JUDECATA IN PRIMA INSTANTA SI IN CAILE DE ATAC. PROCEDURILE SPECIALE. ARBITRAJUL

JUDECATA IN PRIMA INSTANTA SI IN CAILE DE ATAC. PROCEDURILE SPECIALE. ARBITRAJUL

Procesul civil parcurge, in principiu, doua faze : faza judecatii (cognitio) si faza executarii silite (executio).

Faza judecatii cuprinde, de regula, mai multe etape : judecata in prima instanta, judecata in apel si judecata in caile extraordinare de atac. Indiferent de momentul in care se desfasoara judecata, aceasta parcurge trei etape: etapa scrisa (numita si etapa pregatitoare a judecatii), etapa dezbaterilor si etapa deliberarii si pronuntarii hotararii.

I. Etapa scrisa

Etapa scrisa debuteaza cu introducerea cererii de chemare in judecata si dureaza, de regula, pana la prima zi de infatisare. Alaturi de cererea de chemare in judecata, etapa scrisa cuprinde: intampinarea, cererea reconventionala sau o alta cerere incidentala, citatiile si comunicarea actelor de procedura.

1. Reguli generale aplicabile cererilor adresate instantelor judecatoresti

In art.82-84 din Codul de procedura civila sunt reglementate regulile generale privind intocmirea oricarei cereri adresate instantelor judecatoresti, indiferent ca este vorba de o cerere introductiva de instanta, prin care se declanseaza procesul civil, ori de o cerere incidentala, care se face dupa ce procesul a inceput.

. Potrivit art.82 alin.1 C.proc.civ., orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda urmatoarele elemente:

- aratarea instantei careia ii este adresata;

- numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor si

ale reprezentantului;

- obiectul cererii;

- semnatura.

In cazul in care, din orice motive, cererea nu poate fi semnata, judecatorul va

stabili mai intai identitatea partii si ii va citi acesteia continutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va face mentiune pe cerere (art.82 alin.2 C.proc.civ.).

. O alta regula este instituita, prin art.83 C.proc.civ., potrivit caruia, cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata (alin.1). Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa(alin.2). El va anexa la cerere imputernicirea avocatiala. Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale (alin.3).

Persoana care actioneaza atat in nume propriu, cat si ca reprezentant al celorlalti reclamanti, trebuie sa prezinte procura pentru cei pe care-i reprezinta.

. Potrivit art.84 C.proc.civ., cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

Prin textul in discutie se protejeaza implicit principiul disponibilitatii, intrucat obligatia trasata judecatorului urmareste ca instanta sa se pronunte asupra a ceea ce partea a dorit sa supuna judecatii, insa nu a putut formula suficient de clar din lipsa cunostintelor juridice.

2. Indeplinirea unor proceduri prealabile sesizarii instantei

In unele situatii, expres prevazute de lege, reclamantul trebuie sa indeplineasca o procedura prealabila sesizarii instantei judecatoresti, sub sanctiunea inadmisibilitatii cererii introductive de instanta. La aceasta conditie speciala si obligatorie se refera art.109 alin.2 C.proc.civ., potrivit caruia, in cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege. De exemplu, in materia contenciosului administrativ (art.5 din Legea nr.554/2004), in materia litigiilor comerciale evaluabile in bani (art.7201 C.proc.civ.).   

3. Cererea de chemare in judecata

3.1 Notiune

Actiunea in justitie este pusa in aplicare in cadrul procesual. Ea se materializeaza printr-o cerere de chemare in judecata, numita in doctrina si cerere

introductiva de instanta sau cerere initiala, intrucat este cererea prin care o persoana ia initiativa unui proces supunand instantei pretentiile sale. In acest sens, art.109 alin.1 C.proc.civ. prevede ca "oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente".

Avand in vedere aceste prevederi, cererea de chemare in judecata este definita in doctrina ca fiind "actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punand in miscare actiunea civila".

3.2 Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Potrivit art.112 C.proc.civ., cererea de chemare in judecata va cuprinde:

1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.

2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional

3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta.

Pentru identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic.

4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea

5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

6. semnatura

3.3. Sanctiunea pentru lipsa mentiunilor prevazute in art.112 C.proc.civ.

Potrivit art.133 alin.1 C.proc.civ., cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.

Fiind vorba de o nulitate expresa, inseamna ca sunt aplicabile dispozitiile art.105 alin.2 teza a II-a C.proc.civ., astfel ca, in cazul lipsei numelui, obiectului sau semnaturii din cererea de chemare in judecata, vatamarea se presupune.

Totusi, cat priveste semnatura, in alin.2 al art.133 C.proc.civ. se prevede ca lipsa acesteia se poate implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa semnaturii, reclamantul trebuie sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea. In situatia in care reclamantul nu semneaza, cererea va fi anulata.

Din textul art.133 C.proc.civ. se observa ca lipsa celorlalte elemente din cererea de chemare in judecata nu este sanctionata expres cu nulitatea, insa aceasta

sanctiune intervine in conditiile art.105 alin.2 teza I C.proc.civ., astfel ca paratul trebuie sa dovedeasca ca a suferit o vatamare care nu poate fi inlaturata altfel decat

prin anularea actului.

Daca in cererea de chemare in judecata nu sunt aratate dovezile, iar la primirea cererii nu s-a procedat in sensul art.1141 C.proc.civ. si nu au fost propuse

nici - in conditiile art.132 C.proc.civ. - la prima zi de infatisare, ele nu vor mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile prevazute in art.138 C.proc.civ.

Dispozitiile art.112 C.proc.civ. se completeaza cu cele ale art.82-84 C.proc.civ. referitoare la cererile adresate instantelor judecatoresti, astfel ca cererea

de chemare in judecata trebuie sa cuprinda si mentiunea privind instanta careia i se

adreseaza.

Pe de alta parte, cat priveste continutul cererii de chemare in judecata, art.112 C.proc.civ. constituie dreptul comun in materie.

3.4 Timbrarea cererii de chemare in judecata

3.4.1 Notiuni generale privind taxele de timbru

Potrivit art.1 din Legea nr.146/1997 si art.1 din O.G.nr.32/1995, actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru si timbrului judiciar si se taxeaza in mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani.

Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat.

Potrivit art.20 alin.3 din lege, neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.

Daca in momentul inregistrarii sale actiunea sau cererea a fost taxata corespunzator obiectului sau initial, dar a fost modificata ulterior, ea nu va putea fi

anulata integral, ci va trebui solutionata, in limitele in care taxa judiciara de timbru

s-a platit in mod legal.

Netimbrarea cererii se invoca de catre parat pe cale de exceptie, inaintea oricaror exceptii procesuale, insa ea poate fi invocata si din oficiu de catre instanta de judecata.

3.4.2 Timbrul judiciar

Potrivit art.1 din Ordonanta Guvernului nr.32/1995, actiunilor, cererilor, actelor si serviciilor de competenta tuturor instantelor judecatoresti, Ministerului Justitiei, Parche-tului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si actelor notariale ce se indeplinesc de catre notarii publici se aplica timbrul judiciar. In alin.2 al textului se precizeaza ca timbrul judiciar nu se aplica in cazurile in care nu se percepe taxa de timbru.

Timbrul judiciar este mobil si are urmatoarele valori: 1,5lei, 0, 5 lei, 1 leu, 5 lei (art.2 alin.2 din ordonanta).

3.5 Introducerea cererii de chemare in judecata si constituirea dosarului

Cererea de chemare in judecata se depune la instanta competenta.

La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt. Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va depune o singura copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe inscrisuri (art.113 C.proc.civ.).

Cererea de chemare in judecata, depusa personal sau prin reprezentant, sosita prin posta, curier ori fax, se depune la registratura instantei unde in aceeasi zi primeste data certa, dupa care se preda presedintelui sau, dupa caz, judecatorului de serviciu, avand atasata dovada privind modul in care a fost transmisa (art.93

alin.1din Regulament). Atasarea dovezii este necesara, deoarece in raport de aceasta se verifica daca cererea a fost depusa in termen.

Dupa rezolutia presedintelui sau a judecatorului de serviciu, cererea de chemare in judecata se inregistreaza.

La primirea cererii de chemare in judecata, presedintele sau judecatorul care il inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege, adica daca cererea cuprinde mentiunile instituite prin art. 112 C.proc.civ. si daca este timbrata corespunzator. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea si sa depuna, daca este cazul, copii de pe aceasta, precum si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea (art.114 alin.1 C.proc.civ.).

Reclamantul va completa cererea de indata, iar in situatia in care completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare.

Potrivit art.114 alin.5 C.proc.civ., in procesele in care, in conditiile art. 47, sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul

foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.

Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art. 68 si art.1141 fiind aplicabile in mod corespunzator. Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti, in termenul acordat in conditiile art.114 la alin. 2, iar de catre parati, odata cu intampinarea.

Daca partile nu-si aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului, in cazul reclamantilor vor fi aplicabile dispozitiile alin. 4, adica presedintele instantei va putea dispune suspendarea prin incheiere potrivit dispozitiilor art.339 C.proc.civ., iar in cazul paratilor, va numi un curator special.

In art.1141 alin.1 C.proc.civ. se prevede ca presedintele, indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, fixeaza termenul de judecata pe care, sub semnatura, il da in cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte parti vor fi citate.

Reclamantul va fi citat in situatia in care el nu este prezent personal sau prin

reprezentant la fixarea termenului de judecata.

Primul termen de judecata va fi stabilit astfel incat, de la data primirii citatiei

paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in procesele urgente, cel putin 5 zile. Pentru termenele urmatoare si primul termen fixat dupa casarea cu trimitere, determinata de necercetarea fondului, raman aplicabile dispozitiile art. 89 alin. 1 C.proc.civ. Prin urmare, aceste din urma dispozitii nu sunt aplicabile pentru primul termen de judecata, ci pentru termenele ulterioare.

Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea fixa un termen mai indelungat. Prin citatie, paratul va fi informat ca are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. In cazul in care paratul nu se conformeaza acestei obligatii, comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii (art.1141 alin.4 C.proc.civ.).

Cu ocazia fixarii primului termen de judecata, prin aceeasi rezolutie, presedintele va dispune sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata (art.1141 alin.2 C.proc.civ.).

Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, presedintele, cu ocazia fixarii termenului prevazut la alin. 1, daca s-a solicitat de catre reclamant, poate dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea probelor, precum si orice alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului potrivit legii (art.1141 alin.5 C.proc.civ.).

De asemenea, in conditiile legii, presedintele va putea incuviinta, prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt.

3.6 Efectele introducerii cererii de chemare in judecata

Introducerea cererii de chemare in judecata produce anumite efecte juridice,

atat pe planul dreptului procesual, cat si pe planul dreptului substantial.

In doctrina sunt retinute, in principiu, urmatoarele efecte juridice:

a) investirea instantei cu solutionarea pricinii la care se refera

b) determinarea cadrului procesual cu privire la parti si la obiectul cererii, limite in

care trebuie sa se pronunte instanta de judecata;

c) in cazul competentei teritoriale alternative, exprima vointa reclamantului pentru

una dintre instantele deopotriva competente, alegere asupra careia reclamantul nu poate reveni, iar paratul nu poate solicita declinarea competentei.

d) in anumite situatii, cererea cu caracter strict personal poate fi transmisa mostenitorilor, daca a fost introdusa inainte de deces de catre titularul ei (cererea pentru stabilirea filiatiei fata de mama - art.52 C.fam., cererea in tagaduirea paternitatii - art.54 C.fam., cererea in stabilirea paternitatii - art.59 C.fam., cererea in revocarea donatiei pentru ingratitudine - art.833 C.civ.).

e) dreptul ce se urmareste a fi valorificat prin cererea de chemare in judecata devine un drept litigios si poate forma obiectul cesiunii;

f) opereaza punerea in intarziere a paratului

4. Intampinarea

Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului.

Potrivit art.115 C.proc.civ., intampinarea va cuprinde:

- exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;

- raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

- dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;

- semnatura.

In intampinare, sarcina probei revine paratului.

Daca paratul solicita proba prin inscrisuri, va anexa la intampinare copii de pe inscrisuri, certificate pentru conformitate cu originalul, in atatea exemplare cati reclamanti sunt, plus un exemplar pentru instanta, iar cand cere dovada cu martori, va arata numele si locuinta acestora.

In ipoteza in care intampinarea este formulata de catre reprezentant, se va

mentiona aceasta imprejurare si se va atasa dovada calitatii de reprezentant.

Lipsa semnaturii atrage sanctiunea nulitatii intampinarii in conditiile art.105 alin.2 C.proc.civ. Nulitatea poate interveni, in temeiul acestor dispozitii, si in ipoteza lipsei celorlalte elemente din intampinare.

Intampinarea nu se timbreaza si trebuie depusa la dosar cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata (art.1141 alin.2 C.proc.civ.).

La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt. Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar, pentru aceste parti, cate o singura copie (art.116 alin.2 C.proc.civ.).

In caz de coparticipare procesuala pasiva, paratii sau numai o parte dintre ei,

pot raspunde printr-o singura intampinare (art.117 C.proc.civ.).

Potrivit art.118 alin.1 C.proc.civ., intampinarea este obligatorie, afara de

cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

Prin acest text, legiuitorul a instituit regula obligativitatii intampinarii la judecata in prima instanta, admitand totodata si exceptii, precum: in asigurarea dovezilor (art.236 alin.3 C.proc.civ.), in procesele de divort (art.612 alin.5 C.proc.civ.), in actiunile posesorii (art.674 alin. final C.proc.civ.).

Intampinarea este obligatorie si la judecata in apel, la judecata in recurs, in

contestatia in anulare si in revizuire.

Paratul care nu a depus intampinare sau care nu a depus intampinarea in

termenul prevazut de lege va fi decazut din :

- dreptul de a mai propune probe, cu exceptia situatiilor prevazute de art.138

C.proc.civ.;

- dreptul de a invoca exceptiile relative (art.136 C.proc.civ.).

In ipoteza in care, paratul, care nu este reprezentat sau asistat de catre avocat, nu a depus intampinare, presedintele completului ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. La cerere, instanta ii va acorda paratului un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii (art.118 alin.3 C.proc.civ.).

5. Cererea reconventionala

Potrivit art.119 C.proc.civ., daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Prin urmare, cererea reconventionala este actul de procedura prin care paratul invoca pretentii proprii fata de reclamant.

Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata (art.119 alin.2 C.proc.civ. si art.10 din Legea nr.146/1997).

Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare (art.119 alin.3

C.proc.civ.).

Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului spre acest sfarsit (art.119 alin.4 C.proc.civ.).

Nerespectarea termenului inauntrul caruia poate fi depusa cererea reconventionala atrage judecarea ei separata de cererea de chemare in judecata si nu respingerea ca tardiva. Cele doua cereri pot fi solutionate impreuna, chiar daca

cererea reconventionala a fost depusa tardiv, in situatia in care amandoua partile

consimt (art.135 C.proc.civ.).

Potrivit art.120 C.proc.civ., cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala. Cand insa numai cererea principala este in stare de judecata, cererea reconventionala va fi judecata separat.

Instanta se va pronunta asupra cererii principale si asupra cererii reconventionale prin aceeasi hotarare.