Inscrisurile, inregistrarile si mijloacele materiale de proba

Inscrisurile, inregistrarile si mijloacele materiale de proba

Inscrisurile

Referitor la notiunea de inscris sunt de subliniat doua aspecte:

- in sens larg, inscrisul se infiinteaza sub forma oricarui act scris, aici intrand si forma scrisa sub care se consemneaza celelalte mijloace de proba (cum ar fi: declaratiile partilor sau martorilor, raportul de expertiza);

- in sens restrans, inscrisul se infatiseaza sub forma unui act, al carui continut conduce la aflarea adevarului, ne mai reprezentand forma scrisa sub care se exprima celelalte mijloace de proba, in acest caz exemplificam: registrele, chitantele, corespondenta etc.

Clasificare

dupa sursa de unde provin

Inscrisurile care emana de la parti sau alte persoane pot fi: scrisori, insemnari sau chiar acte juridice

Inscrisurile care emana de la diferite institutii pot fi: acte de stare civila, hotarari judecatoresti;

dupa modul cum pot fi folosite:

inscrisurile sunt folosite in original

copiilor legalizate;

dupa scopul urmarit prin intocmirea lor:

inscrisuri caracterizate - acelea care sunt intocmite anume pentru a servi ca mijloc de proba in procesul penal

Inscrisurile necaracterizate apartin aceleiasi categorii in care sunt incluse toate acele obiecte care contin diferite mentiuni din care pot fi obtinute elemente de fapt susceptibile de a servi la aflarea adevarului in procesul penal, cu conditia sa nu fi fost intocmite pentru a servi ca mijloc de proba.

Importanta proceselor-verbale

Inscris in care organele prevazute de lege consemneaza constatari facute personal (propriis sensibus).

Procesele-verbale pot fi impartite in doua categorii

procese-verbale care au functie probatorie pe fondul cauzei

procese-verbale prin care se dovedeste efectuarea unor acte procedurale (perchezitia, citatia etc.).

Conditiile de forma:

data si locul unde a fost incheiat;

numele, prenumele, calitate persoanei care a incheiat procesul-verbal;

numele, prenumele, ocupatia martorilor asistenti, cand exista;

descrierea amanuntita a celor constatate, cat si a masurilor luate;

numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora;

mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de catre cel care il incheie, precum si de martorii asistenti (cand exista), si de catre persoanele la care se refera. Daca nu sunt indeplinite conditiile de fond si forma ale procesului-penal intervine nulitatea absoluta sau relativa a acestora.

Valoarea probatorie a inscrisurilor ca mijloace de proba

Potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., inscrisurile, ca si celelalte mijloace de proba "nu au valoare mai dinainte stabilita', avand aceeasi putere de dovada.

Interceptarile si inregistrarile audio sau video

a) Interceptarile si inregistrarile convorbirilor sau comunicarilor

Conditii si cazuri (art. 91 C. proc. pen.). Pentru efectuarea acestor interceptari si inregistrari este necesara autorizarea motivata a instantei; Autorizatia poate fi data in cazul urmatoarelor infractiuni [prevazute in art. 91 alin. (2) C. proc. pen.]:

infractiunile contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale;

infractiunile de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori;

infractiunile prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie;

alte infractiuni grave care nu pot fi descoperite sau ai caror faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace;

infractiuni care se savarsesc prin mijloace de comunicare telefonica sau prin alte mijloace de telecomunicatii.

Actul prin care instanta autorizeaza interceptarea si inregistrarea este incheierea motivata, care trebuie sa cuprinda: indiciile concrete si faptele care justifica masura; motivele pentru care masura este indispensabila aflarii adevarului; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care este autorizata interceptarea si inregistrarea.

Competenta efectuarii (art. 91 C. proc. pen.) revine procurorului care procedeaza personal la efectuarea acestor operatiuni sau dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala; bineinteles ca aceste activitati se desfasoara cu concursul tehnic al unor persoane care au obligatia pastrarii secretului operatiunii efectuate.

Procedura de certificare (art. 91 C. proc. pen.). Legea reglementeaza si o procedura de certificare a inregistrarilor care presupune intocmirea unui proces-verbal de procuror sau de organul de cercetare penala:

autorizatia data de instanta pentru efectuarea interceptarii si inregistrarii;

numarul sau numerele posturilor telefonice intre care s-au purtat convorbirile;

numele persoanelor care au purtat convorbirile, daca sunt cunoscute;

data si ora fiecarei convorbiri in parte;

numarul de ordine al benzii magnetice sau al oricarui alt tip de suport pe care se face imprimarea.

Convorbirile inregistrate trebuie redate in forma scrisa, care se ataseaza la procesul-verbal, cu certificarea pentru autenticitate de catre organul de cercetare penala, verificat si contrasemnat de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in cauza.

b) inregistrarile de imagini

Dupa cum reiese din continutul art. 91 C. proc. pen., in privinta conditiilor, a cazurilor, a procedurii de efectuare si de certificare a inregistrarilor de imagini se aplica aceleasi dispozitii ca si in cazul inregistrarilor convorbirilor, cu exceptia redarii in forma scrisa, dupa caz.

Mijloace materiale de proba

Potrivit art. 94 si 95 C. proc. pen. mijloacele materiale de proba sunt acele obiecte care contin sau poarta o urma a faptei savarsite sau care reprezinta mijloace de savarsire a infractiunii ori obiectele care sunt produsul acestuia. Mijloacele materiale de proba sunt denumite si "martori muti' ai infaptuirii justitiei, deoarece acestea pot furniza informatii mult mai exact decat adevaratii martori

Criterii de clasificare a mijloacelor materiale de proba

a) obiecte ce au folosit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii;

b) obiecte care reprezinta produsul infractiunii;

c) obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii savarsite ;

d) orice alte obiecte care ajuta la aflarea adevarului.

Valoarea probatorie

Ca orice mijloc de proba, mijloacele materiale de proba au aceeasi valoare probatorie.

Dar sunt situatii in care probele materiale pot furniza informatii cu valoare probanta deosebita, constituindu-se in probe directe. Alteori, mijloacele materiale de proba sunt probe indirecte.

Procedee de descoperire si de ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba

1. Ridicarea de obiecte si inscrisuri

Actul procedural al ridicarii de obiecte sau inscrisuri este o activitate care se deosebeste de perchezitie prin aceea ca presupune cunoasterea atat a inscrisurilor sau obiectelor care au legatura cu cauza penala, cat si a locului unde acestea se gasesc.

Alaturi de obligatia organelor judiciare de a ridica obiectele sau inscrisurile ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal exista si obligatia de predare a unor asemenea inscrisuri si obiecte de catre cei care le detin.

Legea nr. 281/2003 aduce anumite modificari, astfel, potrivit art. 97 alin. (1): "Orice persoana fizica sau persoana juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligat sa-l prezinte si sa-l predea, sub luare de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora".

Masura ridicarii de obiecte si inscrisuri se dispune de judecata prin incheiere.Daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul judiciar dispune ridicarea silita, in conformitate cu art. 99 C. proc. pen.

Sub aspectul procedurii, competenta de a dispune masura retinerii si predarii corespondentei sau obiectelor difera in functie de faza in care se afla procesul penal:

- in faza de judecata, masura poate fi dispusa, din oficiu, de catre instanta competenta sa judece cauza;

- in faza de urmarire penala, masura poate fi dispusa, la propunerea procurorului, de catre presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece in prima instanta, in camera de consiliu.

2. Perchezitia

Art. 27 alin. (1) din Constitutie este consacrata inviolabilitatea domiciliului, astfel: "domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori resedinta unei persoane fara invoirea acesteia'. In anumite situatii, prevazute expres de lege, se poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane chiar fara invoirea acesteia [art. 27 alin. (2) din Constitutie].

Perchezitia ajuta la rezolvarea cauzelor penale daca prin obiectele si inscrisurile pe care le scoate la iveala se poate contribui la elucidarea unor aspecte ale cauzei penale.

Potrivit art. 100 alin. (1) "Cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art. 98 tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia.

(2) Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala'.

Procedura efectuarii perchezitiei si ridicarea de obiecte si inscrisuri

Potrivit art. 100 alin. (3) "Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata, in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, sau in cursul judecatii.Perchezitia domiciliara se dispune in cursul urmaririi penale in camera de consiliu, fara citarea partilor. Particip ar ea procurorului este obligatorie'. Conform art. 100 alin. (6), se prevede ca "perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale'.

Potrivit art. 100 alin. (5) perchezitia corporala poate fi dispusa dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator.

perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata;

perchezitia corporala poate fi dispusa, dupa caz (deci, in functie de faza procesuala), de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator.

Perchezitia domiciliara si ridicarea de obiecte si inscrisuri se face in prezenta persoanei de la care se ridica obiectele sau inscrisurile sau la care se efectueaza perchezitia. Daca este retinuta sau arestata va fi adusa la perchezitie.

Perchezitia corporala, se efectueaza, respectandu-se dispozitiile art. 104 alin. (1) C. proc. pen., de catre organul judiciar care a dispus-o sau de catre persoana desemnata de catre acesta. Potrivit art. 106 C. proc. pen., perchezitia corporala se efectueaza de catre o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata. Perchezitii corporale pot efectua si organele de constatare prevazute in art. 215 C. proc. pen. in acest sens, comandantii de nave si aeronave si agentii de politie de frontiera pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului si pot verifica lucrurile pe care acesta le are cu sine. Procesul-verbal incheiat cu ocazia perchezitiei constituie mijloc de proba.

Modul de efectuare a perchezitiei, precum si ridicarea de obiecte si inscrisuri trebuie consemnate intr-un proces-verbal, conform art. 108 C. proc. pen. Acest proces-verbal trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor stipulate in art. 91 C. proc. pen. si urmatoarele elemente: locul, timpul, si conditiile in care inscrisurile si obiectele au fost descoperite si ridicate; enumerarea si descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute. In procesul-verbal vor fi mentionate obiectele care au fost ridicate, precum si acelea care au fost lasate in pastrare.

In situatia in care perchezitia sau ridicarea de obiecte si inscrisuri se efectueaza la o unitate din cele prevazute in art. 145 C. proc. pen. sau la o alta persoana juridica, trebuie sa se respecte si regulile prevazute de art. 111 C. proc. pen. dupa cum urmeaza:

a) organul judiciar care efectueaza perchezitia se va legitima aratand reprezentantului unitatii autorizatia data de procuror;

b) este obligatorie prezenta reprezentantului unitatii in timpul efectuarii perchezitiei;

c) cand este obligatorie prezenta martorilor asistenti, acestia pot face parte din personalul unitatii;

d) copia procesului-verbal se lasa reprezentantului unitatii.

3. Cercetarea la fata locului

Procedeu de descoperire si ridicare a mijloacelor materiale de proba si consta intr-o verificare stricta si amanuntita a locului faptei. Prin "locul savarsirii infractiunii' se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in total sau in parte ori locul unde s-a produs rezultatul acestuia.

Procedura cercetarii la fata locului

Competenta de a efectua cercetarea la fata locului revine atat organelor de urmarire penala, care dispun efectuarea acestei activitati procedurale prin rezolutie motivata, cat si instantelor de judecata, care dispun prin incheiere.

Datorita faptului ca exista doua categorii de organe competente sa efectueze cercetarea la fata locului (organele de urmarire penala, respectiv instanta de judecata) exista anumite aspecte care diferentiaza procedura cercetarii la fata locului, astfel:

- organele de urmarire penala incuviinteaza participarea partilor iar instanta de judecata citeaza;

- participarea procurorului este obligatorie in cazul cercetarii la fata locului efectuata de catre instanta de judecata doar daca participarea acestuia la judecata este obligatorie; in cazul efectuarii cercetarii la fata locului de catre organele de cercetare penala, procurorul poate sa nu fie prezent.

4. Reconstituirea

Reconstituirea nu este un procedeu de descoperire si ridicare a inscrisurilor si mijloacelor materiale de proba. Se efectueaza la locul infractiunii si urmareste stabilirea imprejurarilor si conditiilor in care a fost savarsita fapta. Rolul reconstituirii este acela de a permite verificarea si precizarea anumitor date stranse de organele de urmarire penala sau instanta de judecata prin reproducerea totala sau in parte a modului si a conditiilor in care s-a savarsit fapta.

Reconstituirea isi propune sa contribuie la: cunoasterea posibilitatilor reale de savarsire a faptei, verificarea declaratiei invinuitului sau inculpatului; verificarea declaratiei martorilor; verificarea conditiilor de auditie si vizibilitate in imprejurarile concrete in care s-a savarsit fapta; obtinerea de probe noi, nedescoperite anterior de catre organele judiciare.

Procedura efectuarii reconstituirii

Conform art. 130 alin. (1) C. proc. pen., reconstituirea poate fi efectuata atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata si numai la fata locului.

O prima deosebire existenta intre reconstituire si cercetarea la fata locului este aceea ca reconstituirea se face numai in prezenta invinuitului sau inculpatului, acesta fiind cel care va repeta modul in care a actionat la savarsirea infractiunii.