarea partiala sau totala a concluziilor unora din expertizele deja administrate poate influenta solutia sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate si nu asupra responsabilitatii penale a inculpatului.

Uneori, insa prin readministrarea unei probe, cum este si aceea a expertizei medico-legale psihiatrice, ale carei concluzii stabilesc lipsa discernamantului la momentul comiterii infractiunii, avizata de Comisia Superioara Medico-Legfala a I.M.L. Bucuresti (existand doua expertize ale caror concluzii sunt contradictorii) poate conduce la pronuntarea unei solutii de achitare, desi initial discernamantul a fost stabilit iar instanta de control judiciar, prin dispunerea probei mentionate, ulterior s-a ajuns si la solutia deja aratata.

in acest sens exemplificam o speta care la data intocmirii prezentului referat nu este solutionata definitiv.

Cauza a suportat mai multe desfiintari si casari reluandu-se ciclul procesual jurisdictional de trei ori, respectiv - instanta de fond - tribunal; instanta de apel - curte de apel; instanta de recurs - Curtea Suprema de Justitie; instanta de fond - tribunal;

instanta de apel - curte de apel; instanta de recurs - Curtea Suprema de Justitie; instanta de apel - curte de apel; instanta de recurs - Curtea Suprema de Justitie.

Inculpatul Urtan Florea a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Teleorman pentru savarsirea infreactiunii prevazute de art. 174 rap. la art. 175 fit. c -176 lit. d Cod penal si art. 20-21 raportat la art. 174-175 lit. c -176 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 33 Cod penal.

in fapt s-a retinut ca in ziua de 09.05.1994 in jurul orelor 9,00 inculpatul a intentionat sa plece de acasa pentru a-si cumpara tigari insa sotia si mama sa s-au opus avand in vedere ca ora este intarziata.

Enervat de acest refuz si pe fondul unor afectiuni psihice anterioare (tulburari de personalitate de tip instabil si exploziv) inculpatul s-a hotarat sa ucida pe toti membrii familiei sale.

in acest scop s-a inarmat cu un cutit si a atacat mai intai pe Urlan Aurelia, sotie in varsta de 28 ani careia i-a aplicat 7 lovituri de cutit in zone vitale ale corpului, torace si abdomen, cu afectarea organelor interne.

De indata, a atacat-o si pe mama sa Urlan Margarita, in varsta de 64 de ani, careia i-a aplicat 4 lovituri de cutit in zona toracelui si plamanului stang. S-a furisat apoi intr-o alta camera, in care tatal sau, Urlan llie, in varsta de 66 ani se pregatea sa se culce. I-a aplicat 6 lovituri de cutit in torace si abdomen, dupa care a atacat si pe fiul sau Urlan Marius in varsta de 9 ani cauzandu-i leziuni ce au necesitat 25 zile de ingrijiri medicale.

Victima a reusit sa fuga desi inculpatul a urmarit-o pana la poarta hotarat sa-i suprime viata.

Revenind in locuinta, in camera in care dormeau alti doi copii Janeta Liliana in varsta de 4 ani si Urlan Valentin in varsta de 7 ani, inculpatul, fara nici o ezitare, a aplicat fiicei sale 6 lovituri de cutit in torace si abdomen, decesul intervenind instantaneu, dupa care a mai aplicat 5 lovituri de cutit si fiului sau Urlan Valentin cauzandu-i plagi multiple ce au necesitat 35-40 zile ingrijiri medicale sicare au pus in primejdie viata victimei. Cei doi minori Urlan Marius si Urlan Valentin au fost transportati de urgenta la Spitalul Orasenesc Videle, unde datorita ingrijirilor medicale viata Ie-a fost salvata.

in rapoartele de expertiza medico-legale s-a concluzionat ca moartea celor 4 victime a fost violenta si s-a datorat multiplelor plagi produse prin lovirea cu un cutit de 30 cm., interesand zone vitale si organe ale corpului.

in ceea ce priveste pe Urlan Marius si Urlan Valentin s-a constatat ca leziunile au necesitat 25 respectiv 40 zile ingrijiri medicale pentru vindecare, punandu-se in primejdie viata minorului Urlan Valentin.

Expertiza psihiatrica a stabilit ca inculpatul prezinta tulburari de personalitate de tip instabil-exploziv, insa are discernamantul faptelor sale.

Instanta de fond I-a condamnat pe inculpat la pedeapsa detentiei pe viata si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a Cod penal, ca pedeapsa rezultanta, prin decizia instantei de apel, conflrmandu-se solutia, insa prin decizia Curtii Supreme de Justitie a fost admis recursul inculpatului, casate ambele hotarari si trimisa cauza spre rejudecare la Tribunalul Teleorman.

Motivul casarii I-a constituit necesitatea efectuarii unei noi expertize psihiatrice in conditiile art. 117 Cod procedura penala cu internarea inculpatului intr-un institut medical de specialitate pentru stabilirea discernamantului, avandu-se in vedere si efectul ingerarii de mercur industrial si sa se verifice apararea inculpatului in aceasta privinta.

Instanta de fond, dupa casare a readministrat probatoriul, efectuandu-se si expertiza indicata care a concluzionat ca inculpatul nu a avut discernamant in legatura cu faptele pentru care este trimis in judecata, instanta argumentand amplu probele administrate in ansamblul lor, infirmand proba stiintifica ultima prin declaratiile martorilor, apreciind ca demersul infractional a fost constient si voit de inculpat, pronuntand condamnarea inculpatului la detentie pe viata. Prin apelul exercitat de inculpat solutionat de instanta de control judiciar, apelul a fost admis iar inculpatul achitat pentru infractiunile retinute in sarcina sa, invocandu-se iresponsabilitatea si aplicandu-se prevederile art. 114 Cod penal internarea medicala a inculpatului intr-un institut medical de specialitate pana la insanatosire.

Motivarea instantei de apel s-a axat pe actele medico-legale efectuate, avizul Comisiei Superioare Medico-Legale care a confirmat expertiza prin care se concluziona asupra discernamantului abolit al inculpatului.

Curtea Suprema de Justitie, asupra recursului exercitat de parchet I-a considerat intemeiat si I-a admis, dispunand casarea deciziei Curtii de Apel Bucuresti si trimiterea spre rejudecare acestei instante pentru efectuarea unei noi expertize medico-legale care sa raspunda clar cu privire la existenta sau inexistenta discernamantului inculpatului, apreciindu-se ca incert raspunsul dat.

De asemenea s-a considerat necesar trimiterea comisiei intregului dosar, solicitandu-se sa se examineze medico-legal si modul concret in care a procedat inculpatul la comiterea omorurilor, in raport de consideratiile instantei ce aratau ca denota o anumita logica si coerenta in succesiunea actiunilor acestuia.

Cauza a fost reinregistrata la Curtea de Apel, dispusa expertiza mentionata, la dosar fiind primit avizul Comisiei Superioare Medico-Legale in care se reconfirmau avizul raportului medico-legal de constatare a discernamantului abolit, raportul respectiv, aratandu-se ca de aceste concluzii nu s-a tinut seama de recomandarile care propuneau prevederile art. 114 Cod penal, iar solicitarea unei a 3-a expertize medico-legale psihiatrice este absurda sau cel putin ciudata.

Fata de acest aviz, reprezentantul Ministeruli Public a solicitat, retrimiterea dosarului I.M.L. Bucuresti pentru intocmirea probei dispuse, cerere pusa in discutie de instanta si respinsa cu motivarea ca nu reprezinta o incalcare a limitelor rejudecarii deciziei instantei supreme, in conditiile in care din continutul avizului instantei medicale unde urrma sa fie efectuata expertiza,

aceeasi comisie de medici care a participat la expertizarea bolnavului a opinat ca nu este necesara efectuarea probei dispusa in baza intregului dosar al cauzei, proba avand la baza constatari a unor persoane de stricta specialitate care puteau aprecia cele dispuse in raport de finalitatea probei mentionate asupra solutionarii cauzei.

Atat aparatorul inculpatului cat si reprezentantul Ministerului Public in concluzii au solicitat achitarea inculpatului in baza iresponsabilitatii constatate.

Curtea de Apel Bucuresti, in apel, dupa casare a pronuntat achitarea inculpatuliu in baza temeiului indicat cu mentiunea internarii medicale in baza art. 114 Cod penal.

in considerente s-a retinutr ca desi potrivit normei procedgrale prevazute de art. 63 Cod procedura penala probele nu au o valoare mai dinainte stabilita, rezultand ca acestea au o valoare egala si trebuie avute in vedere in mod unitar atat de organele de urmarire penala, cat si de instanta de judecata, Curtea considera ca proba expertizei stiintifice cum este si cea medico-legala psihiatrica ce are la baza judecati de valoare strict de specialitate prin concluziile sale aduce argumente stiintifice care infirma celelalte mijloace de proba cum sunt in speta declaratiile inculpatului, ale martorilor care pot releva o aparenta coernta si logica a demersului infractional, insa fara o interpretare din punct de vedere somatic, psihiatric, stiintifica.

Astfel, examinand in mod unitar ansamblul probator administrat rezulta indubitabil ca inculpatul Urlan Florea la momentul savarsirii faptelor nu a avut discernamant si astfel fiind iresponsabil se impune achitarea sa.

III. in consecinta, interpretarea si valorificarea expertizelor criminalistice si medico-legale ce circumscriu amplului proces de deliberare unde rationamentele logice se sustin prin probele administrate care coroborate pot infirma sau nu vinovatia sau nevinovatia inculpatului.

Asadar, rolul stiintific al probelor mentionate este de necontestat, expertizele la care am facut referire trebuind a fi interpretate sub toate aspectele atat procedural cat si din punct de veder al conclujziilor emise, avand valoare probanta in interpretarea lor in contextul celorlalte probe, care toate in ansamblul lor conduc la pronuntarea unei solutii cu respectarea legii.

Erorile de interpretare a probelor se infirma, de regula, pe calea controlului judiciar.

Cazuistica a demonstrat si pronuntarea unor solutii cu eroare judiciara definitiva, acestea fiind singulare, dar posibile, intrucat amplul proces de administrare, interpretare a probelor poate avsa la baza erori determinate de om si stiinta cu gradul de relativitate ce guverneaza adevarul absolut.

Traim intr-o perioada de profunde transformari, in care fiecare aspect al vietii se schimba cu rapiditate: viata sociala, familia, tehnologia, politica, economia. De ce se schimba lumea care ne inconjoara atat de repede in comparatie cu epocile trecute parcurse de omenire? Aceasta este o intrebare complicata si in acelasi timp delicata, la care ne este greu sa raspundem. Oricare ar fi posibilul raspuns la aceasta intrebare, cert este faptul ca toti, femei si barbati, tineri sau varstnici, ne aflam in trenul acestor schimbari care nu da semne ca isi va incetini miscarea.

Noi, cei ce slujim legea, ne-am putea intreba daca domeniul pe care il reprezentam constituie, sau nu, unul din motoarele acestei schimbari, daca sistemul legislativ este sau nu un produs al schimbarii societatii, daca sistemul legislativ ca atare este autonom si daca nu cumva reprezinta el insusi o lume aparte.

Renumiti juristi - la care se adauga si cercetatori din alte domenii ale stiintelor umaniste - si-au pus aceste intrebari si au incercat sa le afle raspunsul.

O prima concluzie a fost aceea ca sistemul legislativ este conservator si rezistent la schimbari. Experienta si practica juridica au demonstrat insa, ca incepand din Evul Mediu, intregul edificiu al dreptului a suferit schimbari notabile determinate de forta fara margini a valului schimbarilor sociale.

Societatea nu este altceva decat un ansamblu de valori ierarhizate si sustinute de un ansamblu solid de norme si principii, care alcatuiesc impreuna o arhitectura complicata ce are drept tinta insasi dezvoltarea vietii in toate aspectele ei. Relatiile ce se stabilesc in cadrul acestui urias edificiu implica prezenta individului, cu toate capacitatile, limitele, aspiratiile si trebuintele lui. intre indivizi, intre indivizi si grupuri sociale, ori intre grupuri sociale, indiferent de marimea lor, se stabilesc punti de comunicare, conlucrare si interes. Am putea spune ca toata activitatea umana constienta - indiferent de natura acesteia - se structureaza in jurul acestor punti, care la randul lor sunt sustinute de pilonii solizi ai LEGII. Nu de putine ori insa, puntile de legatura intre indivizi, sau intre indivizi si comunitate, sunt frante prin incercarea indivizilor, sau a grupurilor de interese, de a elimina pilonii de sustinere ai esafodajului social, prin agresiunea fatisa, sau ascunsa, impotriva legii, actiune care a purtat, poarta si va purta denumirea de INFRACTIUNE.

De aici se naste o alta intrebare: poate societatea sa se regenereze de la sine, fara ajutorul unor factori de control si autocontrol a caror menire este acea de a mentine esafodajul legislativ, asigurand totodata progresul societatii pe ansamblu? La, aceasta intrebare raspunsul vine tot dintr-o indelungata practica: Nu, acest lucru nu este posibil.

Pe de alta parte, valorile unanim acceptate ale societatii contemporane au drept precept imperativ ocrotirea individului, a personalitatii sale, ca pe cel mai de pret bun social, cerand sistemului sa elimine orice posibila eroare de aplicare a legii, fie ca este vorba de cazuri individuale, fie ca in discutie sunt luate cazuri colective. Esential in aplicarea acestui principiu este aflarea ADEVARULUI, singura masura pe care societatea contemporana - si nu numai ea - o accepta drept criteriu de protejare eficienta a sistemului social.

Aflarea adevarului este cel mai anevoios proces, mai ales intr-o societate care, asa cum aratam, se dezvaluie pe sine drept un tren de mare viteza, ai carui calatori amesteca - in proportii niciodata strict definite - binele si raul, cinstea si necinstea, respectarea legii si infractiunea.

Dupa unele opinii, raul, necinstea si infractiunea sunt doar manifestari izolate pe care societatea le-ar putea anihila, fie numai si prin covarsitoarea prezenta a laturilor de caracter si faptice opuse lor.

Mai este necesara, in aceste conditii, existenta si perfectionarea continua a unui corp solid de specialisti in aflarea adevarului care sa foloseasca toata experienta - "genetica' am putea spune - acumulata in timp de stiinta particulara pe care o desemnam cu numele de CRIMINALISTICA?

ii mai este necesara societatii aceasta munca de arheolog al unui prea recent trecut, ii mai sunt necesare eforturile costisitoare pe care le impune cercetarea criminalistica, ii mai este necesara folosirea aparaturii, metodelor si tehnicilor utilizate in cercetarea spatiului cosmic numai pentru a se putea apara de agresiunile izolate ale unor indivizi asupra sistemului de valori apartinand unei societati puternice si stabile din punct de vedere politic, economic, tehnic, cultural?

Raspunsurile la aceste intrebari, deloc retorice, se afla in insasi imaginea lucida pe care societatea o are la sfarsitul mileniului II asupra propriilor probleme, nazuinte si perspective de dezvoltare.

Experienta, acumulata in secole de existenta a comunitatilor umane bazate pe respectarea unor principii de drept, a demonstrat cu prisosinta ca orice agresiune asupra ansamblului de valori sociale intreprinsa prin atacarea valorilor de drept, inseamna tot atatea lovituri majore pe care sistemul le acumuleaza pana la propria-i distrugere. Aceeasi experienta a demonstrat ca incalcarile legii, infractiunile - fie ele oricat de izolate si neinsemnate la prima vedere - sapa adanc nu numai la temelia societatii, ci si la temelia bunastarii si echilibrului interior al fiecarui individ in parte.

Criminalistica-stiinta si criminalistii au aparut tocmai pentru a juca rolul de anticorpi ai unui sistem ce ar putea fi infestat.de