Notiunea de partid politic

Notiunea de partid politic

Aparitia partidelor politice este legata de aparitia parlamentelor, a diferitelor curente de idei despre modul de organizare a societatii moderne. Partidele politice sunt produsul dreptului de asociere, dar si al necesitatii diversificarii ideilor si a ideologiilor pentru a crea competitie in viata publica si politica a unei societati. Constitutiile moderne reglementeaza problema partidelor politice in principiu, iar altele merg pana la detaliu.

Dar nu numai partidele politice sunt produsul dreptului la asociere. Exista si sindicatele - ca organizatii profesionale ale salariatilor, asociatiile patronale - factorul de dialog cu sindicatele, asociatiile reprezentand minoritatile etnice etc. Identificarea unui partid in multitudinea formelor asociative poate fi dificila daca nu exista o legislatie care sa stabileasca fara echivoc daca suntem in prezenta unui partid politic sau nu, la un moment dat. In prezent functionarea partidelor politice este reglementata printr-o lege organica, iar in Constitutie sunt mai multe texte ce se refera la partidele politice. Legislatia vorbeste despre partide politice, formatiuni politice si coalitii politice. Scopul partidelor politice trebuie sa fie licit si politic, altfel spus sa se inscrie in limitele permise de lege si sa tinda la preluarea puterii prin mijloace democratice.

Exista anumite reguli juridice stricte aplicabile in privinta infiintarii si pentru functionarea partidelor politice, cum ar fi numarul minim de membri pe care trebuie sa-l aiba un partid, instanta unica ce poate aproba infiintarea si functionarea unui partid, existenta unui singur Registru de evidenta a partidelor politice, caracterul national al partidelor politice etc.

Un partid politic este o asociatie a cetatenilor cu drept de vot. Asocierea acestora este libera si le acorda calitatea de membri ai partidului. Fiecare partid trebuie sa aiba un program politic inca de la infiintare ca o conditie pentru a fi recunoscuta personalitatea juridica a grupului constituit ca partid.

Prin scopul lor licit, partidele politice trebuie sa exprime vointa politica a cetatenilor, dreptul pentru care fiecare partid are interesul vadit de a-si asigura o baza electorala stabila, constituita pe criteriul adeziunii ca membri, ca simpatizanti ai partidului sau ca aderenti la ideile, ideologia partidului fara a se observa si o inregimentare in randurile acestora.

Avand o baza electorala solida si repartizata cat mai omogen pe intreg teritoriul national, un partid poate accede la putere prin alegerea reprezentantilor sai in Parlamentul Romaniei, iar atunci cand numarul acestor reprezentanti este suficient de mare, fie singur, fie in conlucrare cu alt sau alte partide poate forma majoritatea parlamentara ce exercita efectiv puterea politica si publica (inclusiv prin Guvern).

Devierea comportamentala sau doctrinara a partidelor politice de la programul politic declarat cu prilejul inscrierii la tribunal sau de la normele constitutionale poate conduce la declararea ca neconstitutional a partidului, de catre Curtea Constitutionala si la dizolvarea acestuia.

Partidele politice se organizeaza si functioneaza ca persoane juridice de drept public, dobandind calitatea de subiect in raporturile de drept constitutional. De altfel, partidele sunt singurele asociatii ale cetatenilor carora prin lege li se recunoaste calitatea de persoana morala (juridica) de drept public, fiindca ele isi propun sa acceada la putere.

Partidele politice au caracter national, pentru ca in sistemul nostru electoral este stabilit un prag de 5% pentru accedarea unui partid in Parlament, ceea ce presupune ca fiecare partid sa aiba reprezentare in peste jumatate din judetele tarii. In acelasi timp, partidele se organizeaza si la nivel local fiindca numai prin structuri locale, teritoriale se poate impune la nivel national.

La baza constructiei unui partid trebuie sa stea o ideologie "o speranta de viata politica durabila", cum o numea cineva pentru ca partidul sa nu moara o data cu conducatorii sai. Din acest punct de vedere, este de semnalat faptul ca, in general, partidele politice se constituie in jurul unor personalitati promotoare ale unei ideologii la care se raliaza si altii, de unde concluzia ca partidele se formeaza de sus in jos, de la varf la baza fata de sindicate care se constituie de la baza catre varf. Drept pentru care personalitatea in jurul careia se formeaza un nou partid trebuie sa caute aderenti in toate zonele tarii pentru a-si asigura sprijin popular in alegeri sau in orice alte imprejurari. Exista posibilitatea ca un partid politic sa aiba un numar impresionant de membri, dar sa nu aiba sprijin popular peste numarul membrilor sai. Un astfel de partid-mamut nu este un partid dinamic, ci unul amorf, care acumuleaza cantitativ pierzand calitativ, si ca atare, in orice moment de cotitura in viata politica a tarii acea masa de membri sa dezerteze, pentru ca sperantele lor au disparut.

1. Definitia partidului politic

Putem defini partidele politice ca asociatii libere ale cetatenilor cu drept de vot prin care se urmareste, pe baza unei platforme (program) definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor asociati care au si isi afirma clar si deschis, vocatia si aptitudinea guvernarii .

Asocierea cetatenilor intr-un partid exprima vointa si dorinta acestora de a prelua puterea politica, de a veni la putere si prin aceasta sa directioneze politica nationala si sa fie "intermediari intre popor si putere" cum se afirma in doctrina franceza. Aceasta functie de intermediant al partidului politic este discutabila, pentru ca, odata ajuns la putere, partidul chiar exercita puterea politica, puterea de stat prin Parlament, Guvern etc. In aceasta situatie functia de intermediere se transforma intr-o functie de putere, de comanda si decizie si de ce nu de constrangere pentru ca reprezentantii partidului in structurile legislative si executive pun in practica tocmai politica partidului exprimata prin platforma sau programul sau politic.

2. Diferite tipuri de partide politice

Pe plan international se identifica in prezent cateva curente politice carora le corespund si partidele politice, precum curentul liberal, social-democrat (socialist), crestin-democrat, popular, ecologist, conservator etc. Ca pozitionare pe esicherul politic, partidele pot fi de stanga, de dreapta, de centru sau intermediare: centru-stanga, centru-dreapta. In lumea de azi, asemenea pozitionari nu sunt absolute si nu cuprind neaparat toata aria de orientari politico-ideologice. Spre exemplu, partidele laburiste (muncitoresti) nu pot fi asezate neaparat in stanga sau centru-stanga esicherului politic, ceea ce conduce la concluzia ca orice clasificare are valente relative si nu absolute.

Clasificari ale partidelor politice pot fi facute si dupa alte criterii, cum ar fi criteriul apartenentei membrilor partidului, deci nu unul pur ideologic. In acest sens se poate vorbi despre:

a) Partide confesionale ce au la baza orientarea religioasa - crestini, catolici, protestanti etc. La o analiza atenta a acestor partide se poate observa ca ele au un caracter atipic din punct de vedere politic pentru ca exista tendinta de a se transforma in partid-stat, partid-natiune, intr-o tara cu o religie anume dominanta .

b) Partidele regionale sunt expresia unui "patriotism local", a unor frustrari ale membrilor de partid dintr-o anumita parte a tarii. Asa a existat si la noi, dupa 1990, "partidul moldovenilor" care ulterior a fost absorbit de un alt partid.

c) Partidele de clasa sunt o emanatie a secolului al XIX-ea cand sub influenta ideologiei marxiste dar nu numai, s-a pus un accent exacerbat pe clasele sociale aparand astfel partidele muncitoresti, partidele agrariene, partidele taranesti, partidele socialiste, partidele comuniste, etc.

d) Partidele etnice. Asa cum sunt denumite, ele au la baza asocierea etnica. Ele au aparut si s-au dezvoltat la inceputul secolului XX ca o modalitate de inchegare a unei unitati a popoarelor aflate sub regim colonial sau semicolonial si pentru a lupta in vederea eliberarii si crearea statelor independente. Si in prezent exista astfel de partide etnice. Cat priveste tara noastra, trebuie observat ca diferitele uniuni ale minoritatilor nationale precum UDMR, Partida Rromilor, Uniunea germanilor etc., nu au caracter de partid politic. Ele participa la alegeri ca organizatii ale minoritatilor etnice, in baza Constitutiei, ca fiind asimilate partidelor sub diferite aspecte - finantare, drept de competitie electoral, respectarea regulilor de creare a grupelor parlamentare, etc.

e) Partidele nationale. Subliniem ca nu trebuie facuta confuzia cu caracterul national al partidelor de care am amintit. De fapt, termenul cel mai potrivit ar fi de partide nationaliste care tind spre o iesire a teritoriului de influenta de sub o anumita tutela politico-statala. La noi a existat Partidul National Roman, infiintat in Transilvania in perioada cand aceasta fusese incorporata Imperiului Austro-Ungar pana in 1918, partid ce a avut o contributie fundamentala in realizarea Actului Unirii din 1 decembrie 1918.

2. Alte tipuri de partide politice. Tabloul mondial al partidelor politice exprima si alte categorii de partide politice, stabilite dupa criterii mai mult sau mai putin stiintifice.

Un prim criteriu avut in vedere este cel al compozitiei partidului, identificand astfel doua tipuri:

a) Partide de cadre , de activisti, uniti prin multiple interese. Numarul membrilor este unul restrans, dar toti fac parte dintr-o anumita categorie sociala. Sunt denumite si partide patronale. Pot fi inscrise in acest tip de partid, de regula, partidele radicale, conservatoare.

b) Partidele de mase - cuprind un numar mare de membri, cu orientari ideologice de stanga, de regula sunt organizate pe o ierarhie foarte ermetica, centralizata, pot degenera in partid-stat, dar in acelasi timp sunt destul de vulnerabile la modificarile democratice din viata societatii .

In afara acestor tipuri de partide, se poate vorbi si de:

a) Partide unice - specifice statelor cu ideologie marxista precum si multor state din lumea a treia care si-au dobandit recent independenta prin lupta indelungata a unei formatiuni revolutionare pentru eliberare nationala care, dupa dobandirea independentei tarii si intrarii acestei formatiuni in legalitate, devine unicul partid acceptat.

b) Partide dominante - sunt acele partide carora li se recunoaste acest rol, in conditiile in care in societate mai exista si alte partide mici care nu pot nici sa acceada singure la putere. Aceasta situatie a existat in Polonia socialista, in fosta Federatie Iugoslavia, si exista in China unde, in afara Partidului Comunist Chinez exista inca alte partide democratice .

3. Sistemul partidelor politice

In lume exista mai multe sisteme de partide politice, organizate intr-o societate data, fiind reglementate sau nu prin Constitutie sau bazate pe traditie.

a) Bipartitismul - un sistem format din doua partide care, de regula, se succed periodic la putere.

Are la baza un acord politic intre cele doua partide asupra problemelor de baza ale societatii. Alternanta la putere se realizeaza pe baza alegerilor libere si nu administrativ. In prezent intalnim acest sistem in SUA, Marea Britanie si partial in Israel. La noi a existat in perioada interbelica, cand erau doua partide puternice: Partidul National Liberal si Partidul National Taranesc, desi mai erau si alte partide minuscule care obtineau un numar infim de locuri in Parlament.

b) Multipartitismul - presupune existenta a mai mult de doua partide care au forta de a promova la putere, ceea ce inseamna ca atunci cand un singur partid nu detine majoritatea parlamentara trebuie sa apeleze la coalitie de partide. Chiar daca uneori multipartitismul creeaza crize politice, este preferabil bipartitismului pentru ca in acest caz se poate ajunge la compromiterea celor doua partide si declansarea unei crize politice de proportii.

c) Partidul unic - partid stat. Este un sistem partidic cu un singur actor caruia prin legea fundamentala i se asigura rolul conducator. Din experienta social-istorica rezulta ca este un sistem nociv pentru ca se elimina opozitia politica si parlamentara. Astfel, ultima Constitutie socialista romana din 21 august 1965 prevedea in art. 3 "in Republica Socialista Romania, forta politica conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman".

4. Sistemul partidelor politice din Romania

a) Consideratii generale .

Legea romana a partidelor politice nr. 14/2003 defineste cine poate fi membru de partid, structurile de partid - pe criteriu administrativ-teritorial, numarul membrilor fondatori, minim 25.000 care au domiciliul in cel putin 18 judete, dar nu mai putin de 700 de membri din fiecare judet. Municipiul Bucuresti este asimilat judetului.

Pentru inregistrarea unui partid politic se depune urmatoarele acte:

lista semnaturilor de sustinere - 25.000 din minim 18 judete, a cate minim 700 membri/judet - acestia fiind considerati membri fondatori;

declaratie autentificata a conducatorilor partidului care sa garanteze autenticitatea semnaturilor;

listele membrilor partidului (fondatori) ce trebuie sa cuprinda numele si prenumele, cu initiala tatalui, anul nasterii, domiciliul, actul de identitate, semnatura;

statutul partidului si programul partidului;

declaratie privind sediul partidului si patrimoniul partidului;

dovada existentei contului bancar etc.

Cererea de inregistrare se semneaza de conducatorul organului executiv al partidului si de alti cel putin trei membri fondatori care vor fi citati in fata tribunalului.

Cererea se depune la Tribunalul Bucuresti, singura instanta competenta sa aprobe inregistrarea.

Cererea se afiseaza la sediul Tribunalului timp de 15 zile si se publica intr-un ziar central de mare tiraj. Analiza cererii se face in sedinta publica, participarea procurorului fiind obligatorie. Pronuntarea sentintei trebuie facuta in cel mult 15 zile dupa expirarea termenului de afisare. In perioada afisarii cererii, cei interesati pot face cerere de interventie in interes propriu la cererea de inregistrare. Impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti de admitere sau de respingere a cererii de inregistrare ori a cererii de interventie, cei interesati pot face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 5 zile de la comunicarea deciziei. Curtea de Apel Bucuresti Bucuresti va examina contestatia in sedinta publica, in termen de cel putin 15 zile de la inregistrarea acesteia. Dupa care partidul politic se va inregistra in Registrul Partidelor politice la Tribunalul Bucuresti.

Decizia de inregistrare se publica in Monitorul Oficial la Romaniei, partea a IV-a.

Aliantele politice. Doua sau mai multe partide politice pot forma o alianta politica pe baza unui protocol care se depune la Tribunalul Bucuresti cu cererea de inscriere a sa in Registrul de evidenta a aliantelor politice . In protocolul de asociere a partidelor politice intr-o alianta politica trebuie sa se mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata a aliantei, partidele politice care fac parte din aceasta alianta, semnul permanent al aliantei, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie.

Aliantele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul aliantelor politice.

b) Resursele financiare ale partidelor politice

Activitatea partidelor politice nu are scop patrimonial, astfel ca ele au nevoie de fonduri financiare care sa le asigure buna functionare, realizarea scopului pentru care au fost create. In acest sens, prin Legea nr. 43/2003 , se stabilesc sursele de finantare ale unui partid politic (art. 3 alin. 1) si anume: cotizatii ale membrilor de partid; donatii si legate; venituri provenite din activitati proprii si subventii de la bugetul de stat. Legea respectiva stabileste reguli si principii, plafoane ale donatiilor prin raportare la veniturile bugetului de stat pe anul de referinta sau la un numar maxim de salarii de baza minime brute. Este reglementata activitatea mandatarului financiar al partidului, responsabilitatea acestuia, controlul finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale, sanctiuni ce pot fi aplicate celor care incalca aceste reguli.

c) Incetarea activitatii partidelor politice

In existenta unui partid politic pot aparea diferiti factori care sa conduca la incetarea acestuia. In principiu doi asemenea factori pot interveni:

vointa partidului - prin dizolvare sau reorganizare; Reorganizarea poate consta in comasare prin absortie sau fuziune, ori in divizare totala sau partiala

vointa puterii publice - pe cale judecatoreasca urmare a faptului ca nu mai indeplineste conditiile formale de existenta: a scazut numarul membrilor sub 25.000, nu are sediu, nu are organe de conducere. De asemenea, Curtea Constitutionala poate dispune prin decizie, dizolvarea unui partid politic daca se constata incalcarea de catre acesta a dispozitiilor Constitutiei, art. 40, privitor la actiunile partidului respectiv impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, integritatii sau a independentei Romaniei ori s-au transformat de facto in organizatii cu caracter secret

Incetarea existentei unui partid politic se face de catre Tribunalul Bucuresti care va proceda din oficiu la radierea partidului din Registrul de evidenta a partidelor politice.