Institutiile specializate din Sistemul Natiunilor Unite

Institutiile specializate din Sistemul Natiunilor Unite

Sect 1. Clasifiacrea institutiilor specializate:

1.1.Servicii internationalionale:

1.1.1Uniunea Postala Universala(UPU). Creata in sept 1874, prin Tratatul de la Berna privind crearea unei Uniuni gen a Postelor, tratat care a intrat in vigoare la1 iulie 1875, aceasta organiz dobandeste numele actual in urma Congresului de la Paris din 1878. la i iulie 1948, UPUa devenit institutie spacializata a ONU, cu sediul la Berna. Obiective: avand in vedere principiile conform carora econstituita Uniunea, tarile membre formeaza un singur teritoriu postal, in care libertatea de tranzit pt circulatia postala de ordin general e garantata. UPU are astfel ca principle obiective: sa asigure organizarea si perfectionarea seviciilor postale; sa dezvolte cooperarea international inacest domenu; sa ofere asistenta tehnica postl, la cererea tarilor membre. Activitati: potrivit actului constitutiv, fiecare stat memgru UPU e de acord sa transmita posta tuturor celorla;te state membre, prin cele mai bune mijloace folosite pt propiile sevicii postale. Pt aceasta, UPU: initiaza actiuni pt armonizarea regulilor aplicabile expeditiilor postale, in toate tarile lumii; fixeaza tarifele indicative, greutatea si limitelede marime, ca si conditiile de acceptare a corespondentei si stabileste prioritati in transmiterea acesteia; prescrie modelele de calcul si de colectare a cheltuielilor de tranzit si de destinatie; stabileste reguli pt corespondenta recomandata, ca si pt transportul obiectelor care impun precautii speciale,cum ar fi substantele infecioase sau radioactive; colaboreaza strans cu organe si institutii din sistemul ONU si alte organiz international prin programe nationale si multinationale care pot privi toate sectoarele activitatii postale: planificare, organizare, gestiune, exploatare, formare de personal, servicii financiare. Structura: UPU cuprinde 4 organe: Congresul, Consil executiv, Consil consultativ de studii postale si Biroul International. Congresul, autoritatea suprema a Uniunii, e compus din reprezentantii tuturor tarilor membre si indeplneste atributiile unei adunari generale a membrilor Uniunii. Principala sa atributie e de ordin legislativ, constand in examinarea si revizuirea actelor Uniunii. El supervizeaza si orienteaza activitatea de ansamblu a orgaiz, stabilind programul general de actiivtati, directivele pt functionarea diverselor organe ale Uniunii si definind atributiile acestora. Congresul alege membrii Consil executiv si ai Consil consultativ de studii postale, precum si Directorul general. Consil executiv se compune din reprezentanti a 41 de state membre. El se reuneste anual si asigura continuitatea lucrarilor Uniunii intre congrese. Ca organe subsidiare, Consil are 10 comisii. Consil consultativ de studii postale, comus din 40 de membri alesi de Congres, are in competenta problemele operational, comerciale, tehnice si ec, legate de serviciul postal. Biroul international, condus de un Director general, indeplineste rolul de secretariat. El serveste ca organ de coordonare, de consulare si de informare.

1.1.2Uniunea International a Telecomunicatiilor(UIT). In 1932, la Conferinta de la Madrid, s-a creat Uniunea International a Telecomunicatiilor. Conventia a intrat in vigoare la 1 ian 1934. In acord cu perfectionarile tehnice ulterioare, Convent de la Madrid a fost revizuita succesiv, in scopul completarii sau amendarii. In 1947, printr-un acord incheiat cu Natiunile Unite, UIT devine institutie specializata ONU, cu sediul la Geneva. Obiective: UIT urmareste: mentinerea si largirea cooperarii international intre statele membre, in vederea inbunatatirii si folosirii rationale a telecomunicatiilor; oferirea de asistenta tehnica tarilor Uniunii in domeniul telecom; favorizarea dezvoltarii tehnice si a exploatarii lor cat mai eficace, pt cresterea randamentului utilizarii serviciilor de telecom; promovarea olaborarii cu alte organiz interguvern si neguvernam, universala si regionale. Activitati: UIT adopta reglem ce guverneaza toate utilizarile terestre si aeriene ale spectrului frecventelor, precum si folosirea orbitei satelitilor geostationari, in baza carora statele isi armonizeaza legislatiile lor nationale si dezvolta standarde care sa faciliteze interconectarea sistemelor de telecom in scara mondiala, indiferent de tipul de tehnologie. Structura: UTI e una complexa si cuprinde: Conferinta plenipotentiarilor, organul suprem al Uniunii, care cuprinde delegatiile tuturor tarilor membre si e convocata o data la 4 ani. Ea adopta orientarile fundam ale activit Uniunii si ia decizii privind organizarea acesteia; Consiliul UIT, compus din reprezentantii a 46 de state membre, raspunde de activitatea curenta a orgnelor permanente ale Uniunii in perioada dintre Conferintele plenipotentiarilor; Organe permanente: Secretariat, Sectorul de radiotelecomunicatii, Sectorul de standardizare a telecom si Setorul de dezvoltare a telecomunicatii.

1.1.3Organiz Aviatiei Civile International(OACI). Pri semnarea Convent privind aviatia civila international, la 7 dec 1944, s-a creat OACI. Aceasta organiz a devenit institutie specializata a ONU in baza acordului special intervenit intre cele 2 organiz, aprobat, la 14 dec 1946, de Adun Gen a ONU si la 13 mai 1947, de catre Adun OACI. Ea are sediul in Montreal. Obiective: OACI urmareste: sa promovbeze o asemenea dezvoltare a transportului international care sa pernita expansiunea ordonata si in conditii de securitate a aviatiei civile international; sa sprijine dzvoltarea liniilor aeriene, a aeroporturilor si a instalatiilor de navigatie aeriana pt aviatia civila; sa raspunda exigentelor unor tot mai numerosi solicitanti de servicii aeriene sigure, regulate, eficiente si ec. Activitati: desfasoara activitati normative eleborand mai multe conventii asupra unor probleme; adopta standarde international si recomanda practici care specifica elemente ale constuctiei, performantelor tehnice ale aeronavelor si a majoritatii echipamentelor lor; formuleaza reguli de zbor si produce harti pt uzul navigatiei international. Structura: organele principale ale OACI sunt: Adunarea, Consiliul-secondat de o Comisie si 5 Comitete-, Secretariatul si 3 Birouri regionale.

1.1.4.Organiz Meteorologica Mondiala(OMM). A fost creata in 1947 prin Convent metorologica mondiala. Convent a intrat in vigoare in martie 1950 si a devenit institutie specializata ONU in 1951, cu sediul la Geneva. Obiective: facilitarea cooperarii international in domeniul serviciilor si observatiilor meteorologice; promovarea unui schimb rapid al informatiilor meteorologice, standardizarea observatiilor meteorologice si publicarea uniforma a obsevatiilor statistice in materie; promovarea activit in domeniul hidrologiei operationale si incurajarea cercetarilor si formarii de specialisti in meteorologie si domeniile conexe. Activitati: se materializeza intr-un nr de programe: 1.Programul de supraveghere meteorologica mondiala format din 3 componente: sistemul mondial de informatie ce urmareste si masoara fenomenele meteorolog cu ajutorul miloacelor desfasurate la sol, pe mare, in atmosfera si in spatiul extraatmosferic; sistemul mondial de telecom, care asigura schimbul rapid de date si analiza previziunilor; sistemul de prelucrare a datelor meteorolog care cuprind o retea de centre de prelucare electonica a datelor; 2.Probramul mondial de cercetare climatologica; 3.Programul destinat cercetarii atmosferice si mediului; 4.Programul de folosire a datelor meteorolog; 5.Programul hidrologic si de valorificare a resurselor de apa; 6.Programul mondial provind clima; 7.Programul de invatamant si formare profesionala; 8.Programul de cooperare tehnica. Structura: OMM cuprinde: Congresul meteorologic mondial; Consiliul executiv; Asociatiile meteorolog regional; Comisiile tehnice; Secretariatul.

1.1.5.Organiz Maritima International(OMI) a fost creata prin Convent privind constituirea acesteia, de la Geneva, in anul 1948. Obiective: OMI urmareste sa asigure instituirea unui sistem de colaborare si schimb de informatii intre guverne in domeniul reglem guveramentale privind orice fel de probleme tehnice legate de navigatia comerciala international, prin incurajarea adoptariide norme cu aplicabilitate generala in domeniul securitatii transporturilor maritime, eficacitatii navigatiei, prevenirii poluarii marilor de catre nave si limitarii ori inlaturarii efectelor acesteia. Activitati: OMI pregateste conventii international, recomandari, coduri de conduita si alte materilale privind aspectele tehnice ale navigatiei. Structura: OMI cuprinde Adunarea, Consiliul, Secretariatul si 4 Comitete.

1.1.6.Organiz Mondiala a Propriettii Intelectuale(OMPI) a fost creata printr-o conventie semnata la Stockholm la 14 iulie 1967 si a intrat in vigoare la 26 april 1070. La 17 dec 1974 a devenit institutie specializata a Natiunilor Unite si are sediul la Geneva. Conceptul de proprietate intelectuala urmareste sa ocroteasca dr autorilor celor 2 forme esentiale ale creatiei umane: proprietatea industriala care se refera la inventii, marci, desene si modele industriale, precum si la denumirile de origine; dr de autor prin care sunt ocrotite creatiile literare, muzicale, artistice, fotografice si audiovizuale. Obieciv: de a mentine si promova in intreaga lume respectul propiettii intelectuale sub toate aspectele sale in scopul favorizarii desvoltarii industriale si culturale prin stimularea activit creatoare, facilitarea transferului de tehnologie si diseminarea operelor literale si artistice. Activitati: adm cea mai mare parte a Uniunilor si urmareste aplicarea tratatelor incheiate in acest domeniu; ajuta statele membre in eleboraea unor legislatii nationale pertinente si acorda asistenta jurid in domeniu; distribuie informatii legate de domeniul sau de activit si mentine unserviciu internt de inregistrare. Structura: Adunarea generala, Conferita. Comitetul de coordonare, Comitetul permanet de informatii in materie de propietate industriala, Biroul international.

1.2.Cooperarea in domeniile: ec, social si cultural

1.2.1.Fondul International pt Dezvoltare Agricola(IFAD) a fost creat in 1976 la initiativa Consil mondial al alimentaiei. FIDA a devenit operational i 1978, dupa intrarea in vigoare a Convent in temeiul careia a fost constituit; e o institutie specializata a ONU avand sediul la Roma. Obiective: cresterea productiei alimentare, imbunatatirea nutritiei si lupta impotriva mizeriei si mobilizarea de resurse pt ameliorarea productiei alimentare si a alimentatiei, in tarile in curs de dezvoltare cele mai sarace. Activitati: acorda imprumuturi in conditii de favoare sau cu o dobanda joasa, dar ofera si fonduri in conditiile pietii sau similare acestora. Membrii: se impart in 3 categ: categ I-tarile industrializate membre ale OCDE-22 de tari dezvoltate; categ II- tarile exportatoare de petrol- 12 tari membre ale OPC; categ III -tarile in curs de dezvoltare, neexportatoare de petrol- 123 tari. Structura: organizatorica a FIDA prezinta 2 organe conducatoare- Consil guvernatorilor si Consil de adm- si un secretariat condus d un presedinte.

1.2.2.Organiz Natiunilor Unite pt Dezvoltare Industiala(ONUDI) in 1985 a dobandit statutul de institutie specializata a ONU cu sediul la Viena. Obiective: promovarea dezvoltarii industriale a tarilor in curs de dezvoltare, favorizarea cooperarii ec si tehnice intre acestea si promovarea privatizarii industriilor lor. Activitati: cooperarea cu guvernele, institutiile pub si sectorul privat, in vederea organizrii unor programe speciale sau oferirea de servicii specifice; furnizarea de servicii si sistenta de specialitate tarilor in curs de dezvoltare si tarilor in tranzitie spre ec de piata care doresc sa-si intareasca sau sa-si consolideze baza industriala; facilitarea transferului de tehnologie catre tarile in curs de dezvoltare; promovarea investitiilor industriale prin intermediul unor programe speciale; dezvoltarea cooperarii dintre tarile industriale si tarile in curs de dezvoltare. Structura: Conferinta generala, Consil de dezvoltare industriala, Comitetul de programe si de buget, Directorul general.

1.2.3.Organiz pt Alimentatie si Agricultura(FAO). Actul sau constitutiv- Constitutia Organiz pt Alimentatie si Agricultura- a fost adoptat in oct 1945 si are statut de institutie specializata in intelesul art.57 din Carta ONU cu sediul la Roma. Obiective: de a ridica nivelul de nitritie si conditiile de trai ale popoarelor supuse jurisdictiei lor; de a realiza imbunatatiri in randamentul productiei si repartitiei tuturor produselor alimentare si agricole; de a imbunatati situatia populatiei rurale. Activitati: promoveaza implicarea populatiei rurale si a grupurilor dezavantajate in procesul decizional si aplicarea celor mai potrivite politici afectand nivelul de viata al acestora; privesc cele mai variate aspecte legate de dezvoltarea agriculturii si alimentatie, adm eficienta a solului si a resurselor de apa, conservarea resurselor naturale, etc. Structura: Conferinta, Consiliul, Directorul general, Secetariatul.

1.2.4.Organiz International a Muncii(OIM) e una dintre cele 3 institutii specializate ale ONU -alaturi de Organiz Mondiala a Sanatatii si Organiz Natiunilor Unite pt Educatie, Stiinta si Cultura- al caror obiectiv fundamental e protectia si bunastarea fiintelor umane. Creata prin Tratatul de la Versailles ca o institutie international strans legata de Societatea Natiunilor, OIM avea deja la baza principiul reprezentarii tripartite: guvern, patronat, muncitori. In 1946 a devenit prima agentie specializata a ONU cu sediul la Geneva. Obiective: principalul obiectiv e de a contribui la stabilireaunei paci durabile prin promovarea justitiei sociale, a stbilitatii ec si sociale, precum si a imbunatatirii, prin actiuni international, a conditiilor de munca si a nivelului de viata al muncitorilor. Activitati: adoptarea de norme international, imbracand forma unor conventii ori recomandari privitoare la conditiile de viata si de munca ale lucratorilor si urmarirea aplicarii lor; adoptarea de programe privind folosirea fortei de munca si combaterea somajului, precum si cooperarea tehnica: cercetare, studii, documentare si informare. Structura: Conferinta international a muncii, Consil de adm si Biroul international al muncii.

1.2.5.Organiz Mondiala a Sanatatii(OMS). Consil Ec si Social al ONU a convocat la New York in iunie si iulie 1946, conferinta international care a adoptat Constit Organiz Mondiale a Sanatatii. Preambulul acesteia prevede statutul de institutie specializata ONU cu sediul la Geneva. Obiective: scopul acetei organiz e sa duca toate popoarele la cel mai inalt grad de sanatate. Astfel a fost dezvoltata o strategie globala vizand ingrijirile medicale preventive si curative. Activitati: OMS ajuta tarile membre in actiunile acestora de intarile si dezvoltare a propiilor sisteme de sanatate, oferindu-le servicii pt construirea unor institutii medicale, ajutoare in medicamente de baza ori echipamente, precum si promovand cercetari in domenii ce includ: nutritia, grija fata de mama si copil, siguranta mediului, calitatea apei, prevenirea accidentelor, controlul epidemiilor, etc. in domeniul normativ actioneaza c institutie autoare si coordonatoare. Structura: Adunarea Mondiala a sanatatii e organul suprem al Organiz, se reuneste anual la Geneva; Consiliul executiv aplica deciziile si obiectivele Adunarii; Secretariatul cuprinde directorul general si personalul tehnic si adm necesar sustinerii activitatilor organiz.

.2.6.Organiz Natiunilor Unite pt Educatie, stiinta si Cultura(UNESCO) a luat fiinta in noiemb 1946, in urma ratificarii Convent pt crearea acestei organiz. Obiective: obiectivul fundament al UNESCO e de a contribui la instaurarea si mentinerea pacii in lume, prin promovarea colaborarii dintre natiuni in domeniile educatiei, stiintei, culturii si comunicatiilor, cultivand respectul universal pt dreptate si legalitate, precum si pt dr si libertatile fundam ale omului, indiferent de rasa, sex, limba sau religie. Activitati: imbraca 3 principale forme: actiuni propii de promovare a pacii; asistenta acordata tarilor membre, prin programe propii sau in colaborare cu alte organiz si institutii international; actiuni privind cooperarea intelectuala. Principale domenii in care se concentrizeaza activitatile UNESCO sunt: invatamant, stiinta, cultura, comunicatii. Structura: UNESCO cuprinde: Conferinta generala organ suprem al organiz se reuneste o data la 2 ani; Consiliul executiv compus din 51 de membri dintre reprezentantii desemnati de statele membre; Secretariatul e alcatuit din Direct general si personalul de specialitate. Statele membre UNESCO sutgrupate in 5 regiuni: Africa America Latina si Caraibe, Asia si Pacificul, Statele arabe, Europa si America de Nord.

.3.Relatii financiar-valutare.

1.3.1.Fondul Monetar International(FMI) a luat fiinta in urma lucrrilor Conferint monetare si financiare a Natiunilor Unite tinuta in iulie 1944 la Bretton Woods. FMI si-a inceput activitaea operationla in mai 1946 avand sediul la Wsashington DC, capitala SUA. In baza acordului inchiat cu ONU in noiemb 1947, FMI are statut de institutie specializata a Natiunilor Unite. Obiective: sa promoveze cooperarea monetara international, prin asigurrea mecanismeor necesare de colaborare si consulare in problemele monetare iternat; sa faciliteze expansiunea si cresterea armonioasa a comertului international; sa promoveze stabilitatea regimului de schimburi si sa evite devalorizarile monetere concurentiale; sa sprijine stabilirea unui sistem multilateral de reglem a tranzactiilor curente dintre membri si eliminarea restictiilor la schimburile externe; sa puna resursele sale generale la dispozitia tarilor membre in vederea corectarii dezechilibrelor din balantele lor de plati. Activitati: tb sa supravegheze aplicarea unui cod de conduita privind politicile paritatilor monetare, platile aferente tranzactiilor curente si convertibilitatii monedelor; sa puna la dispozitia tarilor membre resurse financiare care sa le permita respectarea codului de conduita ori corectarea dezechilibrelor balantelor de plati; sa constituie forumul intrnat in care partile membre puteau sa colaboreze in solutionarea unor probleme monetare international. Structura: Consiliul Guvernatorilor compus din ministri de finante ori de guvernatori ai bancilor centrale; Consiliul executiv; directorul general si personalul angajat permanent; Comitetul interimar ca organ consultativ intern.

1.3.2.Banca International pt Reconstructie si Dezvoltare(BIRD) sau Banca Mondiala. BIRD si-a inceput activit in 25 iulie 1946 odata cu lansarea subscriptilor la capital, iar in noiemb 1947, Adn Gen a ONU a acordat BIRD statutul de institutie specializata a Natiunilor Unite. BIRD e principala institutie in cadrul ,,Grupului Bancii Mondiale", din care mai fac parte: Asociatia International pt Dezvoltare, Societatea Financiara International, Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor si Centrul International pt reglem Diferndelor privind Investitiile. Obiective: participarea la reconstructia ec tarilor membre distruse de razboi si sprijinirea tranzitiei ec acestora; sprijinirea investitiilor private de capital, incurajarea imprumuturilor externe si suplimentarea acetora in fonduri propii; promovarea unei cresteri echilibrate a comertului international, mentinerea echilibrului balantelor de plati si incurajarea investitiilor international destinate dezvoltarii resurselor productive ale tarilor membre. Structura: Consiliul Guvernatorilor, orgnul suprem de conducere al Bancii compus din cate un guvernator numit de catre fiecare stat membru; Consil directorilor executivi asigura conducerea efectiva Bancii compus din 24 de membrii si se intruneste de 2 ori pe saptamana; Presedintele BIRD si personalul Bancii. Activitati: Banca Mondiala poate fi considerata deopotriva: organism de investitii in vederea dezvoltarii, organism financiar, dar si de consultare si cooperare international a tarilor membre. Facilitatile de creditare cunoscute sun denumirea de imprumuturi tb sa raspunda unor criterii atat de ordin general cat si particular. Analiza activit Bancii Mondiale ca organism financiar presupune abordarea a cel putin 4 aspecte: politica colectarii de fonduri; marimea imprumuturilor acordate; durata; dobanda perceputa. BIRD coordoneaza programele de asistenta tehnica decurgand din imprumuturi si credite finantate de alte organisme international din sistemul ONU sau din afara lui, dar date in adm sa.

1.3.3.Asociatia International pt Dezvoltare(IDA) a fost creata in 1960 ca institutie afiliata Bancii Mondiale urmare a constatarii ca tarile in curs de dezvoltare mai sarace nu puteau raspunde conditiilor statutare de imprumuturi impuse de Banca Mondiala. Obiective: urmareste sa promoveze dezvoltarea ec, cresterea productivitatii si ridicarea nivelului de viata in tarile in curs de dezvoltare, membre ale organiz prin disponibilizarea unor mijloace financiare in conditii favorabile. Activitati: creditele de dezvoltare acordate de AID sunt insotite de conditii deosebit de favorabile tarilor primitoare: u sunt purtatoare de dobanda, sunt acordate pe perioade lungi de timp, de 35-40 ani, dintre care 10 ani perioada de garantie, in care nu se returneaza rate din sumele imprumutate. Structura: Adm AID e incredintata Bancii Mondiale. Organele de conducere ale acesteia- Consil guvernatorilor, Consil directorilor executivi si Presed- indeplinesc d oficiu aceleasi functii si pt AID.

1.3.4.Corporatia sau Societatea Financiara International(CFI/SFI) creata in 1950 e o organiz independenta si are statut de institutie specializata in sistemul de organiz al Natiuilor Unite. Obiective: obiectivul fundam al CFI e promovarea cresterii ec, in tarile in curs de dezvoltare membre ale organiz, prin incurajarea investitiilor private. Activitati: finantarea unor proiecte de investitii; crearea de intreprinderi noi in tarile in curs de dezvoltare care prezinta conditii favorabile pt dezvoltarea sectorului privat; sprijinul pt dezvoltarea pietelor bursiere nationale si accesul acestora la pietele international. Structura: Consil guvernatorilor organul suprem al organiz compus din reprezentantii statelor membre si suplineanti lor; Consil de adm cuprinzand 24 de adm; Presedinte al CFI.

1.3.5.Agentia International pt Garantarea Investitiilor Multlaterale(MIGA) a fost creata prin Convent privind infiintarea MIGA, aprobata de reuniunea Consil Guvernatorilor Bancii Mondiale din 1985 si intrata in vigoare in aprilie 1988. dpdv institutional si financiar e o institurie independenta, dar in sistenul organismelor ONU e considerata institutie specializata. Obiective: incurajarea fluxului de investitii straine din tarile industrializate catre tarile membre aflate in curs de dezvoltare, precum si a fluxului de investitii intre tarile in curs de dezvoltare; protejarea investitiilor contra riscurilor necomerciale. Activitati: activitatea principala se concentraza in domeniul garantarii investitiilor importiva riscurilor necomerciale.pe langa activit de sigurare desfasuara si o activit de promovare a investitilor in tarile in curs de dezvoltare. Structura: Consil guvernatorilor, organul de conducere al organiz; Comitetul directorilor, ca organ executiv numit si Consil de sdm e przidat de presedintele bancii Mondiale.

1.4.Cooperarea in domeniul utilizarii pasnice a energiei nucleare.

Agentia International pt Energie Atomica(AIEA),desi nu e considerata o institutie specializata a fost totusi plasata sub egida ONU. Raporturile dintre cele 2 organiz sunt definite printr-un acord, aprobat de Adun Generala a ONU la 14 noiemb 1957. Agentia prezinta un raport Adun Gen a ONU si dupa caz Consi Ec si Social. Ea isi are sediul la Viena. Obiective: urmareste sa grabeasca si sa creasca contributia energiei atomice la pace, sanatate si prosperitate in lumea intreaga. Activitati: sunt incadrate in 4 domenii: garantii AEIA; cooperare tehnica; proiecte; cercetare si informare. Structura: Conferinat generala; Consil guvernatorilor si secretariatul.

Capit VII. Organizatii europene si euroatlantice

Sect.1. Consiliul Europei. La 5 mai 1949 a fost semnat la Londra, intre 10 state din Europa Occidentala, Statutul prin care se constituia Consiliul Europei, ca orgniz regionala interguvernam cu sediul la Strasburg. In 2007 din Consil Europei fac parte 47 de state. Romania a devenit membra in 1993 in urma ratificarii de catre Parlam prin L46/1993, a Statutului de la Londra, actul constitutiv al organiz. Scopul pe care organiz si l-a propus e acela de a realiz o cat mai mare unitate intre statele membre, capabila sa garanteze respecatrea unui set de principii politice fondatoare si sa faciliteze progresul lor comun ec si social, prin incheierea de acorduri sau adoptarea unor actiuni comune in probleme ec, sociale, culturale, jurid si adm.

1.1Principiile fondatoare sunt: democartia pluralista, statutul de dr si respectul dr omului si liberatilor fundament. Procedura de amitere, in calitate de stat membru cu dr depline, consta in urmatoarele etape: Comitetul ministirlor adreseaza unui stat invitatia de a accede la sttutul de membru; Adunarea perlamaentara a organiz avizeaza aceasta invitatie cu o majoritate calificata de 2/3; dupa care, Comitetul ministrilor adopta hoatrarea definitiva de admitere, cu aceeasi majoritate de 2/3. conform unor rezolutii statutare adoptata in 1993, organiz poate acorda statutul de observator unor state ne europene, ca si unor organiz international care doresc sa coopereze cu Consil Europei si impartasesc idealurile si principiile acestuia. Procedura de retragere, excludere sau suspendare. Orice stat membru are dr de a se retrage din organiz, prin simpla notificare adresata Secretarului general; notificarea devine efectiva dupa anumite intervale stabilite de Statut. Suspendarea sau ezcluderea imbraca insa forma unor sanctiuni, pe care le poate aplica Comitetul ministrilor fata de un stat care se face vinovat de incalcarea grava a principiilor fondatoare ale organiz sau care nu isi respecta obligtiile financiare care ii revin in caliatate de membru.

1.2.Structura institutionala. Consil Europ isi desfasoara activitaea prin: Comitetul ministrilor e organul interguvernam al organiz reprezentat prin ministrii afacerilor externe din toate statele membre. El se reuneste de 2 ori pe an, fiecare stat exercitatn presedentia prin rotatie o data la 6 luni. Activitatea acestui organ se desfasoara prin intermediul Reprezentntilor permanenti ai statelor membre pe langa Consil Europ (delegatii ministrilor) care se intalnesc cel putin o data pe luna la Strasburg. Fiecare stat membru al Consil Europ dispune de un vot. Comitetul ministrilor e organl principal de decizie al organiz, care : stabileste politica organiz si adopta programe de activitate, ca si proiecte de conventii sau acorduri; poate decide sa adreseze recomandari guvernelor statelor membre; adopta bugetul organiz. Adunarea parlamentara e organul deliberativ al organiz. ea se compune din reprezentanti ai stateloe membre, desemnati dintre membrii parlamentelor lor nationale. Nr acestora, respectiv nr de voturi de care dispune fiecare stat variaza de la o tara la alta, in functie de nr populatiei, ceea ce asigura acestui organ o reprezentare indirecta a cetatenilor statelor membre. Nr locurilor de parlamentari, atribuit fiecaruia din cele 47 de state actualmente membre ale Consil Europei, dublat de un nr egal de supleanti, variaza de la 2 la 18, cea ce ridica nr total actual al membrilor acestui organ la 630. adunarea parlem se reuneste in sesiune plenara de 4 ori pe an timp de cate o saptamana la strasburg. Ea alege dintre membrii sai, Presed, pt 3 mandate consecutive de cate un an. Lucrarile sale sunt organizate tematic pe comisii. Competentele Adun parlam sunt deligerative si de reflectie: poate dezbate orice probleme care se refera la scopurile si atriburiile organiz si poate transmite concluziile sale Comitetului ministrilor sub forma de recomandari; poate emite si rezolutii; formuleaza avize la solicitarea Comitetului ministrilor si emite directive asupra unor probleme de procedura; poate propune statelor spre adoptare textul unor conventii international multilaterale; alege Secretarul general, judecatorii Curtii Europene a Dr omului si comisarul pt dr omului al consil Europei. Secretarul general e pers care reprezinta Consil Europei in relatiile cu alte state sau organiz international. Lui ii revin si o serie de alte responsabilitati de natura politica si adm. Lui ii revine de asemenea si supravegherea crenta si managementul activitatii Secretarului Consil. El e ales pe un mandat de 6 ani. Comisarul pt dr omului a fost creat in 1999 ca o institutie independenta in cadrul Consil Europei, avand un rol complementar si functii esentialmente preventive. El e ales de Adun parlament cu majoritate de de voturi dintr-o lista de 3 candidati. Initiativele si actiunile intreprinse de Comisarul pt dr omului sunt reflectate atat in Rapoartele sale anuale, adrestae Comitetului ministrilor si Adun parlament cat si in recomandarile si avizele pe care le poate asdresa acestor 2 organe. Congresul puterilor locale si regionale e un organ consultativ, constituit in 1994. in cadrul acestuia se reunesc reprezentanti ai autorit locale si regionale din toate statele membre, intr-un for de dezbateri si dialog asupra problemelor de interes comun, legate in special de exercitiul democratiei locale. El e compus din 315 membri titulari si 315 su pleanti, cu un mandat de 2 ani, reprezentand peste 200 de mii de autorit locale si regionale din statele membre. Se reuneste o data pe an, lucrarile sale fiind organizate in 2 camere: Camera puterilor locale si Camera regiunilor.

1.3.Rolul Consil Europei in arhitectura institutionala europeana. Principalele domenii ale relatiilor pan-europene la desfasurarea carora organiz si-a adus contributia sa specifica sunt: in domeniul protectie international a dr omului adoptarea de catre statele membre in 1950 a Convent Europeana a Dr Omului; contributia specifica la constituirea unui corpus juris european e concretizata in eleborarea si adoptarea textului a peste doaua sute de conventii multilaterale; contributia la dezvoltarea autonomiei locale e realiz prin intermediul a doua conventii importante.

Sect.2. Organiz Tratatului Atlanticului de Nord-NATO e o organiz international intergivernam constituita pe principiile unei aliante militare care urmareste sa asigure apararea colectiva si securitatea statelor membre. Ea incorporeaza legatura transatlantica ce uneste, dpdv al interselor comune de aparare si securitate, Europa si America de Nord. Organiz Tratatului Atlaticului de Nord a luat fiinta prin intrarea in vigoare in septemb 1949, a Tratatului semnat la Washington in luna aprilie a aceluiasi an, inte SUA si Canada, de o paret a Oceanului Atlantic ai un nr de 10 state din Europa Occidentala. Obiectivul principal al organiz il constituie apararea colectiv a statelor membre prin mijloace politice si militare, un atac armat impotriva oricarui aliat fiind considerat un atac impotriva tuturor membrilor Aliantei. 2.1.particualritatile NATO ca organiz international interguvern. Dpdv al relatiile dintre stucturile organiz si statele membre, NATO e o organiz interguvern de cooperare care asigura suveranitatea si independenta statelor membre, constituindu-se intr-un forum de consultari si dezbateri asupra aspectelor politice si militare ale securitatii si apararii comune. Procesul de luare a deciziilor e bazat pe consens, respectiv pe acordul tuturor statelor membre. Inca de la constituirea sa, NATO nu s-a dorit a fi o alianta militara inchisa. Posibilitatea deschiderii organiz spre alte state ale Europei Occidentale s-a concretizat in decadele 5-8 ale sec al ZZ-lea, dupa cum urmeaza: la 18 feb 1952 au aderat la NATO Grecia si Turcia, in 1954 a aderat Germania, in 1982 Spania. In urma schimbarilor politice intervenite in tarile din Europa Centrala si de Rasarit, prin Declaratia istorica de la Londra in 1990, NATO a decis sa deschida noi raporturi de cooperare cu o serie de state din aceasta regiune, in vederea aderarii lor in organiz: la 16 decemb 1997 adera Polonia, Ungaria si Rep Cehia. Din mai 2004, prin primirea in organiz a Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Romaniei, Sloveniei si Slovaciei, alianta numara 26 de state membre.

2.2Noi structuri si noi firme de cooperare. Principalul vector pt lansarea initiativelor majore de transformale si deschidere a organiz, in perioada ce a urmat anilor 1989-1990, l-au constituit ,,summit-urile" NATO. Astfel la reuniunea de la Roma din dec 1991 a fost facut public un important document de analiza care a initiat transformarile ulterioare ale NATO cunoacut dr Conceotul strategic al Aliantei. O alta reuniune la nivelul sefilor de stat si de guvern tinuta in ianuarie 1994 la Bruzells lanseaza Parteneriatul pt Pace. Intre NATO si Rusia s-a semnat in 1997 Actul fondator asupra relatiilor mutuale, cooperarii si securitatii in urma caruia a fost constituit Consiliul NATO-Rusia. In 1997 la Madrid s-a semnat Cartea asupra unui Partenerit distnct NATO- ucraina ce a constituit Conmisia NATO-Ucraina. La reuniunea de nivel inalt de la Riga din 2006 a fost facut public un document de referinta ,,Orientarea Politica Cuprinzatoare" care traseaza transformarile si prioritatile organiz pt urmatorii 10-15 ani.

2.3.Structura institutionala a NATO. E politica si militara. Organe politice: Consil Atlanticului de Nord e organul prin care sunt reprezentate toate statele membre. El se reuneste de 2 ori pe an la nivelul ministrilor afacerilor externe ai statelor ce functioneaza in sesiune permanenta prin ambasadorii satelor membre. El se poate intrunii si la nivelul sefilor de stat si de guvern. El e organul pricipal de decizoe care stabileste politica generala a Aliantei, adopta bugetul, determina programele comune privind armamentul; decide riposta colectiva la o eventuala agresiune. Hot se iau prin consens. Functionarea curenta a organiz e asigurata de un Secretariat General cu sediul la Bruxells. Adunarea Atlanticului de Nord reprez dimensiune aparlamentara a organiz. Organe militare: Comitetul militar reuneste sefii de stat-major ai statelor membre si are misiunea de a transpune in termeni militari principalele orientari definitive de organele politice ale NATO, asigurand fortele de aparare a zonei Atlanticului de Nord. El se reuneste de 2 ori pe an la nivelul sefilor de stat-major, sub presedintia Secretarului General iar in aceste reuniuni functioneaza la nivelul reprezentantilor militari care actioneaza in numele sefilor de stat-major.

Sect.3.Organiz pt Securitate si Cooperare in Europa(OSCE). Conferinta pt Securitate si Cooperare in Europa a aparut sub forma unei reuniuni politice organizata in contextul tensionat al razboiului rece la care au luat parte reprezentantii statelor europene din estul si vestul continntului alaturi de SUA si Canada. Coferinata s-a intrunit la Helsinki in 1975 la nivelul sefilor de stat si de guv din 33 de state europene alaturi de SUA si Canada. Principalul rezultat al acetei intalniri a fost adopatrea unui document numit Actul Final de la Helsinki ce a fost semnat la 1 aug 1975 decate cei 35 sefi de stat sau de guv. Documentul e constituit din3 grupe de probeleme: prima referitaore la securitatea politica a tarilor continentului; al doilea grup de probleme se refera la domeniul ec; a 3 grupa se refera la dr omului.

3.1. instituionalizarea Conferintei, dupa 1989. Transformarea CSCE in OSCE. Schimbarile profunde ce au avut loc in estul continentului european in cursul anilor 1989 si 1990 au detrminat statele perticipante la reuniunile CSCE sa convoace o noua reuniune la nivelul sefilor de stat sau de giv, care s-a desfasurat in noiemb 1990 la Paris. Aceasta reuniune a fost considerata ca evenimentul care a marcat inchierea razboiului rece. Ea s-a soldat cu adoptarea unui alt important document Carta de la Paris pt o noua Europa. Carta de la Paris marcheaza initierea unui proces de institutionalizare al CSCE prindecizia de a constitui o serie de structuri cu unctioare periodica sau permanenta care sa asigure continuitatea colaborarii inte statele membre. La reuniunea din decemb 1992 de a Budapesta, statele perticipante au decis sa schimbe denumirea acesteia in Organiz pt Securitate si Cooperare in Europa. La OSCE au vocatia sa perticipe toate statele continentului european, alaturi de SUA si Canada, OSCE fiind organiz regionala cu cea ma i intinsa arie geografica, cuprinzand 56 de state.

3.2.Sructura institutionala OSCE: Reuniunile la nivelul sefilor de stat sau de guv(Summits), Consil Ministrilor de Externe, Consil Inaltilor Functinari, Oficiul pt Institutii Democratice si Dr omului, Secretariatul OSCE, Inaltul Comisar pt Minoritati.