JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

Exista doua feluri de proceduri : -    contencioasa;

necontencioasa.

Specific procedurii contencioase este existenta unui diferend intre parti, a unui litigiu care trebuie sa fie transat de instanta. In schimb, procedura necontencioasa se caracterizeaza prin faptul ca prin cererea formulata nu se urmareste stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana.

Judecata, indiferent ca este in prima instanta sau in caile de atac, parcurge trei etape:    -etapa scrisa;

-etapa dezbaterilor;

-etapa deliberarii si pronuntarii hotararii;

ETAPA SCRISA

CAPITOLUL I

Reguli generale privind cererile in justitie.

Regulile generale privind cererile adresate instantelor judecatoresti sunt inscrise in art. 82 - 84 C. proc. civ.[1] Aceste reguli sunt urmatoarele:

a)   Indiferent ca este o cerere introductiva de instanta sau incidentala, art. 82 alin. 1 din C. proc. civ. dispune ca cererea trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor sau, dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului, obiectul cererii si semnatura.

Potrivit alin. 2 al art. 82 C. proc. civ. in cazul in care din orice motive cererea nu poate fi semnata, judecatorul va stabili mai intai identitatea partii si ii va citi acesteia continutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va face mentiune pe cerere.

b)   In cazul in care cererea nu este introdusa de parte ci de un mandatar, acesta trebuie sa-si justifice calitatea.

Art. 83 C. proc. civ. are in vedere urmatoarele situatii:

1.mandatarul neavocat va alatura cererii procura in original sau in copie legalizata (alin.1);

2.mandatarul avocat va certifica el insusi copia de pe procura sa (alin. 2). El va anexa la cerere imputernicirea avocatiala potrivit legii avocatilor.

3.reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale (alin.3).

In cazul in care o persoana actioneaza atat in numele propriu cat si in calitate de reprezentant al celorlalti reclamanti, pentru cei pe care ii reprezinta trebuie sa prezinte procura. Daca nu se depune procura iar cererea nici nu este semnata de reclamantii absenti, instanta trebuie sa-i citeze pe acestia pentru a-si preciza pozitia in proces.

c)    Potrivit art. 84 C. proc. civ. cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

CAPITOLUL II

Proceduri prealabile sesizarii instantei.Cazuri.

Conform art. 109 alin. 2 C. proc. civ.[2], in cazurile anume prevazute de lege sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

Procedurile prealabile prevazute de Legea nr. 554 / 2004 a contenciosului administrativ in materia litigiilor comerciale evaluabile in bani si in materia serviciilor postale sunt:

a)   Procedura prealabila prevazuta de Legea nr. 554 / 2004.

In temeiul art. 7 din Legea nr. 554 / 2004[3] a contenciosului administrativ, inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului,revocarea,in tot sau in parte a acestuia.Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista (alin. 1).

In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante, precum si in cazul prevazut la art. 4 alin. 2, nu este obligatorie procedura prealabila.

Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale (alin. 6).

Plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce pentru motive temeinice si peste termenul prevazut la alin. 1 dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie (alin. 7).

Rezulta ca sunt doua proceduri de verificare a legalitatii actelor administrative unilaterale: una administrativa si una judiciara.

Pentru cele doua tipuri de proceduri exista termene diferite de declansare:

din dispozitiile alin. 1 al art. 7 rezulta ca autoritatea publica emitenta poate fi sesizata in termen de 30 de zile care curge de la comunicarea actului a carui revocare se solicita. Potrivit alin. final al textului pentru motive temeinice plangerea prealabila poate fi facuta si dupa mai mult de 30 de zile de la comunicarea actului dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii. Daca autoritatea publica emitenta nu este sesizata, in cadrul procedurii administrative, ca un organ de jurisdictie, termenul de 30 de zile nu este un termen de prescriptie, ci este un termen de decadere de drept administrativ, ce are ca efect pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului administrativ. In schimb termenul de 6 luni de la emiterea actului este un termen de prescriptie.

termenul de sesizare a instantei este prevazut de art. 11 din lege.

Potrivit alin. 1, cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la:

-- data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau, dupa caz, data comunicarii refuzului, considerat nejustificat, de solutionare a cererii.

-- data expirarii termenului legal de solutionare a cererii, fara a depasi termenul prevazut la alin. 2.

-- data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, in cazul contractelor administrative.

procedura prealabila nu este obligatorie in cazul actiunilor de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante, precum si in cazul prevazut la art. 4 alin. 2 conform art. 7 alin. 5.

daca instanta este sesizata fara sa fi fost parcursa in prealabil procedura administrativa, cererea se respinge ca inadmisibila.

b) Procedura prealabila a concilierii directe.

Potrivit art. 720 alin. 1 C. proc. civ.[4], in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.

In litigiile in materie comerciala evaluabile in bani, reclamantul nu poate sa sesizeze instanta decat daca face dovada concilierii cu paratul, sau dovada ca de la data convocarii paratului in vederea concilierii au trecut 30 de zile, fara ca acesta sa dea curs convocarii.

Rezultatul concilierii se va consemna intr-un inscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere a fiecarei parti (art. 720 alin. 4).

Daca la cererea de chemare in judecata nu se anexeaza inscrisul despre rezultatul concilierii ori dovada ca de la data primirii convocarii de catre parat au trecut 30 de zile, iar acesta nu a raspuns convocarii, cererea va fi respinsa ca inadmisibila.

c) Reclamatia prealabila adresata furnizorului de servicii postale.

In conditiile art. 40 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 31 / 2002 privind serviciile postale, aprobata prin Legea nr. 642 / 2002, termenul de introducere a reclamatiei prealabile adresate furnizorului de servicii postale este de 6 luni, pentru trimiterile postale interne, iar pentru trimiterile externe este cel stabilit prin intelegerile internationale la care Romania este parte si se calculeaza de la data depunerii trimiterii postale la punctul de acces. Reclamatia trebuie solutionata in termen de 3 luni, pentru trimiterile postale interne, iar pentru trimiterile externe termenul este cel stabilit prin intelegerile internationale la care Romania este parte si se calculeaza de la data introduceriireclamatiei (art. 40 alin. 3).

CAPITOLUL III

Cereri principale.

Cererea principala prin care se declanseaza procedura judiciara poate imbraca forma cererii de chemare in judecata, de apel, recura, contestatie in anulare, revizuire, contestatie la executare, recurs in interesul legii.

A.  Cererea de chemare in judecata.

In doctrina cererea de chemare in judecata este definita ca fiind actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punand in miscare actiunea civila. Cererea de chemare in judecata nu este sinonima cu actiunea civila, ci este numai o forma de manifestare a acesteia.

Cuprins.

Elementele pe care trebuie sa le cuprinda cererea de chemare in judecata sunt prevazute de art. 112 C. proc. civ., respectiv:

a)   Numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal sau contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, se va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza a i se face toate comunicarile privind procesul.

Daca partile sunt persoane fizice, cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda numele, domiciliul sau resedinta acestora.

Daca partile sunt persoane juridice identificarea se face prin denumire, sediu, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau, dupa caz, in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.

b)   Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda acest element atunci cand cererea nu este introdusa de titularul dreptului, ci de reprezentantul sau legal sau conventional, ori cererea este introdusa impotriva reprezentantului unei persoane fizice sau juridice.

c)    Obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta. Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul sau, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic.

Obiectul cererii de chemare in judecata si valoarea lui, przinta importanta pentru urmatoarele motive:

--fixeaza limitele cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la obiect,instanta fiind tinuta de acest obiect,in sensul ca nu poate sa acorde mai mult,mai putin sau altceva decat s-a cerut (art. 129 alin. final C. proc. civ.).

--determina competenta.

--determina un anumit cuantum al taxei judiciare de timbru si al timbrului judiciar.

--determina admisibilitatea unor mijloace de proba.

--se analizeaza atunci cand se invoca litispendenta, conexitatea, autoritatea de lucru judecat.

d) Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.

Motivele de fapt reprezinta imprejurarile de fapt care l-au determinat pe reclamant sa apeleze la concursul instantei.

Motivele de drept constituie temeiul juridic al cererii, cauza cererii de chemare in judecata, care este fundamentul raportului juridic dedus judecatii.

e) Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

In conditiile art. 112 pct. 5 C. proc. civ.:

--cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.

--se va depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna infatisarea inscrisului in intregime.

--daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

--cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.

--cand se cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor.

f) Semnatura.

Acest element este necesar intrucat pe de o parte certifica manifestarea de vointa a reclamantului de a declansa procesul, iar pe de alta parte certifica continutul cererii de chemare in judecata.

2.Sancțiunea ce intervine pentru lipsa unui element al cererii de chemare in judecata.

Potrivit art. 133 C. proc. civ., cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula (alin.1).

a)   Sanctiunea pentru lipsa elementelor esntiale ale cererii de chemare in judecata.

Din dispozitiile art. 133 C. proc. civ. rezulta ca sanctiunea este nulitatea.

Elementele cererii de chemare in judecata sunt prevazute in interesul paratului, astfel ca normele care le reglementeaza au caracter dispozitiv. Lipsa lor poate fi invocata numai de catre parat.

b)   Sanctiunea pentru lipsa celorlalte elemente ale cererii de chemare in judecata.

Imprejurarea ca ca celelalte elemente ale cererii de chemare in judecata nu sunt prevazute expres sub pedeapsa nulitatii, nu inseamna ca in lipsa lor nu poate interveni nulitatea. Pentru aceasta paratul trebuie sa faca dovada ca a suferit o vatamare, iar vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului.

3.Timbrarea cererii de chemare in judecata.

Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru si timbru judiciar si se taxeaza in mod diferentiat dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani.

a)    Taxele judiciare de timbru.

Normele metodologice de aplicare a legii privind taxele judiciare de timbru impart actiunile si cererile in urmatoarele categorii: actiuni si cereri evluabile in bani; actiuni si cereri neevaluabile in bani; actiuni si cereri pentru care legea stabileste un regim distinct de taxare.

--se considera actiuni si cereri evaluabile in bani cele al caror obiect este un drept patrimonial ce poate fi evaluat in bani.

--actiunile si cererile neevaluabile in bani se taxeaza potrivit art. 3 din lege cu o suma fixa la nivelurile actualizate pentru anul 2005.

--actiunile si cererile pentru care legea stabileste un regim distinct de taxare sunt cele prevazute in art. 4-9 din Legea nr. 146 / 1997.

b) Timbrul judiciar.

In conditiile Ordonantei Guvernului nr. 32 / 1995 se instituie timbrul judiciar care se aplica actiunilor,cererilor, actelor si serviciilor de competenta tuturor instantelor judecatoresti, Ministerului Justitiei, Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si actelor notariale ce se indeplinesc de catre notarii publici.

4.Introducerea cererii de chemare in judecata, constituirea și repartizarea dosarului.

a) Legat de introducerea cererii de chemare in judecata Codul de procedura civila si Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti aprobat prin Hotararea nr. 159 / 2004 a Consiliului Superior al Magistraturii stabilesc urmatoarele reguli:

a) la cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt. Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice se va comunica o singura copie de actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie.

b) daca cererea de chemare in judecata este trimisa prin posta, curier ori fax se va depune la registratura instantei unde in aceeasi zi primeste data certa dupa care este predata presedintelui instantei spre rezolvare.

c) potrivit art. 114 alin. 1 C. proc. civ. la primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege.

d) art. 114 alin. 5 C. proc. civ. prevede ca in procesele in care in conditiile art. 47 sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.

e) pentru ca paratul sa aiba timp suficient pentru a-si pregati apararea primul termen de judecata se fixeaza astfel incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile, iar in pricinele urgente cel putin 5 zile.

b) Constituirea dosarului.

In conditiile art. 96 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti dupa rezolutia presedintelui actele de sesizare primesc numar din registrul general de dosare. Acest numar este numarul de dosar sub care se vor inregistra toate cererile depuse ulterior, precum si corespondenta in legatura cu pricina respectiva.

Totodata cererea este inregistrata in:

a)opisul alfabetic, in care se trec numele si prenumele partilor din dosar, inclusiv ale celor introduse ulterior in proces, precum si numarul dosarului.

b)registrul informativ, in care se mentioneaza, pentru fiecare dosar trecut in ordine numerica, primul termen de judecata si termenele ulterioare, data iesirii dosarului din arhiva si persoana careia i s-a predat, data reintrarii dosarului in arhiva, numarul si data sentintei, deciziei sau incheierii, dupa caz, si solutia pe scurt, data trimiterii dosarului la alte instante, la parchete sau alte autoritati si data revenirii dosarului, canexarii sau atasarea dosarului la alt dosar.

c)registrul de termene al arhivei, in care se trec toate dosarele pe termenele de judecata fixate, consemnandu-se numarul si data inregistrarii lor.

Dupa inregistrarea cererii in aceste registre, se face inregistrarea statistica si se formeaza dosarul.

Pe coperta dosarului se va mentiona denumirea instantei, sectia, completul de judecata, numarul dosarului, numele partilor, obiectul pricinii, termenele de judecata, numarul si data hotararii, initialele judecatorului insarcinat cu redactarea hotararii, indicele statistic si pozitia din registrul de executari.   

c) Repertizarea dosarului.

A) Regula-repartizarea in sistem informatic.

Conform art. 56 din Legea nr. 304 / 2004[8] privind organizarea judiciara, repartizarea cauzelor pe complete se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.

In conditiile art. 98 alin. 2 din Regulament, astfel cum a fost modificat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 71 din 9 martie 2005, repartizarea cauzelor se va efectua in sistem informatic prin programele MJREP sau ECRIS.

B) Exceptia-repartizarea prin metoda sistemului ciclic.

Potrivit art. 98 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti, in cazul in care repartizarea in sistem informatic nu se poate aplica, repartizarea cauzelor se efectueaza prin metoda sistemului ciclic.

Dosarele in ordinea inregistrarii sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate potrivit art. 98 alin. 1, care vor repartiza cate un dosar, in ordine, completelor de judecata stabilite conform alin. 1.

5.Efectele introducerii cererii de chemare in judecata.

Introducerea cererii de chemare in judecata produce urmatoarele efecte:

a) investeste instanta cu judecarea pricinii la care se refera.

b) determina cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiect.

c) in cazul competentei teritoriale introducerea cererii de chemare in judecata exprima alegerea facuta de reclamant pentru una dintre instantele deopotriva competente.

d) dreptul ce se valorifica prin cererea de chemare in judecata devine litigios si poate forma obiectul cesiunii.

e) daca cererea dechemare in judecata prin care se valorifica un drept strict personal nu poate fi introdusa decat de titularul dreptului, in cazuri anume prevazute de lege, odata exercitata, ea poate fi continuata de mostenitori.

f) cererea de chemare in judecata opereaza punerea in intarziere a paratului, astfel incat:

--in cazul actiunilor reale imobiliare si mixte, paratul va fi considerat posesor de rea-credinta, si in caz de admitere a actiunii va datora fructe din momentul introducerii cererii;

--daca cererea are ca obiect obligatia de a da un bun individual determinat, va suporta riscul pieirii fortuite a bunului;

--daca reclamantul pretinde o suma de bani care anterior nu era purtatoare de dobanzi, din momentul introducerii cererii de chemare in judecata vor curge dobanzile.

g)introducerea cererii de chemare in judecata, chiar la o jurisdictie necompetenta intrerupe prescriptia dreptului la actiune.

B. Alte cereri principale.

In afara de cererea de chemare in judecata, instanta poate fi investita si printr-o cerere de apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire, contestatie la executare, recurs in interesul legii. Aceste cereri vor fi insa examinate in momentul in care vor fitratate caile de atac pe care le declanseaza.

CAPITOLUL IV

Cereri incidentale.

1. INTAMPINAREA.

Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, aparandu-se fata de pretentiile reclamantului.

Cuprins.

Potrivit art. 115 C. proc. civ., intampinarea va cuprinde:

a) exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;

b) raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

c) dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;

d) semnatura.

1.2) Procedura intampinarii.

Legat de procedura intampinarii pot fi evidentiate urmatoarele aspecte:

a) la prmirea cererii de chemare in judecata presedintele dispune odata cu citarea paratului ca acesta sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

b) primul termen de judecata va fi astfel stabilit incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in procesele urgente cel putin 5 zile.

c) la intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt si tot atatea copii de pe inscrisurile pe care se sprijina paratul, plus un rand de copii pentru instanta.

d) daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti o singura intampinare.

e) cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei printr-o singura intampinare.

f) daca in conditiile art. 132 alin. 1 C. proc. civ., la prima zi de infatisare instanta acorda reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii, precum si pentru a propune noi dovezi, cererea modificata se comunica paratului in vederea depunerii intampinarii. Textul nu prevede in ce termen trebuie depusa intampinarea.

1.3) Caracterul obligatoriu al intampinarii: excepții.

Potrivit art. 118 alin. 1 C. proc. civ., intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

Intampinarea este obligatorie in etape judecatii, in apel, recurs, contestatie in anulare si revizuire.

Intampinarea nu este obligatorie in caz de asigurare a dovezilor, in materie de divort, si in cazul actiunilor posesorii.

1.4) Sancțiunea nedepunerii intampinarii.

Pornind de la prevederile art. 103 alin. 1 C. proc. civ., sanctiunea nedepunerii deloc a intampinarii sau a nedepunerii acesteia in termenul prevazut de lege, este decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe in aparare si de a invoca exceptii de procedura relative.

2.Cererea reconventionala.

2.1) Definitie. Scop.[11]

Daca paratul doreste sa obtina si un alt avantaj in afara de respingerea cererii reclamantului, nu trebuie sa se limiteze doar la formularea intampinarii, ci trebuie sa depuna cerere reconventionala.

Cererea reconventionala este actul de procedura prin care paratul invoca pretentii proprii impotriva reclamantului.

Prin cererea reconventionala se poate urmari:

--compensatia judiciara atunci cand paratul are de primit de la reclamant o suma de bani, iar creanta sa nu este certa, lichida si exigibila, astfel incat sa invoce compensatia legala prin intampinare.

--punerea in discutie a valabilitatii titlului reclamantului.

--obtinerea unei obligari la plata a reclamantului.

2.2) Caracterul facultativ al cererii reconventionale. Exceptii.

Intrucat art. 119 alin. 1 C. proc. civ.[12] prevede ca paratul "poate" sa faca cerere reconventionala inseamna ca in principiu cererea reconventionala are caracter facultativ. Prin urmare, paratul poate sa opteze intre a-si valorifica pretentiile pe cale incidenala a cererii reconventionale sau pe cale principala.

2.3) Continutul cererii reconventionale.

In conditiile art. 119 alin. 2 C. proc. civ. cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata, inclusiv in ce priveste timbrajul.

2.4) Termenul de depunere.

Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare (art. 119 alin. 3 C. proc. civ.).

Atunci cand intampinarea este obligatorie cererea reconventionala trebuie depusa cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata (art. 114 alin. 2 C. proc. civ.).

2.5) Procedura de judecata.

Fiind o cerere incidentala,cererea reconventionala este de competenta instantei investita cu judecarea cererii principale(art.17 C.proc.civ.).

Potrivit art.120 C.proc.civ.,cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.Cand numai cererea principala este in stare de judecata,cererea reconventionala va fi judecata separat.

3) Masurile asiguratorii.

Exista trei categorii de masuri asiguratorii:

A) sechestrul asigurator (art. 591-596);

B) poprirea asiguratorie (art. 597);

C) sechestrul judiciar (art. 598-601).

Masurile asiguratorii sunt mijloace procesuale care au drept scop indisponibilizarea bunurilor urmaribile ale debitorului sau a bunurilor care formeaza obiectul procesului, pentru a se rvita disparitia sau degradarea lor ori diminuarea activului patrimonial al debitorului, care astfel nu mai poate dispune de aceste bunuri.

A)Sechestrul asigurator.

a) Definitie.

Este acea masura asiguratorie la care apeleaza creditorul unei sume de bani, si care consta in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmaribile ale debitorului, pana la ramanerea definitiva a hotararii date in procesul principal, in scopul valorificarii bunurilor in momentul in care creditorul va obtine un titlu executoriu.

b) Conditii de infiintare.

In legatura cu conditiile de infiintare a sechestrului asigurator, art. 591 C. proc. civ. prevede mai multe situatii:

-- creanta creditorului este exigibila si este constatata prin inscris.

Potrivit art. 591 alin. 1 C. proc. civ., creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exigibila poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului daca dovedeste ca a intentat actiune.

-- creanta creditorului este exigibila dar nu este constatata prin act scris.

Potrivit art. 591 alin. 2 C. proc. civ.[13], acelasi drept de a cere aplicarea sechestrului asigurator il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, odata cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.

-- creanta nu este exigibila.

c) Procedura de infiintare a sechestrului asigurator.

1. Instanța competenta.

Potrivit art. 592 alin. 1 C. proc. civ., cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul.

2.Calea de atac.

Incheierea prin care se solutioneaza cererea de sechestru asigurator poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la data comunicarii.[14] Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor. Si instanta de recurs poate amana pronuntarea cu cel mult 24 ore si trebuie sa redacteze hotararea in cel mult 48 ore de la pronuntare.

3.Cauțiunea.

In cazul in care cuantumul cautiunii este fixat de instanta (potrivit alin. 1 si 3 al art. 591 C. proc. civ.), prin incheierea prin care a admis cererea de infiintare a sechestrului asigurator instanta va stabili si cuantumul cautiunii precum si termenul in care trebuie depusa cautiunea. Prin urmare, nu se stabileste mai intai cautiunea si apoi se acorda termen pentru ca instanta sa se pronunteasupra cererii de sechestru, ci prin incheierea prin care se admite aplicarea masurii asiguratorii se stabileste si cautiunea.

d) Desfiintarea sechestrului asigurator.

In conditiile art. 592 alin. final C. proc. civ. nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului.

e) Executarea sechestrului asigurator.

Modul de executare a sechestrului asigurator este reglementat de art. 593 C. proc. civ. Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.

In cazul bunurilor mobile executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei.

Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara.

f) Ridicarea sechestrului asigurator.

Ridicarea sechestrului asigurator poate fi dispusa si inainte de respingerea cererii asupra fondului, conform art. 594 C. proc. civ.

Daca debitorul a dat o garantie indestulatoare, la cererea acestuia instanta va ridica sechestrul asigurator. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor, printr-o incheiere supusa recursului in terman de 5 zile de la pronuntare.

g) Valorificarea bunurilor sechestrate asigurator.

De vreme ce sechestrul asigurator este o masura de conservare, de asigurare si nu de executare, art. 596 C. proc. civ. stabileste regula ca valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu.

B) Poprirea asiguratorie.

Potrivit art. 597 C. proc. civ., poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente, in conditiile stabilite de art. 591.

Scopul popririi asiguratorii este de a indisponibiliza sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului poprit de tersul poprit sau pe care acesta i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente. In momentul in care creditorul popritor obtine titlul executoriu impotriva debitorului poprit poprirea asiguratorie se transforma in poprire executorie, astfel incat devin incidente dispozitiile art. 454 si urm. C. proc. civ.

C) Sechestrul judiciar.

a) Definitie.

Este masura asiguratorie care consta in indisponibilizarea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau, in conditiile legii a altor bunuri prin incredintarea pazei acestora unei persoane numita administrator-sechestru.

b) Conditii de infiintare.

Din dispozitiile art. 598-599 C. proc. civ.[15] se desprind urmatoarele conditii necesare pentru infiintarea sechestrului judiciar:

--sa existe un proces asupra proprietatii sau a altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna;

--sa existe o cerere in acest sens a celui interesat, masura neputand fi dispusa din oficiu;

--masura sa fie necesara pentru conservarea dreptului, sau pentru liberarea debitorului, ori sa existe temerea ca bunul va fi sustras, distrus sau alterat de posesorul sau actual.

c)Procedura de infiintare a sechestrului judiciar.

1. Instanța competenta.
Competenta solutionarii cererii de infiintare a sechestrului judiciar poate sa apartina fie instantei investita cu judecarea actiunii principale, conform art. 598 C. proc. civ., fie instantei in circumscriptia careia se afla bunul ce urmeaza a fi pus sub sechestru, conform art. 599 alin. 2 C. proc. civ.

2. Calea de atac.

Asupra cererii instanta se pronunta printr-o ancheiere care este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.

Atat la solutionarea in prima instanta a cererii cat si la judecarea recursului, pronuntarea poate fi amanata cel mult 24 de ore, iar incheierea trebuie redactata in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

3. Numirea administratorului provizoriu.

In cazuri urgente, presedintele instantei va putea numi, prin incheiere irevocabila data fara citarea partilor, un administrator provizoriu pana la solutionarea cererii de sechestru judiciar (art. 601 C. proc. civ.).

4. Cauțiunea.

In caz de admitere a cererii, instanta il va putea obliga pe reclamant la darea unei cautiuni. Necesitatea depunerii unei cautiuni ca si cuantumul acesteia, este lasata la aprecierea instantei.

5. Inscrierea in cartea funciara.

Daca sechestrul este aplicat asupra unui imobil, masura asiguratorie va fi inscrisa in cartea funciara sau, pentru imobilele neinscrise in cartea funciara, in vechile documente de publicitate imobiliara.

6. Autoritatea de lucru judecat.

Atunci cand cererea de sechestru judiciar este respinsa, incheierea nu are autoritate de lucru judecat, astfel incat daca se invoca o situatie diferita, ar putea fi introdusa o noua cerere.

d) Administratorul-sechestru.

Este persoana careia ii este incredintata paza bunului sechestrat si care poate sa fie:

--persoana desemnata de parti de comun acord;

--in caz de neintelegere intre parti, persoana desemnata de instanta care poate fi chiar detinatorul bunului. Persoana desemnata de instanta nu trebuie sa fie interesata in cauza. Daca administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decat detinatorul, instanta va fixa, pentru activitatea depusa, o suma drept remunerare, stabilind, totodata si modalitatile de plata (art. 600 alin. final C. proc. civ.).

e) Incetarea sechestrului judiciar.

Codul nu prevede cand inceteaza sechestrul judiciar.

Tinand seama de scopul pentru care este instituit, in legatura cu incetarea sechestrului judiciar pot fi retinute urmatoarele:

1. la ramanerea irevocabila a hotararii asupra fondului, administratorul-sechestru va preda bunul, impreuna cu fructele acestuia si veniturile incasate, partii careia i-a fost atribuit prin hotarare (art. 1634 raportat la 1627 C. civ.).

2. masura care poate sa inceteze si inainte de solutionarea procesului asupra fondului, prin demisia sau inlocuirea administratorului-sechestru.

CAPITOLUL V

Citarea si comunicarea actelor de procedura.

1. Reguli generale.

Codul de procedura civila reglementeaza citare si comunicarea actelor de procedura prin art. 85-100.

Citarea este actul de procedura prin care participantii la judecata procesului civil sunt instiintati cu privire la existenta procesului, a termenului si locului unde se va desfasura judecata. Prin citarea partilor se asigura respectarea a doua principii fundamentale ale procesului civil: contradictorialitatea si dreptul de aparare.

Comunicarea este tot un act procedural, este "mijlocul tehnic prin care se asigura aducerea la cunostinta a unui act procedural indeplinit,care trebuie sa fie cunoscut de parti".

2. Termenul in cunostinta.

a) Regula.

In afara de cazurile in care judecata se poate desfasura fara citarea partilor, instanta nu are obligatia citarii nici fata de partea care are termen in cunostinta.

Are termen in cunostinta:

--partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termen in cunostinta.

--partea care a fost prezenta la un termen, personal sau prin mandatar chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul.

b) Exceptia.

Fata de dispozitiile alin. 2 al art. 153 C. proc. civ., institutia termenului in cunostinta nu-si gaseste aplicare:

--in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata;

--in cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;

--in cazul cand procesul se repune pe rol.

Procesul se repune pe rol cand, dupa anchiderea dezbaterilor, instanta gaseste necesare noi lamuriri, conform art. 151 C. proc. civ.

--in cazul militarilor in termen si al detinutilor.

c) Preschimbarea termenului luat in cunostinta.

Potrivit art. 153 alin. 3 C. proc. civ., termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice si cu citarea partilor. Citarea acestora se face in termen scurt in camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a primului termen de judecata este de competenta presedintelui instantei, a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului care il inlocuieste.

Se cesprind urmatoarele concluzii:

1.poate fi preschimbat termenul luat in cunostinta precum si termenul pentru care au fost trimise citatiile.

2.pentru ca citarea partilor se face in termen scurt, valabilitatea procedurii de citare se apreciaza potrivit art. 89 alin. 1 teza a II-a C. proc. civ.

3.intrucat cererea este solutionata pe parcursul judecarii unui proces, instanta se pronunta asupra ei printr-o incheiere, conform art. 255 alin. 2 C. proc. civ.

4.numai judecarea cererii se face in camera de consiliu.

5.competenta solutionarii cererii este diferita dupa cum s-a solicitat preschimbarea primului termen de judecata sau a unui termen acordat pe parcursul procesului.

3.Citarea prin publicitate.

Potrivit art. 95 C. proc. civ., cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate (alin. 1).

Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei. Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, daca presedintele tribunalului sau completului de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.

Se impun urmatoarele precizari:

--pentru a se recurge la procedura citarii prin publicitate nu este suficient ca reclamantul sa afirme ca nu cunoaste domiciliul paratului, ci trebuie sa invedereze imprejurari concrete din care sa rezulte ca desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a reusit sa afle domiciliul acestuia, confirmandu-si eventual sustinerile prin probe corespunzatoare;

--expresia "presedintele tribunalului" ,folosita in alin. 2 si 3, trebuie inteleasa in sensul ca se refera la presedintele instantei.

--avand in vedere dispozitiile alin. 2 regula in realizarea procedurii de citare prin publicitate o constituie afisarea citatiei la usa instantei.

--daca citatia a fost publicata in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit, dar nu a fost afisata la usa instantei, procedura nu este legal indeplinita de vreme ce textul are in vedere "si" publicarea, deci in plus fata de afisare;

4.Citatia. Cuprins.

Potrivit art. 88 alin. 1 C. proc. civ., citatia va cuprinde:[17]

a) numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;

b) aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;

c) aratarea instantei si sediului ei;

d) numele, domiciliul si calitatea celui citat;

e) numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;

f) alte mentiuni prevazute de lege;

g)parafa sefului instantei si semnatura grefierului.

Alin. 2 al art. 88 C. proc. civ. prevede ca aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. Aceste puncte sunt elemente esentiale ale citatiei.

Si lipsa celorlalte elemente poate sa atraga sanctiunea nulitatii, dar numai cu conditia ca partea care invoca nulitatea sa faca dovada vatamarii suferite si a faptului ca vatamarea nu poate fi inlaturata decat prin anularea citatiei.

Partea a doua a formularului de citatie care, dupa caz,constituie dovada de primire sau procesul-verbal, cuprinde mentiunile prevazute in art. 100 C. proc. civ.:[18]

a) anul, luna si ziua cand a fost incheiat;

b) numele celui care l-a incheiat;

c) functiunea acestuia;

d) numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei.

e) aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pentru citatii si termenul de infatisare.

f) aratarea inscrisurilor comunicate;

g) numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a afisat;

h) semnatura celui care aincheiat procesul-verbal.

5.Persoanele care se citeaza. Reguli speciale.

Se citeaza partile, martorii, expertii, interpretii, traducatorii, precum si alte categorii de participanti la judecata.

Vor fi citati:[19]

a) statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei.

b) persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, dupa caz al reprezentantei.

c) asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor de conducere, la sediul administratiei lor.

d) incapabilii, prin reprezentantii lor legali.

e) personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei, cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe.

f) in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prvede o alta procedura, cei care se afla in strainatate, avand domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata, cu dovada de primire.

g) cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95, prin publicitate.

h) mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special, numit de instanta.

6.Inmanarea citatiei si a altor acte de procedura.

a) Cine face comunicarea

In conditiile art. 86 C. proc. civ., comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se face din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul.

b) Termenul in care se face comunicarea.

In legatura cu acest aspect, trebuie distins dupa cum este vorba de primul termen de judecata sau de termenele acordate pe parcursul procesului.

Potrivit art. 114 alin. 3 C. proc. civ., la primirea cererii de chemare in judecata termenul va fi astfel stabilit incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in procesele urgente, cel putin 5 zile.

Conform art. 89 alin. 1 C. proc. civ., citatia sub pedeapsa nulitatii trebuie inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.

c) Locul unde se face comunicarea.

Potrivit art. 90 alin. 1 si 2 C. proc. civ. inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat.

CAZURI SPECIALE.

In conditiile art. 90 alin. 4-7 C. proc. civ. inmanarea citatiei se face astfel:[20]

1. pentru cei ce se gasesa sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat.

2. pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul.

3. pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.

4. pentru bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.

d) Situatiile care pot aparea la inmanarea actului de procedura.

Art. 92 C. proc. civ. prevede urmatoarele situatii posibile:

--cel citat este gasit la domiciliu si primeste citatia, semnand adeverinta de primire.

--cel citat este gasit la domiciliu dar nu vrea sa primeasca citatia sau primind-o nu vrea ori nu poate sa semneze adeverinta de primiri.

--cel citat nu este gasit la domiciliu sau, in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in care locuieste.

e) Inmanarea citatiei unei persoane juridice.

Potrivit art. 92 C. proc. civ. comunicarea citatiei si a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afisare in cazul persoanelor juridice, precum si al asociatiilor sau societatilor care, potrivit legii, pot sta in judecata cu exceptia cazurilor in care se refuza primirea sau daca se constata lipsa oricarei persoane la sediul acestora.

f)Dovada inmanarii citatiei sau actului de procedura.

Dovada inmanarii citatiei sau a altor acte de procedura se face fie cu adeverinta de primire semnata de parte si certificata de agentul procedural,fie cu procesul-verbal intocmit de acesta.

7.Comunicarea de acte judiciare si extrajudiciare si din strainatate.

Comunicarea actelor judiciare si extrajudiciare in si din strainatate se face in conditiile art.3-13 din Legea nr.189/2003 privind asistenta judiciara internationala in materie civila si comerciala,care completeaza situatiile nereglementate de conventiile bilaterale sau multilaterale la care Romania este parte.

Comunicarea de acte in si din strainatate.

Ministerul Justitiei este autoritatea centrala prin intermediul careia autoritatile judiciare romane efectueaza comunicarea de acte in si din strainatate.