Lichidarea societatilor comerciale

Lichidarea societatilor comerciale

1. Aspecte comune lichidarii pentru toate formele de societati comerciale

In legea societatilor comerciale, art.252-270, sunt prevazute atat dispozitiile generale privind lichidarea societatilor comerciale, cat si unele dispozitii speciale aplicabile fiecarei forme de societati. In aceasta lucrare am considerat ca este util a va prezenta aspectele teoretice si practice privind dispozitiile generale, comune tuturor formelor de societati comerciale. Asa cum am aratat anterior, dizolvarea nu are ca efect imediat incetarea existentei societatii comerciale, ci numai intrarea ei in lichidare. Abia la incheierea operatiunilor de lichidare poate inceta definitiv existenta societatii comerciale, ci numai intrarea ei in lichidare.

Abia la incheierea operatiunilor de lichidare poate inceta definitiv existenta societatii dizolvate. Prin urmare, asa cum rezulta din dispozitiile legale, lichidarea este esenta dizolvarii, fiind efectul principal, direct si obligatoriu. In sens larg, prin lichidare se intelege toate operatiunile care au drept scop determinarea afacerilor in curs in momentul declararii dizolvarii, astfel incat sa se poata obtina realizarea activului, plata pasivului si repartizarea activului patrimonial net intre asociati. Fata de acest inteles, intr-un sens restrans se considera ca lichidarea cuprinde operatiile efectuate intre momentul declararii dizolvarii si momentul repartizarii activului patrimonial net intre asociati. Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:

a) pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu exceptia celor prevazute la art. 233;

b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care ii tine locul si orice act ulterior, care ar aduce schimbari in persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Lichidatorii raspund la fel ca si administratorii, iar impotriva deciziilor lor creditorii pot face opozitie.

Din modul in care legea reglementeaza procedura lichidarii, rezulta ca aceasta faza existentiala a societatii comerciale este guvernata de urmatoarele principii:

a) Lichidarea este prevazuta in favoarea asociatilor

Per a contrario, lichidarea nu poate interveni la cererea creditorilor (nici sociali, nici personali ai asociatilor). Aceasta nu inseamna ca drepturile creditorilor sociali nu sunt ocrotite de lege.

Astfel, asociatii nu pot obtine repartizarea nici unei sume cuvenite lor prin lichidare, mai inainte de achitarea creditorilor sociali. Faptul ca lichidarea este o procedura organizata de lege in favoarea asociatilor se poate argumenta si prin aceea ca asociatii au dreptul de a numi pe lichidatori prin actele constitutive.

b) Lichidarea este obligatorie

Lichidarea este obligatorie, deoarece declararea dizolvarii nu este un scop in sine, ci o etapa care - tinand cont de anumite evenimente ce afecteaza viata societatii - precizeaza momentul de la care activitatea acesteia este orientata pentru repartizarea activului net intre asociati, dupa ce au fost satisfacuti creditorii sociali. Lichidarea este, altfel spus, o consecinta logica si necesara declararii dizolvarii. Este de amintit faptul ca in doctrina de specialitate s-au conturat si alte puncte de vedere. In opinie, s-a considerat ca lichidarea este facultativa, iar nu obligatorie, deoarece, pe de o parte, lichidarea poate fi inlaturata daca asociatii hotarasc fuziunea cu alta societate ori prelungirea duratei acesteia. Intr-o alta opinie, lichidarea este obligatorie, fiind de neconceput ca societatea sa ramana in faza de dizolvare. Cel mai important efect al lichidarii este totusi incetarea calitatii de subiect de drept a societatii comerciale. Acest efect produs prin lichidare, pe data radierii societatii din registrul comertului, face ca, ope legis, personalitatea juridica a societatii sa inceteze. Asa cum s-a aratat, dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa intocmeasca bilantul contabil de lichidare si sa propuna repartizarea activului intre asociati.

Asociatul nemultumit poate face opozitie in termen de 15 zile de la notificarea bilantului contabil de lichidare si a proiectului de repartizare. Dupa examinarea acestui termen sau dupa ce sentinta asupra opozitiei a ramas irevocabila, bilantul contabil de lichidare si repartizare se considera aprobat si elibereaza pe lichidatori.

Ø      Drepturile si obligatiile lichidatorilor

a) In desfasurarea operatiunii de lichidare, lichidatorii au urmatoarele obligatii:

- sa faca un inventar si se incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii;

- sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii;

- sa intocmeasca un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.

b) Lichidatorii au urmatoarele drepturi:

sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;

- sa dea in judecata in calitate de reclamant sau de parat in interesul lichidarii patrimoniului societatii;

- sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si imobile ale societatii, sa faca tranzactii.

Ei nu pot insa, in lipsa de dispozitii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu vor fi autorizati de instanta, cu avizul cenzorilor.

Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor. Atat in literatura de specialitate, cat si in practica judecatoreasca, s-a pus problema daca lichidarea patrimoniului societatii in cauza se face numai prin vanzarea la licitatie a bunurilor sau este posibil ca unele sa revina in patrimoniul asociatilor care le-au aportat. Fata de imprejurarea ca legiuitorul nu face nici o precizare in acest sens, evident pot exista doua opinii. Intr-o opinie, se afirma ca toate bunurile societatii trebuie prefacute in bani, in vederea satisfacerii creditorilor sociali si impartirii restului intre asociati. Intr-o alta opinie, careia ne raliem, daca in actul constitutiv s-a prevazut ca in caz de lichidare a societatii, dupa achitarea datoriilor fata de tertii creditori, fiecare asociat sa-si reia bunul aportat in societate, acest in lucru este posibil. Argumentul legal privind partajul intre asociati a bunurilor societatii rezulta din Legea nr.31/1990, republicata, text potrivit caruia asociatii au dreptul de a hotara prin actul constitutiv regulile de lichidare a societatii.

sa lichideze si sa incaseze creantele societatii.

Termenul in care trebuie terminata lichidarea este de cel mult trei ani, tribunalul, in cazuri exceptionale, avand posibilitatea sa prelungeasca termenul cu inca doi ani. Lichidatorii, dupa terminarea lichidarii patrimoniului societatii, trebuie sa intocmeasca bilantul de lichidare si sa propuna repartizarea activului intre asociati. Asociatii pot fi platiti in contul partilor sociale pe care le detin numai dupa achitarea creditorilor sociali. Expertului lichidator numit de instanta in conditiile reglementate de art. 262 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicata, ii incumba obligatia intocmirii bilantului contabil de lichidare, iar nu un drept de optiune cu privire la aceasta activitate. Neindeplinirea acestei sarcini echivaleaza cu neexecutarea hotararii judecatoresti prin care a fost desemnat, justificand obligarea de catre instanta la realizarea ei sub sanctiunea platii de daune cominatorii.

2. Operatiuni specifice procedurii de lichidare

Procedura lichidarii este instituita in favoarea asociatilor si i se aplica regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. Pe intreaga durata a lichidarii, personalitatea juridica a societatii comerciale in cauza subzista intacta.

Societatea foloseste in continuare firma inregistrata, singura restrictie impusa de lege constand in obligatia ca toate actele ce emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare. Procedura de lichidare cuprinde urmatoarele operatiuni principale:

inlocuirea organelor de administratie curenta;

predarea gestiunii;

restrangerea obiectului acesteia in scopul de a asigura plata creditorilor sociali si satisfacerea drepturilor asociatilor;

intocmirea si executarea bilantului final;

radierea din registrul comertului a fostei societati comerciale.

Ø      Inlocuirea organelor de administrare

Ca efect al dizolvarii societatii, administratorii trebuie sa fie inlocuiti prin lichidatori. Numirea acestora poate fi voluntara sau juridica. Potrivit art.262 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru desemnarea voluntara se cere unanimitatea de voturi a asociatilor. In cazul in care nu se poate obtine cvorumul legal, numirea lichidatorilor se face de catre instanta judecatoreasca, la cererea oricarui administrator sau asociat.

Pentru a decide, instanta trebuie sa asculte pe toti asociatii sau administratorii. Impotriva sentintei pronuntata de instanta se poate declara numai recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.

Actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care-i tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari in persoana aceasta, trebuie depusa la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrise de indata si publicarea in Monitorul Oficial.

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau reprezentanti permanenti - persoane fizice - ai societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati. Administratorii sunt obligati sa-si continue mandatul pana la intrarea in functiune a lichidatorilor, fara a mai avea dreptul de a intreprinde noi operatii in numele societatii comerciale.

Ø      Predarea gestiunii

Preluarea de catre lichidatori a administratiei se efectueaza prin intocmirea unor acte de predare-primire. Potrivit regimului general instituit de art.253 alin.3 din Legea nr.31/1990, predarea gestiunii se realizeaza in temeiul inventarului si bilantului. Aceste documente trebuie sa constate situatia exacta a activului, precum si a societatii.

Indata dupa intrarea in functie, lichidatorii au datoria ca, impreuna cu administratorii societatii, sa intocmeasca inventarul si sa incheie bilantul, semnand aceste acte.

Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul si actele societatii, ei trebuie sa tina un registru cu toate operatiile lichidarii, in ordinea datei lor.

Ø      Restrangerea obiectului de gestiune

Lichidatorii sunt indreptatiti sa exercite acele atributii care le sunt conferite la adunarea generala a asociatilor, printr-o hotarare adoptata cu aceeasi majoritate care este necesara si pentru numirea lor.

Activitatea lichidatorilor poate fi prelungita pe durata anului in care a avut loc numirea lor. Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiile referitoare la lichidare. In cazul in care intreprind noi operatiuni comerciale care nu sunt necesare scopului lichidarii, sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor. Astfel, prin norme imperative, legiuitorul restrange obiectul gestiunii pe care o exercita lichidatorii. Lichidatorii pot fi actionati in judecata ca reprezentanti ai societatii comerciale in interesul acesteia, dar numai pentru actele de lichidare. Pentru a recupera sumele datorate societatii, lichidatorii trebuie sa urmareasca pe debitorii societatii.

Lichiditatile vor deservi pentru satisfacerea creditorilor sociali si a drepturilor cuvenite asociatilor. Bunurile din patrimoniul societatii vor fi transformate in numerar, scop in care lichidatorii au dreptul sa vanda - prin licitatie publica - imobilele si orice avere mobiliara; vanzarea bunurilor nu se va face "in bloc', ci numai singular, pentru fiecare bun in parte. Lichidatorii trebuie sa faca tranzactii in numele societatii, sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, chiar in caz de faliment al debitelor, dand chitanta.

Ø      Lichidarea pasivului social

Sumele obtinute de lichidatori in conditiile anterior examinate servesc, in mod prioritar, pentru stingerea datoriilor societatii comerciale. In reglementarea Legii nr.31/1990, republicata, activitatea de lichidare si de repartizare a patrimoniului social este de competenta lichidatorilor, iar nu a instantei judecatoresti. Implicarea directa a instantei judecatoresti in operatiunea de lichidare este gresita.Competenta instantei de judecata in faza lichidarii societatilor comerciale este strict reglementata de lege in doua cazuri:

formularea unei cereri pentru numirea lichidatorilor, atunci cand nu se poate intruni unanimitatea voturilor asociatilor asupra persoanei acestora (art.2 alin.2);

atunci cand asociatii formuleaza o opozitie la bilantul de lichidare intocmit de lichidatori (art.263 alin.2).

Ø      Drepturile creditorilor sociali

Cumulativ cu obligatia lichidatorilor de a asigura stingerea datoriilor sociale, creditorii societatii comerciale sunt ei insusi in masura sa-si valorifice drepturile corespunzatoare. Lichidarea se face in interesul asociatilor, dar fara a vatama pe creditori. In sensul aratat, art.260 alin.4 din Legea nr.31/1990, republicata, prevede ca    "lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii'.

Notiunea de faliment va fi inteleasa in sensul Legii nr.64/1995, republicata. Atunci cand nu recurg la procedura declararii societatii in stare de faliment, creditorii dispun de actiuni in justitie, pe care le pot indrepta atat impotriva lichidatorilor, cat si contra asociatilor. Contra lichidatorilor, creditorii societatii au dreptul de a exercita actiunile care decurg din creantele ajunse la termen. Posibilitatea urmaririi este insa marginita numai pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii. Creditorii sociali se pot indrepta asupra asociatilor pentru plata sumelor datorate din valoarea aporturilor la capitalul societatii, daca asociatii nu au facut varsaminte la capitalul social.

Pe durata existentei societatii, dreptul de a cere asociatilor restantieri (al caror aport nu a fost predat integral) sa-si indeplineasca obligatia asumata, apartine administratorilor si lichidatorilor.

Ø      Drepturile asociatilor

Asociatii au dreptul de a-si recupera valoarea aporturilor subscrise la data infiintarii societatii comerciale sau cu prilejul majorarii ulterioare a capitalului social. In faza dizolvarii societatii, drepturile asociatilor pot fi satisfacute doar dupa acoperirea pasivului social. Potrivit legii, lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii. Creditorii pot cere ca sumele realizate in cursul lichidarii sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la o societate bancara. Aceste sume pot fi repartizate chiar in timpul lichidarii, dar dupa indeplinirea tuturor obligatiilor societatii scadente sau care vor ajunge la scadenta, in masura in care ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor. Impotriva deciziei prin care, astfel, lichidatorii repartizeaza asociatilor numerarul, creditorii societatii pot introduce opozitie la instanta competenta, in termen de 15 zile de la data deciziei. Opozitia suspenda decizia de repartizare.

Ø      Intocmirea si executarea bilantului final

Faza de lichidare a societatii comerciale se incheie prin intocmirea bilantului final. Acesta trebuie sa stabileasca modul de repartizare a activului intre asociati. Bilantul final va fi semnat de lichidatori.

Orice asociat nemultumit de propunerea de repartizare a activului, facuta de lichidatori, poate introduce opozitie la instanta in termen de 15 zile, termen ce se calculeaza de la data notificarii.

Bilantul, impreuna cu modul de repartizare a activului propus de lichidatori, se considera aprobate de toti asociatii de la data cand expira termenul de 15 zile aratat sau cand sentinta pronuntata de instanta asupra opozitiei ramane definitiva.

Urmeaza etapa de executare in fapt a repartizarii activului, lichidatorii trebuind sa predea fiecarui asociat partea ce-i revine potrivit bilantului final, in schimbul chitantei de primire. Prin indeplinirea acestor conditii, lichidatorii sunt liberati. In ceea ce priveste registrele si actele societatii, dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, acestea vor fi depuse de lichidatori la asociatul desemnat de majoritatea. Registrele tuturor societatilor comerciale lichidate trebuie pastrate timp de 5 ani, termenul calculandu-se de la data depunerii lor, in conditiile aratate mai sus.

Ø      Radierea societatii comerciale din registrul comertului

Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatilor din registrul comertului, radiere care se poate face si din oficiu. Cererea de radiere a asociatilor din registrul comertului trebuie sa fie insolita de urmatoarele acte:

- bilant in lichidare vizat de organul fiscal;

- raportul lichidatorilor privind modul de repartizare a activului si de stingere a pasivului;

- certificat fiscal eliberat de Administratia financiara, din care sa rezulte ca societatea nu are datorii fata de stat;

- originalele documentelor emise de oficiul registrului comertului (certificat de inmatriculare, cerere de inmatriculare, cerere de mentiune

etc.);

- declaratia lichidatorilor cu privire la executarea operatiilor efectuate.

La data indeplinirii formalitatilor de radiere, personalitatea juridica a societatii inceteaza atat in raporturile dintre asociati, cat si fata de tertele persoane.