Individualizarea pedepselor

Individualizarea pedepselor

I. Plan de seminar:

IA. Aspecte generale

notiune

caracterizare

forme si modalitati de individualizare

IB. Individualizarea judiciara a pedepselor

notiune

caracterizare

stari si circumstante in cadrul individualizarii

IC. Circumstantele atenuante

notiune

caracterizare

circumstantele atenuante legale

circumstante atenuante judiciare

efectele circumstantelor atenuante

ID. Circumstantele agravante

notiune

caracterizare

circumstantele agravante legale

circumstante agravante judiciare

efectele circumstantelor agravante

IE. Starile de atenuare a pedepsei

IF. Starile de agravare a pedepsei

IG. Concursul intre cauzele de agravare si de atenuare a pedepselor

IA. Aspecte generale:

a. Notiune: Individualizarea reprezinta operatiunea prin care pedeapsa, expresie a reactiei antiinfractionale, este adaptata gravitatii abstracte si concrete a infractiunii si a persoanei si conduitei faptuitorului, in asa fel incat pedeapsa sa-si poata indeplini, cu maxima eficienta, functiile si scopurile inscrise in lege.

b. Caracterizare:

- institutiei individualizarii pedepsei ii este consacrat capitolul V din C.pen., partea generala, intitulat "Individualizarea pedepselor" (art. 72-89),

- individualizarea pedepsei este obligatorie in toate cazurile, deoarece legiuitorul ne arata in textul legii limitele generale ale pedepselor, iar instanta are obligatia sa adapteze aceste limite la cazurile concrete cu care a fost sesizata.

c. Forme si modalitati de individualizare:

- individualizarea pedepselor, operatiune complexa, se realizeaza in diferite faze, de diferite organe, dupa criterii specifice,

- in doctrina penala se face distinctia intre individualizarea ce se realizeaza in faza de elaborare a legii si stabilire a pedepselor, in faza de aplicare a pedepsei si cea in faza de executare a acesteia,

- corespunzator acestor faze sunt cunoscute urmatoarele trei forme de individualizare:

* individualizarea legala - se realizeaza de catre legiuitor in faza de elaborare a legii si se materializeaza in:

- stabilirea cadrului general al pedepselor, a naturii si a limitelor generale ale fiecarei pedepse in concordanta cu principiile stabilirii sanctiunilor penale

- stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune

- stabilirea cadrului si a mijloacelor legale in care se vor realiza celelalte forme de undividualizare, prin prevederea efectelor ce le au starile si circumstantele de atenuare sau de agravare asupra limitelor speciale ale pedepsei.

* individualizarea judiciara (judecatoreasca) - se realizeaza de catre instanta de judecata si se materializeaza prin aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisa, si

* individualizarea administrativa - se realizeaza de catre organele administrative in faza de executare a pedepsei.

IB. Individualizarea judiciara a pedepselor:

a. Notiune: Aceasta reprezinta individualizarea realizata de catre instanta de judecata si consta in stabilirea si aplicarea pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita, in functie de gradul de pericol social concret al faptei, de periculozitatea infractorului si de imprejurarile concrete in care s-a comis infractiunea.

b. Caracterizare:

- adaptarea pedepsei concrete realizata de instanta de judecata are loc cu respectarea criteriilor de individualizare legala, intre limitele speciale de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea comisa, limite a caror depasire este posibila in functie de starile si circumstantele de agravare sau de atenuare si al caror efect este prevazut de lege,

- in stabilirea si aplicarea pedepsei, instanta de judecata se conduce dupa criteriile generale si obligatorii prevazute in art. 72 alin. 1 C.pen:

* dispozitiile partii generale a C.pen. incidente in cauza dedusa judecatii referitoare la: aplicarea in spatiu si in timp a legii penale, forma consumata ori de tentativa in care s-a realizat infractiunea, contributia adusa la savarsirea infractiunii, conditiile raspunderii penale,

* limitele de pedeapsa fixate in partea speciala ce reprezinta cadrul in care se va stabili pedeapsa pentru infractiunea comisa,

* gradul de pericol social al faptei savarsite reiesit din modul si mijloacele de savarsire a faptei, in functie de importanta valorii sociale vatamate si de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce,

* persoana infractorului; instanta are in vedere dezvoltarea psiho-fizica a infractorului, pregatirea profesionala, conditiile de viata, atitudinea in societate, in familie sau la locul de munca,

* imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala; sub aceasta denumire sunt cuprinse starile si circumstantele de atenuare sau de agravare ale pedepsei. 

- cand pentru infractiunea savarsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de dispozitiile de mai sus atat pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cat si pentru proportionalizarea acesteia (art. 72 alin. 2 C. pen.).

c. Stari si circumstante in cadrul individualizarii:

- in cadrul individualizarii judicare un rol important il au starile, situatiile sau imprejurarile anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infractiunii si care reliefeaza un grad mai ridicat sau mai scazut de pericol social al faptei ori de periculozitate a infractorului.

- acestea sunt denumite cauze care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala si sunt clasificate astfel:

1. in functie de efectul pe care il produc asupra pedepsei

- cauze de agravare

- cauze de atenuare

- in situatia cauzelor de agravare ori de atenuare a pedepsei se face distinctie intre stari si circumstante,

- aceasta clasificare prezinta importanta sub raportul efectelor ce le produc in cazul unui concurs de stari (starile de agravare sau de atennuare isi produc efecte fiecare in parte asupra pedepsei actionand succesiv) si a unui concurs de circumstante (care produce o singura atenuare sau agravare oricate circumstante ar fi).

2. dupa intinderea efectelor

- cauze generale - au influenta pentru toate infractiunile si sunt prevazute in partea generala a C.pen.

- cauze speciale - sunt determinate astfel pentru ca au influenta numai cu privire la o anumita infractiune si sunt prevazute in partea speciala a C.pen.

3. dupa modul de stabilire a circumstantelor si dupa efectul pe care il au asupra pedepsei ce urmeaza a fi stabilita de instanta

- circumstante legale - sunt expres prevazute de lege si obligatorii pentru instanta de judecata, daca se constata existenta lor 

- circumstante judiciare - nu sunt determinate prin lege, fiind lasate la aprecierea instantei de judecata.

4. dupa criteriul legaturii cu fapta ori cu faptuitorul

- circumstante reale - sunt legate de fapta si influenteaza gradul de pericol social al acesteia

- circumstante personale - sunt legate de persoana infractorului si il caracterizeaza sub raportul periculozitatii 

5. dupa cum imprejurarile erau cunoscute sau necunoscute infractorului

- circumstante cunoscute

- circumstante necunoscute

6. dupa situarea lor in timp fata de momentul savarsirii infractiunii

- anterioare

- concomitente

- subsecvente.

I.C. Circumstantele atenuante:

a. Notiune: Acestea sunt starile, situatiile, imprejurarile, calitatile, intamplarile ori alte date ale realitatii anterioare, concomitente sau subsecvente savarsirii unei infractiuni, ce au legatura cu fapta infractionala ori cu faptuitorul si care releva un pericol social mai scazut al faptei ori o periculozitate mai redusa a infractorului.

b. Caracterizare:

- sunt exterioare continutului infractiunii,

- au un caracter intamplator, in sensul ca nu insotesc orice fapta infractionala si nu privesc pe orice infractor,

- circumstantele atenuante sunt legale si judiciare.

c. Circumstantele atenuante legale (art. 73 C.pen.):

I. Depasirea limitelor legitimei apararii (art. 73 alin. 1 lit. a) C. pen.):

- exista aceasta circumstanta atenuanta legala in cazul "excesului scuzabil" produs in stare de legitima aparare, adica in cazul unei aparari excesive, disproportionatea in raport cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul, fara ca acest exces sa fie datorat tulburarii sau temerii cauzate de atac.

- daca disproportia dintre aparare si atac este determinata de tulburarea sau temerea produse de atac, nu va fi doar o circumstanta atenuanta, ci o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei (legitima aparare depasita prevazuta in art. 44 alin. 3 C. pen., caruia i se mai spune si "excesul justificat"),

- aceasta este o circumstanta personala care nu se rasfrange asupra participantilor.

II. Depasirea limitelor starii de necesitate (art. 73 alin. 1 lit. a) C.pen.):

- exista aceasta circumstanta atenuanta legala in cazul prevazut de art. 45 alin. 3 C.pen. care prevede ca nu se afla in stare de necesitate persoana care, in momentul savarsirii faptei si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat,

- legiuitorul a avut in vedere situatia exceptionala in care s-a savarsit fapta care a produs urmari mult mai grave decat cele evitate,

- depasirea limitelor starii de necesitate este o circumstanta personala.

III. Provocarea (art. 73 alin. 1 lit. b) C. pen.):

- circumstanta atenuanta a provocarii exista atunci cand infractiunea s-a savarsit sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.

- conditiile de existenta ale provocarii privesc:

* existenta unei anumite activitati de provocare din partea persoanei vatamate,

* aceste acte de provocare pot fi realizate prin violenta fizica ori violenta psihica, printr-o atingere grava adusa demnitatii persoanei ori prin alte actiuni ilicite grave,

* actul provocator al victimei sa determine o puternica tulburare sau emotie infractorului,

* sub stapanirea puternicei tulburari sau emotii infractorul sa fi savarsit infractiunea,

* infractiunea sa se indrepte impotriva provocatorului

!!! A nu se confunda legitima aparare cu provocarea comisa prin violenta fizica. Astfel, in cazul legitimei aparari victima se apara impotriva unui atac care un s-a consumat, iar in cazul provocarii prin violenta fizica atacul se consumase cand victima a intervenit.

d. Circumstante atenuante judiciare(art. 74 C.pen.):

C. pen. face o enumerate exemplificativa a circumstantelor atenuante judiciare:

I. Conduita buna a infractorului inainte de savarsirea faptei; aceasta circumstanta priveste atitudinea si comportarea corecta a infractorului in familie, societate, la locul de munca inainte de savarsirea infractiunii. Conduita buna a infractorului priveste si lipsa antecedentelor penale.

II. Staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita; Conduita infractorului dupa comiterea faptei prin care isi manifesta cainta activa pentru fapta comisa, cainta materializata prin repararea pagubei, inlaturarea urmarilor infractiunii si care reliefeaza o periculozitate mai scazuta a acestuia reclama un tratament penal atenuant.

III. Atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii, comportarea sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor; Atitudinea pozitiva a infractorului dupa savarsirea infractiunii poate consta in autodenuntarea, comportarea sincera in timpul procesului, dezvaluirea locului in care se afla ceilalti participanti ori unde se gasesc mijloacele de proba.

In practica judiciara s-a considerat ca alte circumstante atenuante mai pot fi: starea de betie accidentala incompleta, situatia familiala deosebit de grea a infractotului, mediul in care a crescut si a fost educat, etc.

e. Efectele circumstantelor atenuante (art. 76 C.pen.):

- acestea sunt prevazute de C.pen. si sunt aceleasi, indiferent daca sunt legale sau judiciare,

- circumstantele atenuante au ca efect atenuarea obligatorie a pedepsei, atenuare ce poate consta intr-o reducere ori o schimbare a pedepselor prevazute de lege pentru infractiunea comisa.

I. Efectele asupra pedepselor principale (art. 76 alin. 1 C. pen.):

- cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani

- cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 5 ani sau mai mare, pedeapsa coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 1 an,

- cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni,

- cand minimul special al pedepsei inchisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, pana la minimul general,

- cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, pana la minimul general, sau se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 250 lei, iar cand minimul special este sub 3 luni, se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 200 lei,

- cand pedeapsa prevazuta de lege este amenda, aceasta se coboara sub minimul ei special, putand fi redusa pana la 150 lei in cazul cand minimul special este de 500 lei sau mai mare, ori pana la minimul general, cand minimul special este sub 500 lei.

* Efectele circumstantelor atenuante nu sunt aceleasi, in cazul infractiunilor mai grave, ci mai restranse. Astfel, potrivit art. 76 alin. 2 C.pen., in cazul infractiunilor contra sigurantei statului, al infractiunilor contra pacii si omenirii, al infractiunilor de omor, al infractiunilor savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infractiunilor prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, daca se constata ca exista circumstante atenuante, pedeapsa inchisorii poate fi redusa cel mult pana la o treime din minimul special.

* Cand pentru infractiunea savarsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, cand exista circumstante atenuante, se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 de ani (art. 77 C. pen.).

II. Efectele asupra pedepselor complementare (art. 76 alin. 3 C.pen.):

- circumstantele atenuante produc efecte si asupra pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, in sensul ca aceasta poate fi inlaturata,

- inlaturarea ori inlocuirea pedepselor complementare ca efect al circumstantelor atenuante se pune numai in legatura cu cazurile in care aplicarea acestora este obligatorie.

III. Efectele circumstantelor atenuante in cazul persoanei juridice (art. 76 alin. 4 C.pen.):

- in cazul in care exista circumstante atenuante, amenda pentru persoana juridica se reduce dupa cum urmeaza:

* cand minimul special al amenzii este de 10.000 sau mai mare, amenda se coboara sub acest minim, dar nu mai mult de o patrime,

* cand minimul special al amenzii este de 5.000 sau mai mare, amenda se coboara sub acest minim, dar nu mai mult de o treime,

ID. Circumstantele agravante (art. 75 C.pen.):

a. Notiune: Acestea sunt stari, situatii, imprejurari, calitati, alte date ale realitatii, exterioare continutului infractiunii, anterioare, concomitente sau subsecvente savarsirii infractiunii ce au legatura cu fapta infractionala ori cu infractorul si care reflecta un grad de pericol social mai ridicat al faptei ori o periculozitate mai mare a infractorului.

b. Caracterizare:   

- sunt exterioare continutului infractiunii

- au caracter accidental

- circumstantele agravante pot fi legale si judiciare.

c. Circumstante agravante legale (art. 75 alin. 1 C.pen.):

I. savarsirea faptei de trei sau de mai multe persoane impreuna; participarea mai multor persoane la savarsirea faptei imprima acesteia un caracter grav caci sporeste indrazneala faptuitorilor; prin cooperarea acestora se asigura consumarea infractiunii, stergerea urmelor infractiunii, scade rezistenta victimei in apararea valorilor sociale. Circumstanta este realizata indiferent daca toate trei persoanele sunt prezente ori nu la locul faptei, indiferent de contributia acestora la savarsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal, contributia lor trebuie sa fie insa concomitenta.

Aceasta circumstanta agravanta nu se aplica daca in continutul agravant al infractiunii intra ca element circumstantial, savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna (de ex. - furtul calificat comis de doua sau mai multe persoane). Aceasta este o circumstanta reala care se rasfrange asupra participantilor in masura in care au cunoscut-o ori au prevazut-o, fiind necesara dovedirea cunoasterii ori prevedeii de catre fiecare participant.

Legea prevede de trei sau mai multe persoane impreuna si nu de doua, deoarece sunt anumite infractiuni ce pot fi comise numai de doua persoane impreuna, asa-zisele infractiuni bilaterale (incestul).

II. Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public; Prin "acte de cruzime" se inteleg acele acte care provoaca victimei suferinte fizice sau psihice ori chinuri prelungite si care vadesc dorinta infractorului de a provoca astfel de suferinte si chinuri. Cand cruzimile reprezinta un element constitutiv al infractiunii nu se mai retine si aceasta agravanta generala (art. 176 lit.a) C.pen.).

Prin "metode sau mijloace care prezinta pericol public" se inteleg acele procedee care pot provoca urmari grave asupra unui numar nedefinit de persoane, asupra unor bunuri sau valori sociale importante. Cand asemenea mijloace constituie element al infractiunii, nu se mai retine si agravanta generala.

Aceasta circumstanta agravanta este reala si deci se rasfrange asupra tuturor participantilor in masura in care a fost cunoscuta.

III. Savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor; Retinerea acestei circumstante este determinata de cunoasterea de catre major a situatiei ca la comiterea infractiunii cooperaza cu un minor. Eroarea cu privire la varsta minorului, pe care il credea major, inlatura aceasta agravanta.

Circumstanta se realizeaza atat in cazul pluralitatii ocazionale cat si a celei naturale. Aceasta circumstanta este reala si se rasfrange asupra tuturor participantilor majori care au cunoscut imprejurarea ca la savarsirea infractiunii participa si un minor.

IV. savarsirea infractiunii pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, aparteneta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA;

V. Savarsirea infractiunii din motive josnice; Prin "motive josnice" se inteleg acele impulsuri interne, contrare normelor moralei, periculoase: rautatea, razbunarea, invidia, ura. De regula, stabilirea lor este lasata la aprecierea instantei, deoarece legea nu face o enumerare a acestor elemente. Este o circumstanta personala si nu se rasfrange asupra altor participanti la savarsirea acelei infractiuni. Acestea nu se vor retine separat daca intra in continutul infractiunii (omor calificat, din interes material).

VI. Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei; Faptuitorul isi provoaca singur sau accepta sa i se provoace starea de betie pentru a avea mai mult curaj la savarsirea infractiunii sau pentru a invoca starea de betie ca un alibi ori ca o circumstanta atenuanta. Este o circumstanta personala care se poate transforma intr-una reala.

VII. Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate; Periculozitatea infractorulor este mai mare atunci cand ei savarsesc infractiunea profitand de starea de tulburare produsa de o calamitate (cutremur, inundatii, surpare de teren, incendiu de proportii), cand oamenii se afla in suferinta, sunt preocupati de salvarea vietii lor si mai putin de paza bunurilor. Are un caracter real si se rasfrange asupra tuturor participantilor.

d. Circumstante agravante judiciare (art. 75 alin. 2 C.pen.):

- acestea sunt constate de instanta judecatoreasca care are facultatea sa aprecieze ca unele imprejurari anterioare, concomitente ori subsecvente savarsirii infractiunii imprima faptei un caracter grav,

- sunt considerate astfel de circumstante: imprejurarea ca infractorul s-a folosit de un iresponsabil la comiterea infractiunii,

- instanta poate retine ca circumstante agravante imprejurari ce privesc modul de savarsire a infractiunii, mijloacele folosite.

e. Efectele circumstantelor agravante (art. 78 C. pen.):

- C.pen. a consacrat principiul agravarii facultative a pedepsei in cazul constatarii circumstantelor agravante legale si judiciare,

I. In cazul persoanei fizice:

- se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acesta este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani, care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.

II. In cazul persoanei juridice:

- se poate aplica amenda care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la o patrime din acel maxim.

IE. Starile de atenuare a pedepsei:

a. Notiune: Acestea sunt anumite entitati, fapte, situatii cu semnificatie in ceea ce priveste gradul de pericol social al faptei si de periculozitate al infractorului, prevazute in partea generala a C.pen. si ale caror efecte atenuante sunt prevazute de lege.

Sunt considerate stari de atenuare:

* tentativa si

* minoritatea infractorului.

Tentativa:

- prin dispoziile art. 21 C.pen. pentru sanctionarea tentativei, C.pen. roman a adoptat sistemul diversificarii pedepsei in raport cu infractiunea fapt consumat.

- astfel, tentativa se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei,

- in cazul cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 de ani.

Minoritatea infractorului:

- fata de infractorii minori se iau cu prioritate masuri educative privative sau neprivative de libertate,

- potrivit art. 100 C.pen. fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa,

- pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului,

- cand instanta a optat pentru aplicarea unei pedepse, aceasta va avea limitele cuprinse intre jumatatea minimului special si jumatatea maximului special prevazute de lege pentru infractiunea fapt consumat savarsita de un major,

- in urma reducerii, in nici un caz minimul pedepsei, nu va depasi 5 ani (art. 109 alin. 1 C. pen.), dar nu va putea fi nici mai mic decat minimul general,

- cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani.

IF. Starile de agravare a pedepsei:

a. Notiune: Acestea sunt anumite entitati, situatii, fapte cu semnificatie in ceea ce priveste gradul de pericol social al faptei si de periculozitate a faptuitorului, al caror efect agravant este prevazut de lege.

Sunt considerate stari de agravare a pedepselor:

* concursul de infractiuni 

* recidiva 

* infractiunea continuata.

Cum prezentarea lor s-a facut cu ocazia analizei acestora in cadrul unitatii si pluralitatii de infractiuni, facem trimitere la acele capitole.

IG. Concursul intre cauzele de agravare si de atenuare a pedepselor (art. 80 C.pen.):

- in caz de concurs intre cauzele de agravare si cauzele de atenuare, pedeapsa se stabileste tinandu-se seama de circumstantele agravante, de circumstantele atenuante si de starea de recidiva,

- in caz de concurs intre circumstantele agravante si atenuante, coborarea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie, ca o execptie de la prevederile art. 76 C.pen.,

- in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa inchisorii nu poate depasi 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic si 30 de ani daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani,

- in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstantele agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa amenzii pentru persoana juridica poate fi sporita pana la maximul general.

II. Idei fundamentale:

1. Operatiunea de individualizarea a pedepselor este obligatorie in toate cazurile.

2. Individualizarea poate fi facuta de catre legiuitor, instanta si organele administrative in faza de executare a pedepsei.

3. Nu trebuie sa confundam starile cu circumstantele.

4. Circumstantele atenuanate au efect obligatoriu, cele agravante facultativ.

III. Vocabular specific:

ab initio - expresie latina care inseamna de la inceput. "Ab initio invalidum non confirmatur continuo temporis actu" - ceea ce este nevalabil de la inceput nu se valideaza prin scurgerea timpului sau prin cele intamplate ulterior. "Ab initio valida postea per contingentia non infirmatur" - ceea ce este valabil de la inceput nu se invalideaza prin trecerea timpului sau intamplari ce intervin ulterior,

conformare - modalitate a realizarii raporturilor juridice prin respectarea de buna voie a dispozitiilor normelor juridice; in cazul conformarii dreptul are eficienta activa,

derogare - abaterea de la o regula juridica, printr-o norma care consacra o exceptie (lat. derogare),

detentie - lipsire de libertate a unei persoane care se afla in arest preventiv sau in executarea unei pedepse cu inchisoarea,

interpret - persoana care participa la proces, avand atributia de a traduce relatarile unei persone care va fi ascultata de organul judiciar, in cazul in care persoanele respective nu vorbesc limba romana sau nu se pot exprima prin vorbire,

ordine de drept - valoare sociala care consta in respectarea normelor juridice de catre toti destinatarii, stare a relatiilor sociale existenta ca urmare a conformarii fata de lege a destinatarilor acesteia,

prezumtie de nevinovatie - principiu fundamental al procesului penal, conform caruia orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva (principiu stabilit expres in Codul de procedura penala si Constitutie),

valoare sociala - insusirea unui bun de a satisface o anumita trebuinta individuala sau sociala; astfel, omul creeaza valori si se creeaza prin aceste valori.

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

- Art. 72 C.pen. coroborat cu art. 18 alin. 2 3 C.pen.,

- Art. 73 lit a) C.pen. coroborat cu art. 44, 45 C.pen,

- Art. 73 C.pen coroborat cu art. 50, 20 C.pen.,

- Art. 75 C.pen coroborat cu art. 33, 37, 42 C.pen.

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Aspecte generale privind individualizarea pedepselor: notiune si caracterizare.

2. Forme si modalitati de individualizare.

3. Individualizarea judiciara a pedepselor: notiune, caracterizare, stari si circumstante in cadrul individualizarii.

4. Circumstantele atenuante: notiune si caracterizare.

Depasirea limitelor legitimei apararii.

Depasirea limitelor starii de necesitate.

7. Provocarea.

8. Circumstante atenuante judiciare

9. Efectele circumstantelor atenuante.

Efectele asupra pedepselor principale.

11. Efectele asupra pedepselor complementare.

12. Efectele circumstantelor atenuante in cazul persoanei juridice.

13. Circumstantele agravante: notiune si caracterizare.

Circumstante agravante legale.

15. Circumstante agravante judiciare.

16. Efectele circumstantelor agravante.

17. Starile de atenuare a pedepsei: tentativa si minoritatea infractorului.

18. Starile de agravare a pedepsei.

19. Concursul intre cauzele de agravare si de atenuare a pedepselor.

VI. Grile:

1. Constituie circumstante atenuante legale:

a) depasirea limitelor legitimei aparari

b) conduita buna a infractorului inainte de comiterea infractiunii

c) staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita.

2. In cazul infractiunilor contra sigurantei statului daca se consta ca exista circumstante atenuante pedeapsa inchisorii poate fi redusa:

a) cel mult pana la o treime din minimul special

b) cu cel mult o treime din maximul special

c) pana la o treime din minimul special.

3. Cand exista circumstante atenuante pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazute de lege pentru infractiunea comisa:

a) nu poate fi inlaturata

b) poate fi inlaturata

c) este inlaturata.

4. Constituie circumstante agravante legale:

a) comiterea faptei de catre trei sau mai multe persoane impreuna

b) imprejurarea ca infractorul se gasea in stare de betie in momentul comiterii infractiunii de ultraj

c) comiterea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei.

5. Constituie circumstante agravante legale:

a) comiterea infractiunii din motive josnice

b) savarsirea faptei in stare de betie fortuita completa

c) comiterea infractiunii in timpul unei calamitati, fara ca faptuitorul sa profite de acea calamitate.

6. Circumstantele reale:

a) nu se rasfrang asupra participantilor, daca nu le-au prevazut, desi aveau obligatia sa le prevada

b) se rasfrang asupra participantilor

c) se rasfrang asupra participantilor, daca le-au cunoscut.

7. Pentru inculpatul condamnat pentru tentativa la infractiunea de omor cu retinerea circumstantei atenuate a provocarii:

a) aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevazuta de lege pentru infractiunea de omor poate fi inlaturata

b) aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevazute de lege pentru infractiunea de omor este inlaturata

c) aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie.

8. Sunt circumstante atenuante:

a) tentativa

b) excesul justificat

c) depasirea limitelor starii de necesitate

d) excesul scuzabil.

9. Pot constitui circumstante atenuante:

a) excesul justificat

b) depasirea limitelor starii de necesitate

c) staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau pentru a repara paguba pricinuita

d) desistarea.

10. Pot constitui circumstante atenuante judecatoresti:

a) depasirea limitelor legitimei aparari

b) starea de betie accidentala incompleta

c) depasirea limitelor starii de necesitate

d) provocarea.

11. In cazul in care exista circumstante atenuante, pedeapsa principala:

a) se reduce la minimul special

b) se reduce sub minimul special

c) se poate reduce sub minimul special.

12. Sunt circumstante atenuante legale:

a) excesul justificat

b) provocarea

c) conduita buna a infractorului inainte de comiterea infractiunii

d) excesul scuzabil.

13. Constituie circumstanta agravanta cu caracter personal:

a) comiterea infractiunii de catre un infractor major daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor

b) comiterea infractiunii din motive josnice

c) recidiva

d) comiterea infractiunii prin acte de cruzime.

14. Constituie circumstanta agravanta legala, cu caracter general:

a) comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna

b) comiterea infractiunii in timpul noptii

c) comiterea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

Raspunsuri grile*: 1- a; 2- a; 3 - b; 4 - a, c; 5 - a; 6 - c; 7 - a; 8 - c, d; 9 - c; 10 - b; 11 - b; 12 - b, d; 13 - b; 14 - c;

VII. Spete:

1. X trimis in judecata pentru comiterea unei infractiuni a cerut ca la individualizarea pedepsei sa se tina seama de greutatile sale familiale: copii minori aflati in ingrijire si parintii neputinciosi de care trebuie sa aiba grija.

Precizati daca greutatile familiale ale inculpatului influenteaza pericolul social al faptei si periculozitatea faptuitorului.

2. X trimis in judecata pentru comiterea unei infractiuni, a solicitat sa se tina seama la dozarea pedepsei de sinceritatea manifestata in cursul urmariri.

Aratati ce trebuia sa decida instanta avand in vedere ca sinceritatea de care a dat dovada inculpatul in cursul urmaririi nu este rezultatul propriei sale atitudini fata de fapta comisa, ci a fost determinata de prinderea lui in flagrant, situatie in care el nu putea sa nege comiterea infractiunii.

3. X a fost condamnat pentru comiterea infractiunii de omor prevazuta de art. 174 cu aplicarea art. 73 lit. a) C.pen. S-a retinut ca in noaptea de 4/5.09.1996 in timp ce inculpatul se afla la domiciliul concubinei sale, a venit fostul concubin al acesteia si a inceput sa bata cu putere in usa apartamentului, apoi a fortat usa apartamentului, a patruns in interior si, fara a fi inarmat s-a indreptat spre inculpat.

Tulburat de conduita victimei, in momentul cand acesta s-a apropiat, inculpatul i-a aplicat o lovitura puternica in cap cu o bucata de lemn. Transportata la spital victima a decedat in urma unui traumatism cranio-cerebral cu hematon subdural si fractura de calota.

In apel inculpatul a sustinut ca atitudinea victimei de a patrunde pe timp de noapte prin fortarea usii in apartamentul in care se afla si de a se indrepta agresiv spre el, i-a provocat o puternica tulburare si temere, depasind in aceste conditii limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul, asa cum prevede art. 44 alin. 3 C.pen.

In speta apelul inculpatului este intemeiat?

4. Instanta a retinut ca victima X aflata sub influenta bauturilor alcoolice, a provocat o altercatie intr-un magazin alimentar cu inculpatul Y pe care l-a amenintat. La iesirea din magazin inculpatul a fost intampinat de victima si lovit cu pumnii si picioarele pana cand a fost doborat la pamant. Sculandu-se, dupa ce fusese lovit, inculpatul a scos un cutit dintr-o sacosa si a aplicat victimei doua lovituri, din care una a fost mortala, deoarece a sectionat vena femurala.

Inculpatul Y a fost condamnat la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de omor prevazuta de art. 174 C.pen, cu retinerea circumstantelor atenuante prevazute de art. 73 lit. a) si b) din acelasi cod.

Instanta a retinut corect circumstantele atenuante?

5. Tribunalul a condamnat pe inculpatul X pentru comiterea tentativei la infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 175 lit. c) C.pen. Instanta a retinut ca la 9.07.1990 aflandu-se in stare de ebrietate, a lovit in abdomen cu un cutit pe sotia sa, provocandu-i o plaga injunghiata abdominala cu peritonita generalizata, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 45 de zile de ingrijiri medicale si care au pus viata victimei in primejdie.

In cauza, din probe rezulta ca in ziua comiterii faptei, inculpatul a venit acasa in stare de ebrietate. Sotia reprosandu-i ca a venit beat, intre cei doi soti s-au purtat discutii pe un ton ridicat. La un moment dat inculpatul a cerut sa manance, iar sotia, dupa ce a incalzit mancarea, a asezat tava pe masa, iar miscarea fiind prea brusca, grasimea incinsa l-a stropit pe inculpat pe piept.

Aflat in stare de ebrietate si nervos in urma discutiilor, inculpatul a crezut fara temei ca sotia l-a stropit intentionat si a ripostat aplicand lovitura de cutit.

Impotriva hotararii Tribunalului inculpatul a declarat recurs, cu motivarea ca instanta a gresit prin neretinerea in favoarea sa a circumstantei atenuante a provocarii din partea pesoanei vatamate.

Circumstanta atenuanta a provocarii poate fi retinuta si in ipoteza in care inculpatul se afla in eroare asupra caracterului actiunii persoanei vatamate?

6. Tribunalul a condamnat pe inculpatul X pentru comiterea infractiunii de omor prevazuta de art. 174, cu aplicarea art. 73 lit. b) C.pen. S-a retinut ca inculpatul la 10.10.1994 a ucis pe Y cu care sotia sa traia in concubinaj, instanta retinand ca refuzul victimei de a inceta relatiile cu sotia inculpatului constituie provocare. Apelurile declarate de procuror si de inculpat au fost respinse.

Impotriva hotararilor procurorul a declarat recurs, cu motivarea ca instantele au retinut nejustificat existenta provocarii.

Recursul procurorului este sau nu intemeiat?

7. Judecand pe inculpat pentru comiterea unei infractiuni, instanta a constatat existenta unora din imprejurarile enumerate cu caracter exemplificativ in art. 74 C.pen.

Aratati daca simpla lor constatare este suficienta pentru a le da efectul atenuant prevazut de lege.

8. Instanta a decis ca savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane - circumstanta agravanta prevazuta in art. 75 lit. a) C.pen. - poate fi retinuta nu numai atunci cand se stabileste existenta unei intelegeri extreme intre participanti, ci si in cazul unui acord tacit, reflectat in materialitatea faptelor.

Solutia instantei este corecta

9. Instanta a retinut ca inculpatul a ucis prin cruzimi victima, concubina sa. Inculpatul a fost condamnat la 20 de ani inchisoare, cu un spor de 5 ani pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav prevazuta de art. 176 lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. b) si art. 78 alin. 2 C.pen.

Solutia instantei este corecta

10. X a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de omor asupra sotiei sale, art. 175 lit. c) cu aplicarea art. 75 lit. d) C.pen. - motivul josnic constituindu-l gelozia.

Judecand cauza, instanta a decis ca pentru a se retine imprejurarea comiterii infractiunii din motive josnice, in sensul art. 75 lit. d) C.pen., trebuie sa se constate ca faptuitorul a avut mobiluri ori a urmarit scopuri care, in mod obisnuit nu caracterizeaza latura subiectiva a infractiunii comise. Gelozia in caz de omor savarsit asupra sotiei nu constituie un motiv josnic.

Solutia instantei este corecta

11. In sarcina inculpatului X s-a retinut ca in urma unor discutii a aplicat victimei Y numeroase lovituri cu un cutit, din care una in regiunea gatului care i-a provocat moartea. Tribunalul l-a condamnat la 10 ani inchisoare plus un spor de 4 ani si interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. a) si b) C.pen. pe termen de 5 ani pentru infractiunea de omor prevazuta in art. 174, cu aplicarea art. 73 lit. b), 76, 37 lit. b) si 39 alin. 4 C. pen.

Pedeapsa a fost corect stabilita?

Raspunsuri spete:

1. Da.

2. Instanta nu trebuia sa ia in seama acest lucru - sinceritatea.

3. In speta apelul inculpatului un este intemeiat.

4. Instanta nu a retinut corect circumstantele atenuante, deoarece nu se poate retine si provocarea si depasirea legitimei aparari.

5. Da.

Da, recursul procurorului este intemeiat.

7. Simpla lor constatare un este suficienta, ele mai trebuie si apreciate.

8. Da.

9. Nu, deoarece circumstantele nu se pot retine de doua ori.

10. Da, gelozia poate constitui un motiv josnic in intelesul legii penale.

11. Nu, deoarece nu s-a facut corect aplicarea art. 80 alin. 1 C.pen.

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu)

1. Ce se intelege prin notiune de "individualizare"?

2. De cate feluri este individualizarea pedepselor?

3. Cum se pot clasifica circumstantele?

4. Care sunt circumstantele atenuante legale?

5. Care sunt circumstantele agravante legale?

6. Care sunt asemanarile si deosebirile dintre stari si circumstante?

7. Care sunt asemanarile si deosebirile dintre excesul justificat si excesul scuzabil?

8. Care sunt starile de atenuare si de agravare ale pedepsei?

9. Comparatie intre circumstantele legale si judiciare.

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Justificarea existentei individualizarii in legislatia penala.

2. Justificarea caracterului obligatoriu al circumstantelor atenuanate si facultativ in cazul circumstantelor agravante.

B. Teme de cerc stiintific:

1. Comparatie intre stari si circumstante.

2. Comparatie intre excesul justificat si excesul scuzabil.

3. Comparatie intre legitima aparare si provocarea comisa prin violenta.

C. Teme de licenta:

1. Circumstantele atenuante in legislatia penala romana.

2. Circumstantele agravante in legislatia penala romana.