JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

1. Notiuni generale privind judecata

In doctrina dreptului procesual penal[1] s-a aratat ca notiunea de judecata are doua sensuri. Un sens restrans potrivit caruia judecata este o operatie logica prin care instanta solutioneaza, cauza penala cu care a fost investita, si un sens larg - judecata reprezinta o faza a procesului penal desfasurata in fata instantei care este investita cu solutionarea unei cauze penale. Acesta este sensul pe care il avem in vedere in notele de curs. In limbaj comun termenul judecata este confundat cu cel de proces ceea ce nu corespunde sensurilor acordate acestei notiuni.

2. Principiile specifice fazei de judecata

Ø      Publicitatea fazei de judecata. Consta in posibilitatea pe care o are orice persoana de a asista la sedinta de judecata (art.290 C.proc.pen.). Publicitatea este prevazuta expres atat in Constitutie cat si in Legea de organizare judecatoreasca si in Codul de procedura penala. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata. De asemenea legea mai prevede si alte exceptii de la acest principiu, cum ar fi acele situatii in care s-ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime ale unei persoane.

Ø      Oralitatea sedintei de judecata. Reprezinta principiul potrivit caruia intreaga faza de judecata se desfasoara prin viu grai, oral. Acest principiu asigura implicit si cunoasterea lucrarilor sedintei atat de persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si de publicul din sala.

Ø      Nemijlocirea fazei de judecata. Presupune ca toate actele procesuale si procedurale efectuate in aceasta faza sunt in mod direct indeplinite in fata completului de judecata

Ø      Contradictorialitatea. Consta in faptul ca toate probele administrate in cauza sunt
supuse discutiei partilor, procurorului, instantei si aparatorului

3. Dispozitii generale privind judecata

Ø      Rolul activ al instantei de judecata. Potrivit prevederilor art.287 alin.l C.proc.pen., instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii.

Ø      Locul unde se desfasoara judecata Regula generala este aceea ca judecata se desfasoara la sediul instantei. Cu titlu de exceptie, legea prevede ca pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc

Ø      Citarea partilor la judecata O conditie a desfasurarii legale a judecatii este aceea a citarii partilor aflate in proces. Numai sub aceasta conditie procedura este legal indeplinita si judecata poate avea loc (art.291 C.proc.pen.). Daca partile au fost legal citate, neprezentarea acestora nu impiedica judecarea cauzei, afara de cazul in care instanta amana judecata dispunand, totodata, masuri pentru prezentarea sau aducerea lor.

Ø      Compunerea instantei Instanta de judecata are compunerea prevazuta de lege. Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi pe tot cursul judecarii cauzei. Daca nu este posibil completul se poate schimba pana inceperea dezbaterilor. Dupa aceasta faza, orice schimbare in comunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor.

Ø      Asigurarea apararii. In cursul judecatii presedintele instantei ia toate masurile necesare in vederea asigurarii dreptului la aparare.

Ø      Asigurarea    ordinii si a solemnitatii sedintei de judecata. Se realizata de catre presedintele completului de judecata. Acesta poate limita accesului publicului in sala functie de marimea ei iar cand o parte sau orice alta persoana tulbura sedinta poate dispune chiar indepartarea din sala.

Ø      Drepturile procurorului si ale partilor in instanta. Potrivit art.301 C.proc.pen., in tot cursul judecatii procurorul si oricare dintre parti au dreptul sa formuleze cereri, sa ridice exceptii si sa puna concluzii. Aceste drepturi revin fiecarui participant, in raport de pozitia sa procesuala.

4. Dispozitii generale privind hotararile judecatoresti

In sens larg, prin hotarare judecatoreasca se intelege actul procesual prin care instanta solutioneaza cauza dedusa judecatii. In sens restrans, aceasta notiune desemneaza actul final prin care se pune capat judecatii

Felurile hotararilor judecatoresti

Potrivit prevederilor art.311 C.proc.pen., hotararile judecatoresti sunt de trei feluri:

Ø      Sentinte

Ø      Decizii

Ø      Incheieri

Sentinta este hotararea prin care cauza este solutionata de catre prima instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Sentinta prin care instanta solutioneaza cauza este supusa recursului. Ea poate fi de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal. Sentinta pronuntata in cazul dezinvestirii (cand se declina competenta sau se restituie cauza parchetului) nu este intotdeauna supusa apelului sau recursului.

Decizia este hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in anulare, recursului in interesul legii, precum si hotararea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei.

Incheierile sunt toate celelalte hotarari date de instante in cursul judecatii. Astfel prin intermediul lor instanta rezolva celelalte probleme altele decat cele rezolvate prin sentinte si decizii, cum ar fi luarea unor masuri de preventie, amanarea cauzei pentru lipsa de aparare etc.

5. Judecata in prima instanta

Judecata in prima instanta presupune prezenta atat a organelor judiciare (instanta si procurorul), cat si a partilor. Daca fara prezenta instantei de judecata nu se poate concepe judecata in privinta partilor si a procurorului sau a altor persoane, prezenta lor este uneori indispensabila si obligatorie, iar alteori judecata se poate desfasura in lipsa unora dintre acestia.

Etapele desfasurarii judecatii in prima instanta

a) Masurile premergatoare sedintei de judecata - reprezinta o etapa preliminara in care este necesara luarea anumitor masuri si anume:

fixarea termenului de judecata se face de catre presedintele instantei, in functie de ordinea intrarii dosarelor la instanta;

numirea completului de judecata;

citarea persoanelor care trebuie sa fie chemate la judecata;

asigurarea apararii impuse.

b)Etapele sedintei de judecata:

Ø      Inceputul judecatii cuprinde activitati cu caracter preponderent organizatoric in scopul asigurarii bunei desfasurari a judecarii cauzei cum sunt: deschiderea sedintei de judecata, strigarea cauzei si apelul celor citati, verificarera legalitatii procedurii de citare a partilor si a celorlalti participanti, lamuriri, exceptii si cereri etc.

Ø      Cercetarea judecatoreasca (ancheta judecatoreasca) are ca obiect administrarea probelor in vederea rezolvarii cauzei. Ordinea efectuarii actelor de cercetare este urmatoarea: inceperea cercetarii, ascultarea inculpatilor, ascultarea coinculpatilor, ascultarea celorlalte parti, ascultarea martorului, expertului sau a interpretului etc.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti, instanta poate dispune restituirea cauzei la procuror pentru motivul efectuarii cercetarii penale de catre un organ necompetent sau pentru completarea urmaririi penale. Cauza nu se va restitui procurorului in situatia in care instanta in urma cercetarii judecatoresti schimba incadrarea juridica a faptei intr-o infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare, sau cand constatarea prevazuta in art.332 alin.l C.proc.pen. are loc dupa inceperea dezbaterilor.

Extinderea obiectului judecatii reprezinta posibilitatea legala data instantei de a se investi cu judecarea unor fapte sau persoane noi atunci cand in cursul judecatii se descopera ca inculpatul a savarsit si alte acte materiale care intra in continutul infractiunii ori a comis si alta infractiune sau ca la comiterea faptelor au participat si alte persoane decat cele pentru care a fost sesizata instanta

Extinderea actiunii penale (art.335 C.proc.pen.) are loc atunci cand in sarcina inculpatului se descopera alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata.

Ø      Dezbaterile In literatura de specialitate dezbaterile sunt considerate ca fiind punctul culminant al procesului penal. Ele au ca obiect fondul cauzei: existenta faptei, vinovatia inculpatului, incadrarea juridica, stabilirea circumstantelor personale sau reale, latura civila etc. In acest moment procurorul si toate celelalte parti pun concluzii in legatura cu fondul cauzei, prin luari de cuvant intr-o ordine strict reglementata de lege (art.340 C.proc.pen.): procurorul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, inculpatul. In etapa dezbaterilor partile pot lua cuvantul personal sau prin aparator. Presedintele completului de judecata are dreptul sa intrerupa pe cei care au cuvantul daca in sustinerile lor, acestia se indeparteaza de la obiectul cauzei. Pentru motive absolut temeinice, dezbaterile pot fi intrerupte pentru un interval de timp de maxim 5 zile. Procurorul si partile pot depune, dupa incheierea dezbaterilor orale, concluzii scrise. Concluziile scrise pot fi cerute procurorului si partilor de catre instanta de judecata (art.342 C.proc.pen).

Ø      Deliberarea - este activitatea procesuala prin care se verifica si se evalueaza materialul probator in scopul stabilirii solutiei finale care se va pronunta. Acesta este actul final al judecatii in urma caruia instanta va solutiona cauza penala. Deliberarea are loc in camera de consiliu si are caracter secret, la ea participand numai membrii completului de judecata. Potrivit art 343 C.proc.pen. completul delibereaza asupra chestiunilor de fapt si de drept.