Elemente comune infractiunilor economice prevazute de codul penal roman

Elemente comune infractiunilor economice prevazute de codul penal roman

1.1.1 Obiectul infractiunilor economice

Obiectul juridic generic al infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice (atat cele care isi au sediul in Codul penal cat si cele din legile speciale) il constituie relatiile sociale ocrotite privitoare la activitatile economice, comerciale si financiare care se desfasoara in tara noastra si a caror existenta si dezvoltare nu poate fi conceputa fara incriminarea faptelor care lezeaza economia nationala, impiedica activitatea agentilor economici, prejudiciaza interesele economice ale populatiei.

Fiecare infractiune din acest domeniu are si un obiect juridic special constituit din grupul de relatii sociale a caror dezvoltare trebuie asigurata impotriva faptelor specifice (de exemplu cele referitoare la dreptul de autor, cu privire la concurenta neloiala etc.).

La majoritatea infractiunilor privind regimul stabilit pentru anumite activitati economice se poate constata si existenta unui obiect material asupra caruia poarta fapta socialmente periculoasa (de exemplu, bunurile cumparate in scop de revanzare in cazul speculei, obiectul unei inventii sau bunuri rezultate din contrafacerea obiectului unei inventii etc.).

1.1.2 Subiectii infractiunilor

Subiectul activ nemijlocit al acestor infractiuni poate fi, in principiu, orice persoana fizica; dispozitiile prin care se incrimineaza aceste fapte neconditionand existenta infractiunii de vreo calitate speciala a autorului. De la aceasta regula, exista totusi o exceptie la infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 alin. 1 C. pen.) in sensul ca subiect activ nu poate fi decat o persoana care cunoaste datele si informatiile pe care le divulga ca urmare a atributiilor sale de serviciu.

De regula, aceste infractiuni se pot comite in toate formele de participatie

In calitate de subiect pasiv principal al infractiunilor respective apare statul care, potrivit Constitutiei, are indatoriri fundamentale legate de apararea economiei nationale. Ca subiecti pasivi secundari sunt agentii economici sau persoanele fizice direct prejudiciate in interesele lor patrimoniale.

1.1.3 Latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunilor economice

Elementul material al laturii obiective in cazul acestor infractiuni se realizeaza in numeroase modalitati, de, regula prin actiuni. Unele dintre infractiunile economice, elementul material consta din doua sau mai multe actiuni alternative (de exemplu, la infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor - prevazuta de art. 297 C. pen. - elementul material se poate realiza prin "falsificarea ori substituirea de marfuri cu alte produse, precum si prin expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri).

De asemenea, la unele din infractiunile din aceasta categorie, elementul material este conditionat de existenta anumitor cerinte esentiale (de exemplu la infractiunea de deturnare de fonduri prevazuta de art. 302 C. pen., schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau resurselor materiale trebuie sa se faca fara "respectarea prevederilor legale", iar la infractiunea de divulgare a secretului economic prevazuta in art. 298 C. pen., aceasta activitate de divulgare va constitui infractiune numai "daca este de natura sa produce pagube").

Latura obiectiva a infractiunilor economice include, de regula, o urmare imediata si aceasta consta, de obicei, din insasi savarsirea faptei producandu-se prin aceasta o stare de pericol pentru normala desfasurare a activitatii economice si comerciale. In cazul unor infractiuni, (exemplu, la infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta in art. 302, alin. 2 C. pen. urmarea imediata consta intr-o vatamare directa a valorii sociale aratate de lege).

In cazul acestor infractiuni, pentru intregirea laturii obiective trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre actiunea care constitute elementul material al infractiunii (in oricare dintre variantele normative prin care se realizeaza) si urmarea imediata a acesteia.

Dat fiind caracterul urmarii imediate care consta, de regula, din insasi savarsirea actiunii, producand prin aceasta o stare de pericol, constatarea acestei legaturi nu necesita probe speciale, existente legaturii de cauzalitate fiind aproape intotdeauna implicite.

Infractiunile la regimul stabilit pentru anumite activitati economice se comit, sub aspectul laturii subiective, numai cu intentie, care poate fi directa sau indirecta.

La unele infractiuni din acest grup se cere sa se stabileasca intentia directa ceruta expres de lege, prin scopul urmarit de catre faptuitor (de exemplu cumpararea de marfuri sau produse in scop de revanzare - art. 295 lit. a C. pen. si la infractiunea de concurenta neloiala prevazuta de art. 301 C. pen., al carui element material se realizeaza "in scopul de a induce in eroare pe beneficiar".

1.1.4 Forme, modalitati ale sanctiunii

Infractiunile, la regimul stabilit pentru anumite activitati economice, in general, pot cunoaste o desfasurare in timp astfel incat in cazul acestora sunt posibile atat actele pregatitoare cat si tentativa.

In ce priveste actele pregatitoare, acestea, potrivit regulii generale stabilita de legiuitorul roman, nu sunt incriminate.

Tentativa este pedepsita numai la unele infractiuni din acest grup (inselaciunea la masuratoare, inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor si nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri).

In cazul acestor infractiuni, momentul consumarii coincide, de regula, cu momentul savarsirii faptei si a producerii prin aceasta a starii de pericol pentru relatiile economico-sociale aparate prin lege. La unele din aceste infractiuni (inselaciunea la masuratoare sau cu privire la calitatea marfurilor, nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export etc.) executarea se poate prelungi in timp si dupa consumare, in care caz suntem in prezenta unor infractiuni continue.

Marea majoritate a infractiunilor prevazute in Titlul VIII din Codul penal se pot realiza prin mai multe modalitati normative prevazute in mod corespunzator in normele de incriminare.

Aceste modalitati variaza, de regula, in functie de actiunile care constituie elementul material, de felul obiectului material, iar in unele cazuri de conditiile care constituie cerinta esentiala a laturii obiective. Fiecareia dintre modalitatile normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.

In functie de gradul de pericol social pe care il prezinta, precum si de conditiile concrete de realizare, aceste infractiuni sunt sanctionate, in marea majoritate a cazurilor, cu pedeapsa inchisorii.

In cazul unor modalitati agravate ale infractiunilor, pedeapsa inchisorii ajunge pana la 20 de ani (la infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta in art. 3022 alin. 2).

In cazul pedepsei cu amenda, ca alternativa a pedepsei cu inchisoarea, limitele speciale ale acesteia care vor fi avute in vedere vor fi cele stabilite in Partea generala a Codului penal - art. 63.

Numai la una din infractiunile din aceasta grupa pedeapsa principala este insotita de pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi (nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta de art. 302² alin. 2 C. pen.).