Cercetarea stiintifica - probatiune

Cercetarea stiintifica - probatiune

1. Stabilirea temei de cercetare

Tema are ca scop stabilirea problemelor cu care consilieriii de probatiune se confrunta in activitatea de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor si a identificarii posibilelor solutii la respectivele probleme. Relevanta acestei teme este data de faptul ca informatiile oferite de consilierii de probatiune sunt din experienta lor profesionala acumulata pe parcursul intregilor ani de munca.

Cat despre activitatea de asistare si consiliere, vizata in aceasta cercetare este asistarea si consilierea acordata victimelor infractiunilor. Doresc sa aflu care este opinia consilierilor de probatiune cu privire la acest aspect, si in special care este opinia lor cu privire la modul in care aceasta se desfasoara.

In aceasta cercetare imi propun sa identific care sunt problemele cu care consilierii de probatiune se confrunta in practica. Un aspect foarte important este acela al resurselor de care serviciul dispune pentru a putea acoperii nevoile victimelor infractiunilor, sau in ce masura acestea sunt acoperite.

Un alt aspect este acela al relatiei profesionale pe care consilierii de probatiune o au cu celelalte institutii cu care victima intra in contact, in special cu organul de politie, acesta fiind prima institutie cu care victima intra in contact direct.

Cursurile de formare si perfectionare profesionala oferite consilierilor de probatiune de catre institutie reprezinta un alt aspect important in desfasurarea activitatii de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor.

In cele din urma, pe baza informatiilor obtinute, doresc sa identific solutiile pe care consilierii de probatiune le propun in rezolvarea problemelor pe care le intampina, pentru imbunatatirea serviciilor acordate victimelor infractiunilor.

2. Fixarea obiectivelor cercetarii

1. Identificarea opiniei consilierilor de probatiune cu privire la activitatea de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor.
2. Identificarea modalitatilor de informare a victimelor infractiunilor cu privire la serviciile furnizate de personalul de specialitate din cadrul Serviciului de Probatiune.
3. Identificarea cauzelor care determina aparitia unor probleme in realizarea asistarii si consilierii victimelor infractiunilor.
4. Identificarea solutiilor pentru imbunatatirea serviciilor acordate victimelor infractiunilor.

3. Universul cercetarii

Universul cercetarii este reprezentat de consilierii de probatiune din cadrul Serviciului de Probatiune din Bucuresti, Arad, Mehedinti si Suceava. Unitatea de analiza in studiul de fata este individul.

4. Elaborarea ipotezelor

1. Personalul de specialitate din cadrul Serviciului de Probatiune este nemultumit de modalitatea in care se desfasoara in prezent asistarea si consilierea victimelor infractiunilor.
2. Consilierii de probatiune considera ca asistarea si consilierea victimelor infractiunilor, asa cum se desfasoara in prezent, are un impact redus in minimizarea efectelor infractiunii.
3. Serviciile de Probatiune nu prezinta modalitati variate de informare a victimelor infractiunilor cu privire la serviciile pe care le ofera.
4. Principalele cauze care determina aparitia de probleme in asistarea si consilierea victimelor infractiunilor sunt de natura structurala.
5. Exista numeroase solutii propuse de consilierii de probatiune in vederea imbunatatirii serviciilor acordate victimelor infractiunilor in functie de experienta, profesia si formarea profesionala pe care o au.

5. Constructia variabilelor si elaborarea schemei descriptive de cercetare

6. Tipul de cercetare

Tipul de cercetare folosit se bazeaza pe cercetarea cantitativa. Este o cercetare transversala, populatia chestionata este reprezentativa pentru o anumita categorie sociala. Metoda folosita este cea a anchetei sociologice si are ca tehnica chestionarul, prin utilizarea procedeului de cercetare autoadministrat.

7. Interpretarea datelor

Potrivit raspunsurilor oferite de catre cei 31 de consilierii de probatiune din cele patru servicii de probatiune, la prima intrebare a chestionarului "Cat de multumit/a sunteti in prezent de modul in care se desfasoara activitatea de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor?", s-au obtinut urmatoarele rezultate: media de multumire cu privire la modul in care se desfasoara asistarea si consilierea victimelor infractiunilor este de 2,96.

Din cei 31 de consilieri de probatiune, 9 dintre acestia se situeaza la jumatatea scalei in ceea ce priveste gradul de multumire al modalitatii de desfasurare a activitatii de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor (asa si asa), 7 consilieri se declara multumiti, 4 consilieri de probatiune sunt nemultumiti de modalitatea de desfasurare a activitatii de asistare si consiliere, un numar de 3 consilieri se declara foarte nemultumiti, altii 3 consilieri au ales sa nu raspunda la aceasta intrebare, un alt numar de 4 consilieri au bifat raspunsul "nu stiu" si un singur consilier se declara foarte multumit de modalitatea de desfasurare a activitatii de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor.

In ceea ce priveste numarul de solicitari scrise de asistare si consiliere primite pe parcursul anului 2008 si 2009 de la victimele infractiunilor, avem urmatoarea situatie: media solicitarilor scrise de asistare si consiliere este de 9.93, cu un maxim pe 46 de solicitari si un minim de nici o solicitare.

Astfel, un numar de 12 consilieri nu au primit nici o solicitare scrisa de asistare si consiliere de la victimele infractiunilor, 5 consilieri declara ca au primit in cursul anilor 2008, 2009 un numar de 46 de solicitari, 5 consilieri au primit cate doua solicitari, 4 consilieri au bifat raspunsul "nu stiu", un numar de 3 consilieri declara ca au primit sapte cereri de asistare si consiliere, un singur consilier a primit patru solicitari si un alt consilier a primit trei solicitari de asistare si consiliere din partea victimelor infractiunilor.

Dintre victimele infractiunilor care au solicitat in scris asistare si consiliere, media celor care au beneficiat este de 2,85. Din studiul histogramei de mai jos rezulta ca: un numar de 12 consilieri afirma ca nu au avut nici un beneficiar de asistare si consiliere, 6 consilieri afirma ca au avut ca si beneficiari de asistare si consilieri un numar de cel mult 3 persoane, un numar de 4 consilieri afirma ca un numar de 9 victime au beneficiat de asistare si consiliere si un altii patru declara ca au avut ca si beneficiari un numar de cel mult 5 persoane.

Cat despre intrebarea Q3 "Cat de importante vi se par urmatoarele aspecte pentru ca numarul de victime ale infractiunilor care beneficiaza de consiliere psihologica si asistenta sa se mareasca?", avem urmatoarele rezultate: cel mai important aspect, din punctul de vedere al consilierilor de probatiune, pentru ca numarul de victime ale infractiunilor care beneficiaza de consiliere psihologica si asistare sa se mareasca este acela al infiintarii unei institutii specializate cu scopul exclusiv de asistenta a victimei, acest aspect avand media de 4,66. Asigurarea de training-uri consilierilor de probatiune este un alt aspect important, avand o medie de 4,43. La polul opus se afla doua aspecte: posibilitatea instantei de a decide care dintre victime au nevoie de asistare si consiliere, avand o medie de 2,17 si impunerea de catre instanta victimei sa participe la programe, cu o medie de 1,72.

In ceea ce priveste metoda de consiliere si asistare folosita cel mai des de catre consilierii de probatiune in lucrul cu victimele infractiunilor, s-au obtinut urmatoarele rezultate: 26 de consilieri folosesc cel mai des metodele de lucru individuale, 2 consilieri de probatiune nu au raspuns si un numar de 3 consilieri au bifat raspusul "nu stiu".

Potrivit raspunsurilor obtinute la intrebarea Q5: "Ce categorii de victime solicita cel mai des consiliere psihologica si asistare?", cele mai multe victime care solicita asistare si consiliere sunt victimele infractiunilor sexuale, urmate de victimele infractiunilor savarsite cu violenta.

In ceea ce priveste suficienta in care programele de asistare si consiliere care se desfasoara in prezent in cele patru servicii acopera nevoile victimelor, din cei 31 de consilieri 24 considera ca programele care se desfasoara in prezent nu acopera suficient nevoile victimelor, media fiind de 1,92.

Cele mai importante motive pentru care programele nu acopera in suficienta masura nevoile victimelor, potrivit subpunctului Q6.1.4 "Alte motive.Specificati", sunt: solicitarea excesiva a consilierilor de probatiune, lipsa de personal, lipsa programelor pentru victime dar si a programelor de pregatire pentru consilieri, nevoile victimelor nu pot fi acoperite in totalitate de serviciile existente. La fel de importante sunt si fondurile insuficiente pentru desfasurarea acestei activitati si putinele protocoale incheiate cu institutiile specializate.

In ceea ce priveste intrebarea Q7 si anume "Ce programe de asistare si consiliere privind protectia victimelor s-au desfasurat pana in prezent in serviciul dvs.?", rezultatele obtinute in cele patru orase sunt urmatoarele: in Bucuresti s-au desfasurat programe centrate pe evaluarea nevoilor victimelor, consilierea victimelor si in functie de nevoile identificate, cazurile au fost repartizate catre institutiile specializate in diversele nevoi ale victimelor infractiunilor; in serviciul de probatiune din Arad, consilierii de probatiune au specificat faptul ca nu s-au desfasurat pana in prezent programe de asistare si consiliere cu privire la protectia victimelor, dar victimele infractiunilor sunt consiliate in special in vederea evitarii victimizarii secundare, sunt identificate nevoile si beneficiarii sunt referiti catre institutiile specializate alaturi de care serviciul de probatiune a incheiate protocoale de colaborare; in serviciul de probatiune din Suceava singurul program desfasurat a fost Pregatirea victimei pentru instanta; in serviciul de probatiune Mehedinti nu s-au aplicat programe pentru victimele infractiunilor, insa s-a asigurat servicii de specialitate precum: asistenta juridica si consiliere psihologica.

Cat despre modalitatea de informare a victimelor infractiunilor cu privire la serviciile furnizate si la programele de asistenta si consiliere care se desfasoara in serviciile de probatiune cel mai des se folosesc publicatiile si materialele informative, urmate de colaborarile cu trusturile de informare a publicului, panourile informative, internetul, telefonul si alte modalitati de informare precum informarea directa a victimei si informarea realizata de organele judiciare.

In ceea ce priveste intrebarea Q9 "Care sunt cursurile de formare si perfectionare profesionala, privind consilierea si asistarea victimelor infractiunilor, la care ati participat pana in prezent?" situatia este urmatoarea:

- consilierii de probatiune din serviciul de probatiune Bucuresti prezinta urmatoarele raspunsuri: 6 consilieri au bifat in chestionar raspunsul "nu stiu", 5 consilieri au declarat faptul ca nu au participat la cursuri de formare si perfectionare profesionala in ceea ce priveste victimele infractiunilor, 2 consilieri au bifat raspunsul "NR", un singur consilier declara ca a participat in anul 2005 la cursul "Asistenta traficului de fiinte umane", un alt consilier a declarat faptul ca a participat in anul 2008 la cursurile "Atasament si trauma" si "Interviul motivational".

- consilierii de probatiune din serviciul de probatiune Arad au declarat urmatoarele: un consilier de probatiune a participat incepand cu anul 2006 pana in anul 2009 la cursul "Lucrul cu victimele infractiunilor", un alt consilier a declarat faptul ca a participat in anul 2007 la cursul "Lucrul cu victimele infractiunilor Sovata", 2 consilieri nu au participat la cursuri de formare si perfectionare profesionala, alti doi consilieri au bifat raspunsul "NR".

- consilierii de probatiune din Suceava au urmatoarele raspunsuri: un numar de patru consilieri au bifat raspunsul "NR" si un singur consilier a declarat faptul ca nu a participat pana in prezent la nici un curs de formare si perfectionare profesionala.

- din cei cinci consilieri de probatiune din Mehedinti unul singur a participat la programe de formare si perfectionare profesionala, astfel in anul 2004 acesta a participat la programul "Justitie restaurativa si aspecte de victimologie", in anul 2005 a participat la programul "Dezvoltarea si implementarea unui sistem de identificare si referire a victimelor", in anul 2006 a participat la programul "Asistenta victimelor infractiunilor in SUA si Romania", in anul 2008 consilierul de probatiune a mers intr-o vizita de lucru in Marea Britanie. Restul de 4 consilieri au declarat faptul ca nu au participat pana in prezent la cursuri de formare si perfectionare profesionala.

Potrivit raspunsurilor oferite la intrebarea Q10: "In ce masura programele de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor care se desfasoara in prezent in serviciul dvs. vizeaza urmatoarele aspecte?", in putinele programe care s-au desfasurat in cele patru servicii de probatiune vizate sunt in special urmatoarele aspecte: facilitarea reintegrarii in comunitate, diminuarea impactului infractiunii, diminuarea stigmatului asupra victimei, consilierea pentru eventualele agresiuni, despagubirea pentru pierderile suferite si medierea victimei cu infractorul.

Din cei 31 de consilieri de probatiune din cele patru servicii de probatiune 29 consilieri afirma ca pentru elaborarea referatului de evaluare solicitat de instanta de judecata au luat legatura cu victima infractiunii, restul de 2 consilieri declara ca nu au luat legatura cu victima.

In ceea ce priveste numarul cazurilor in care specialisti au considerat ca este necesar sa sugereze instantei de judecata ca inculpatul sa primeasca obligatia de a nu intra in legatura cu victima sa, avem urmatoarea situatie: media este de 2,3 cu un maxin de 10 cazuri si un minim de nici un caz.

Astfel, din cei 29 de consilieri care au declarat faptul ca au luat legatura si cu victima infractiunii in elaborarea referatului de evaluare un numar de 7 consilieri nu au sugerat instantei pana in prezent ca inculpatul sa primeasca odata cu suspendarea executarii pedepsei sub supravegere obligatia de a nu intra in legatura cu victima, alti 7 consilieri au bifat varianta de raspuns "NR", 4 consilieri au bifat varianta "nu stiu", 3 consilieri au sugerat aceasta obligatie pentru inculpat in trei cazuri, 2 consilieri in patru cazuri, 2 consilieri in doua cazuri, altii 2 intr-un singur caz, 1 consilier in opt cazuri si un alt consilier in zece cazuri.

In ceea ce priveste intrebarea Q12 "Cu ce institutii ati colaborat pentru desfasurarea asistarii si consilierii victimelor infractiunilor?" avem urmatoarele rezultate: cei mai multi consilieri au colaborat cu unitatile de politie, un numar de 20 consilieri declara acest lucru, urmeaza cu 19 consilieri instantele de judecata, un numar de 13 consilieri declara ca au colaborat cu organizatii neguvernamentale in special pentru serviciile pe care acestea le ofera in consiliere psihologica, un alt numar de 13 consilieri au colaborat cu spitalele (centre care ofera servicii de sanatate si consiliere psihologica). Un numar de 8 consilieri au colaborat si cu alte institutii precum: AJOFM-uri, Inspectorate Scolare, DIICOT (Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism), Fundatia Renincoor Open Hand, Grupurile scolare frecventate atat de victima cat si de agresor, Parchetele de pe langa Curtea de Apel, Serviciul de interventie in situatii de trafic si migratie si DGASPC-uri.

Cat despre gradul de multumire cu privire la modul in care consilierii colaboreaza cu organele de politie cei mai multi, 12 consilieri, se declara multumiti, 8 consilieri se situeaza pe la jumatatea scalei "asa si asa", 2 consilieri declara ca sunt foarte nemultumiti, 7 consilieri bifeaza raspunsul "nu stiu" si 2 consilieri bifeaza raspunsul "NR".

Conform opiniei consilierilor de probatiune cu privire la importanta implicarii lor inca din primul contact pe care victima il are cu institutiile statului, cei mai multi, 14 consilieri, considera acest lucru ca fiind important, un numar de 10 consilieri considera ca fiind foarte importanta implicarea lor inca de la primul contact pe care victima il are cu institutiile statului, alti 3 consilieri se situeaza pe la jumatatea scalei, 2 consilieri spun ca acest fapt este neimportant, un consilier gaseste acest fapt mai putin important, iar un altul bifeaza raspunsul "nu stiu". Media implicarii consilierilor de probatiune inca din primul contact pe care o victima il are cu institutiile statului este de 4.

In ceea ce priveste intrebarea Q15 "Cu ce alte institutii considerati ca ar fi necesar sa colaborati?", ca urmare a analizei raspunsurilor consilierilor de probatiune a rezultat urmatoarele raspunsuri: consilierii doresc sa colaboreze in special cu institutiile medicale, motivul este acela ca isi doresc ca victimele sa primeasca serviciile medicale de care au nevoie si sa fie consiliate psihologic de specialistii institutiei, la fel de mult consilierii isi doresc sa colaboreze cu unitatile de politie, motivul ar fi acela a-l protectiei pe care aceasta institutie o poate acorda victimelor infractiunilor, organizatiile neguvernamentale sunt necesare pentru rezolvarea nevoilor victimelor in special pentru serviciile de consiliere psihologica, DGASPC-urile si primariile reprezinta alte institutii alaturi de care consilierii de probatiune isi doresc sa rezolve problemele identificate la fiecare victima, in special pentru protectia sociala pe care aceste institutii o pot oferii, servicii de adapost si consiliere psihologica. O alta institutie importanta este Inspectoratul Scolar in special in ajutorul pe care il poate oferi in reintegrare/integrare scolara a victimei, Colegiul Psihologilor din Romania poate oferii servicii specializate de consiliere, se doreste colaborarea si cu: Politia de frantiera, Directia muncii, Instantele de judecata, Parchetele de pe langa Curtile de Apel, Agentia nationala pentru prevenirea si combaterea violentei domestice.

La intrebarea Q16 privind problemele cu care se confrunta victimele infractiunilor, cea mai mare medie este detinuta de vatamarea fizica cu 4.29, urmata de victimizarea multipla cu media de 3.77, pierderea integritatii fizice/psihice are o medie de 3.69, pierderile materiale au media de 3.36, discriminarea are o medie de 3.16 si ultima pozitie cu o medie de 2.84 este ocupata de faptul ca instanta de judecata nu ofera o maniera suportiva, constructiva si empatica victimelor.

Un numar de 8 consilierii de probatiune sustin ca victimele infractiunilor aflate in asistare si consiliere se confrunta cu problema pierderilor materiale in mica masura, un numar de 6 consilieri sustin ca aceasta problema au intalnit-o in randul victimelor in foarte mare masura, 6 consilieri se situeaza la jumatatea scalei "asa si asa", 5 consilieri au intalnit aceasta problema in mare masura, 3 consilieri au bifat raspunsul "nu stiu" si restul de 3 consilieri nu au raspuns la intrebare.

Un numar de 12 consilieri au intalnit in randul victimelor in foarte mare masura victimizarea multipla, 6 consilieri sustin ca aceasta reprezinta o problema pentru victime in mare masura, un numar de 4 consilieri au ales varianta de raspuns "in foarte mica masura", 3 consilieri au bifat varianta de raspuns "nu stiu", 2 consilieri au bifat nu raspund, altii 2 consilieri declara ca victimele se confrunta cu aceasta problema in mica masura, iar ultimii 2 consilieri se situeaza la jumatatea scalei "asa si asa".

In ceea ce priveste vatamarea fizica, 15 consilieri declara ca victimele s-au confruntat cu aceasta problema in foarte mare masura, 7 consilieri se afla la jumatatea scalei "asa si asa", 6 consilieri au intalnit aceasta problema in randul victimelor in mare masura, 3 consilieri au bifat raspunsul "nu stiu".

Pierderea integritatii fizice/psihice reprezinta o problema pentru victimele infractiunilor pentru 8 consilieri in foarte mare masura, pentru 5 consilieri in mare masura, 10 consilieri se situeaza la jumatatea scalei "asa si asa", pentru 3 consilieri in mica masura, altii 3 bifeaza raspunsul "nu stiu" si 2 consilieri nu raspund.

In ceea ce priveste o alta problema pe care victimele infractiunilor o pot intampina, respectiv faptul ca instantele de judecata nu ofera o maniera suportiva, constructiva si empatica victimelor, avem urmatoarele raspunsuri: 10 consilieri bifeaza raspunsul "asa si asa", 5 consilieri considera ca in foarte mica masura acest fapt reprezinta o problema pentru victima, 4 consilieri sunt de parere ca acest fapt poate constitui in foarte mare masura probleme victimei, altii 4 considera ca in mica masura, 3 consilieri aleg varianta de raspuns "nu stiu", alti 3 consilieri nu raspund si 2 consilieri sunt de parere ca acest fapt poate crea victimei probleme in mare masura.

Cat despre descriminare, aceasta creaza probleme victimelor in foarte mare masura pentru un numar de 8 consilieri, 7 consilieri bifeaza varianta de raspuns "asa si asa", 6 consilieri considera ca discriminarea reprezinta o problema pentru victime in foarte mica masura, 3 consilieri bifeaza "nu stiu", altii 3 bifeaza "NR", cate 2 consilieri sustin ca discriminarea creaza probleme victimei in foarte mare masura, respectiv in mare masura.

In ceea ce priveste birocratizarea activitatii de asistare si consiliere avem urmatoarele raspunsuri: 16 consilieri sunt de parere ca activitatea nu este birocratizata, 10 consilieri sustin ca aceasta activitate este birocratizata, 4 consilieri aleg varianta de raspuns "nu stiu" si un consilier nu raspunde.

Din cei 10 consilieri de probatiune care considera ca activitatea de asistare si consiliere este birocratizata, un numar de 5 consilieri considera ca birocratia afecteaza foarte mult buna desfasurare a asistarii si consilierii victimelor infractiunilor, 3 consilieri sunt de parere ca afecteaza mult si 2 consilieri se situeaza la jumatatea scalei de masurare.

In ceea ce priveste intrebarea Q18 "In ce masura considerati ca urmatoarele aspecte determina probleme in desfasurarea activitatii de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor in serviciul dvs.?", avem urmatoarele rezultate: cele mai mari probleme sunt cauzate de spatiul neadecvat pentru asistarea si consilierea victimelor, volumul mare de lucru al consilierilor raportat la numarul lor, lipsa cursurilor de formare si a resurselor materiale, experienta redusa de munca cu victimele a consilierilor, demotivarea consilierilor ca urmare a salarizarii.

Alte aspecte ce determina probleme in desfasurarea activitatii de asistare si consiliere cu victimele infractiunilor in cele patru servicii sunt: cadrul restrictiv al legii 211/2004, lipsa unui serviciu care sa se ocupe numai de victimele infractiunilor, interferenta activitatilor dintre persoanele condamnate si victimele infractiunilor, spatiul de lucru comun, lipsa consilierilor special pregatiti in lucrul cu victimele infractiunilor.

In ceea ce priveste numarul consilierilor de probatiune din birouri, media este de 3 avand maximul de 8 consilieri intr-un birou si minimul de 2. Cinci consilieri impart biroul cu doi consilieri de probatiune, cinsprezece consilieri cu altii trei, sase consilieri cu alti patru, un consilier cu inca cinci si un alt consilier declara ca imparte biroul cu alti opt colegi..

Solutiile identificate de catre consilierii de probatiune pentru imbunatatirea activitatii de asistere si consiliere a victimelor infractiunilor sunt: crearea in fiecare serviciu de probatiune a unui spatiu destinat numai activitatilor destinate victimelor infractiunilor, cresterea numarului de colaborari cu institutiile specializate in nevoile victimelor, crearea de programe acreditate de lucru cu victimele infractiunilor, perfectionarea personalului in lucrul cu victimele, alocarea resurselor materiale si umane necesare in lucrul cu victimele, conditionarea psihologilor din sistem la calificari suplimentare, consilierea victimelor infractiunilor numai de catre consilierii de probatiune care au beneficiat de cursuri de formare in lucrul cu victimele, modificarea cadrului legislativ, crearea unei noi institutii care sa preia atributiile in domeniul victimelor infractiunilor, separarea activitatilor de lucru cu infractorii de cele cu victimele infractiunilor, o alta solutie este reprezentata de informarea populatiei de toate aspectele ce tin de victimele infractiunilor.

In ceea ce priveste varsta consilierilor de probatiune, media este de 34, cu un maxim de 43 ani si un minim de 26 ani.

Cat despre intrbarea Q22, respectivul sexul consilierilor de probatiune, avem urmatoarea situatie: din totalul de 31 consilieri 27 sunt femei si restul de 4 sunt barbati.

Din cei 31 consilieri de probatiune 18 au studii postuniversitare si restul de 13 studii universitare.

In ceea ce priveste profesiile consilierilor de probatiune avem urmatoarea situatie: 29 de consilieri au o singura profesie si numai 2 consilieri au doua profesii.

Astfel, in cele patru servicii isi desfasoara activitatea 14 asistenti sociali, 11 juristi, 4 psihologi si 2 sociologi.

Conform datelor obtinute media experientei ca si consilieri de probatiune este de 5.77, maximul este de 12 ani si minimul de un an.

Aceasta lucrare este facuta cu ajutorul unui numar de 31 de consilieri de probatiune din patru servicii de probatiune din tara, respectiv: Bucuresti, Arad, Suceava si Mehedinti.

Concluzii

Ca urmare a analizei datelor obtinute din cercetare putem spune ca cele cinci ipoteze sunt in parte valide. Mentionam faptul ca cercetarea s-a desfasurat in patru servicii de probatiune din tara, respectiv: Bucuresti, Arad, Suceava si Mehedinti.

Criteriul de selectie pentru cele patru servicii de probatiune il reprezinta experienta pe care o au in activitatea de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor, acest fapt reiese din datele statistice din 2005 si 2006 prezentate de Directia de Probatiune.

In ceea ce priveste prima ipoteza: personalul de specialitate din cadrul Serviciului de Probatiune este nemultumit de modalitatea in care se desfasoara in prezent asistarea si consilierea victimelor infractiunilor, din datele obtinute rezulta urmatoarele: din cei 31 de consilieri de probatiune, 9 dintre acestia se situeaza la jumatatea scalei, nu sunt nici multumiti, nici nemultumiti, 7 consilieri se declara multumiti, 4 consilieri de probatiune sunt nemultumiti de modalitatea de desfasurare a activitatii de asistare si consiliere, un numar de 3 consilieri se declara foarte nemultumiti, altii 3 consilieri au ales sa nu raspunda la aceasta intrebare, un alt numar de 4 consilieri au bifat raspunsul "nu stiu" si un singur consilier se declara foarte multumit de modalitatea de desfasurare a activitatii de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor. Media de multumire cu privire la modul in care se desfasoara asistarea si consilierea victimelor infractiunilor este de 2,96.

Astfel, putem spune ca cei mai multi consilieri de probatiune sunt nici multumiti, nici nemultumiti, dar din rezultatele obtinute rezulta un numar mai mare de consilieri care se declara multumiti, respectiv 7 consilieri, decat numarul consilierilor care se declara nemultumiti, respectiv 4 consilieri. Aceasta ipoteza nu se valideaza, cei mai multi consilieri se declara multumiti. Important de specificat este faptul ca aceasta ipoteza nu se valideaza poate si pentru ca specialistii sunt in general multumiti de modalitatea in care ei lucreaza cu victimele infractiunilor.

Cat despre numarul de solicitari scrise de asistare si consiliere primite pe parcursul anului 2008 si 2009 de la victimele infractiunilor, din datele obtinute, media solicitarilor scrise de asistare si consiliere este de 9.93, cu un maxim pe 46 de solicitari si un minim de nici o solicitare. Specificam faptul ca maximul de 46 de solicitari poate reprezenta cererile totale din anii 2008 si 2009 primite in serviciu si nu repartizate unui singur consilier de probatiune.

Pentru ca numarul de victime ale infractiunilor care beneficiaza de consiliere psihologica si asistenta sa se mareasca cele mai importante aspecte sunt in ordine descrescatoare urmatoarele: infiintarea unei institutii specializate cu scopul exclusiv de asistenta a victimei, asigurarea de training-uri consilierilor de probatiune, posibilitatea instantei de a decide care dintre victime au nevoie de asistare si consiliere si impunerea de catre instanta victimei sa participe la programe.

Potrivit raspunsurilor obtinute de la cei 31 consilieri de probatiune, cele mai multe victime care solicita asistare si consiliere sunt victimele infractiunilor sexuale, urmate de victimele infractiunilor savarsite cu violenta.

In ceea ce priveste cea de-a doua ipoteza: consilierii de probatiune considera ca asistarea si consilierea victimelor infractiunilor, asa cum se desfasoara in prezent, are un impact redus in minimizarea efectelor infractiunii, putem afirma faptul ca aceasta ipoteza se valideaza.

La ceasta concluzie s-a ajuns ca urmare a raspunsurilor oferite de consilierii de probatiune la intrebarea care facea referire la suficienta in care programele de asistare si consiliere care se desfasoara in prezent in cele patru servicii acopera nevoile victimelor. Astfel, din cei 31 de consilieri 24 considera ca programele care se desfasoara in prezent nu acopera suficient nevoile victimelor, media fiind de 1,92. Printre cele mai importante motive care nu acopera in suficienta masura nevoile victimelor se numara si lipsa programelor destinate victimelor, fondurile insuficiente pentru desfasurarea acestei activitati, putinele protocoale incheiate cu institutiile specializate.

Un alt aspect care ne face sa validam ipoteza de mai sus este acela a-l raspunsurilor obtinute la intrebarea "Ce programe de asistare si consiliere privind protectia victimelor s-au desfasurat pana in prezent in serviciul dvs.?". Rezultatele obtinute in cele patru orase au fost urmatoarele: in Bucuresti s-au desfasurat programe centrate pe evaluarea nevoilor victimelor, consilierea victimelor si in functie de nevoile identificate cazurile au fost repartizate catre institutiile specializate alaturi de care serviciul a incheiat protocoale de colaborare; in serviciul de probatiune din Arad, consilierii de probatiune au specificat faptul ca nu s-au desfasurat pana in prezent programe de asistare si consiliere cu privire la protectia victimelor, dar victimele infractiunilor sunt consiliate in special in vederea evitarii victimizarii secundare, sunt identificate nevoile si beneficiarii sunt referiti catre institutiile specializate alaturi de care serviciul de probatiune a incheiate protocoale de colaborare; in serviciul de probatiune din Suceava singurul program desfasurat a fost "Pregatirea victimei pentru instanta"; in serviciul de probatiune Mehedinti nu s-au aplicat programe pentru victimele infractiunilor, insa s-a asigurat servicii de specialitate precum: asistenta juridica si consiliere psihologica.

Din analiza raspunsurilor oferite de catre consilierii de probatiune la intrebarea de mai sus putem trage urmatoarea concluzie: in cele patru servicii nu s-au desfasurat atat de multe programe incat sa acopere in totalitate nevoile victimelor. Un alt aspect important de specificat este acela ca se identifica nevoile victimei, dar din cauza ca acestea nu pot fi acoperite se face referire catre alte institutii specializate.

Deoarece serviciile de probatiune nu pot acoperi nevoile victimelor, fiind nevoite sa faca referiri catre alte institutii, si observand ca exista un numar mare de institutii cu care serviciile de probatiune isi doresc sa colaboreze, putem afirma faptul ca: asa cum se desfasoara in prezent asistarea si consilierea victimelor infractiunilor, are un impact redus in minimizarea efectelor infractiunii.

Ipoteza numarul trei si anume: Serviciile de Probatiune nu prezinta modalitati variate de informare a victimelor infractiunilor cu privire la serviciile pe care le ofera, nu se valideaza.

Modalitatea de informare a victimelor infractiunilor cu privire la serviciile furnizate si la programele de asistenta si consiliere care se desfasoara in serviciile de probatiune se realizeaza cu ajutorul publicatiilor si materialelor informative, urmate de colaborarile cu trusturile de informare a publicului, panourile informative, internetul, telefonul si alte modalitati de informare precum informarea directa a victimei si informarea realizata de organele judiciare.

In ceea ce priveste cursurile de formare si perfectionare profesionala cu privire la asistarea si consilierea victimelor la care consilierii de probatiune au participat pana in prezent, rezulta ca un numar mic de consilieri au participat la astfel de cursuri, respectiv 5 consilieri din cei 31.

Deoarece un numar semnificativ de consilieri au bifat varianta de raspuns "NR", respectiv 12 consilieri din cei 31, un alt numar de 8 consilieri au declarat ca nu au participat si un numar de 6 consilieri au bifat varianta de raspuns "nu stiu", tindem sa credem ca cei care au bifat "NR", respectiv "nu stiu" nu au participat pana in prezent la nici un curs de formare si perfectionare profesionala in ceea ce priveste victimele infractiunilor, acestia alegand intre cele doua variante ca urmare a lipsei variantei "nu am participat" din chestionar.

Cele mai importante aspecte vizate in programele de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor care se desfasoara in serviciile de probatiune sunt bazate pe reintegrarea victimei in comunitate, diminuarea pe cat se poate a impactului infractiunii si a stigmatului victimei, consilierea pentru eventualele infractiuni.

Cat despre institutiile care colaboreaza cel mai des cu serviciile de probatiune in vederea desfasurarii asistarii si consilierii victimelor, cel mai mult serviciile de probatiune colaboreaza cu: unitatile de politie, instantele de judecata, organizatii neguvernamentale in special pentru serviciile pe care acestea le ofera in consiliere psihologica, cu spitalele (centre care ofera servicii de sanatate si consiliere psihologica), AJOFM-uri, Inspectorate Scolare, DIICOT (Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism).

In ceea ce priveste institutiile pe care consilierii de probatiune le considera ca fiind necesare in incheierea protocoalelor de colaborere putem spune ca cel mai mult se doreste colaborarea cu: institutiile medicale pentru oferirea de servicii medicale, unitatile de politie, pentru protectia pe care aceasta institutie o poate acorda victimelor infractiunilor, ONG-urile pentru varietatea de servicii pe care le pot acorda victimelor infractiunilor, DGASPC-urile in special pentru serviciile de adapost si consiliere psihologica, Inspectoratele Scolare in special in ajutorul pe care il poate oferi in reintegrare/integrare scolara a victimei, Colegiul Psihologilor din Romania pentru specialisti pe care aceasta institutie ii poate oferii in realizarea consilierii psihologice.

Consilierii de probatiune sustin ca in ordine descrescatoare cele mai dese probleme pe care victimele infractiunilor le intampina sunt: vatamarea fizica, victimizarea multipla, pierderea integritatii fizice/psihice, pierderile materiale, discriminarea, faptul ca instanta de judecata nu ofera o maniera suportiva, constructiva si empatica victimelor.

Cei mai multi consilieri de probatiune considera ca activitatea de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor nu este birocratizata, iar cei care sustin ca aceasta activitate este birocratizata, un numar de 10 consilieri, considera ca birocratia afecteaza foarte mult buna desfasurare a asistarii si consilierii victimelor infractiunilor.

Cea de-a patra ipoteza, principalele cauze care determina aparitia de probleme in asistarea si consilierea victimelor infractiunilor sunt de natura structurala, se valideaza. Cele mai mari probleme sunt cauzate de:

-spatiul neadecvat pentru asistarea si consilierea victimelor,

-volumul mare de lucru al consilierilor raportat la numarul consilierilor,

-lipsa cursurilor de formare si a resurselor materiale,

-experienta redusa de munca cu victimele a consilierilor,

-demotivarea consilierilor ca urmare a salarizarii.

Cat despre ipoteza numarul cinci: exista numeroase solutii propuse de consilierii de probatiune in vederea imbunatatirii serviciilor acordate victimelor infractiunilor in functie de experienta, profesia si formarea profesionala pe care o au, putem afirma faptul ca si aceasta ipoteza se valideaza.

Solutiile identificate de catre consilierii de probatiune pentru imbunatatirea activitatii de asistere si consiliere a victimelor infractiunilor sunt:

-crearea in fiecare serviciu de probatiune a unui spatiu destinat numai activitatilor destinate victimelor infractiunilor,

-cresterea numarului de colaborari cu institutiile specializate in nevoile victimelor,

-crearea de programe acreditate de lucru cu victimele infractiunilor,

-perfectionarea personalului in lucrul cu victimele,

-alocarea resurselor materiale si umane necesare in lucrul cu victimele,

-conditionarea psihologilor din sistem la calificari suplimentare,

-consilierea victimelor infractiunilor numai de catre consilierii de probatiune care au beneficiat de cursuri de formare in lucrul cu victimele,

-modificarea cadrului legislativ,

-crearea unei noi institutii care sa preia atributiile in domeniul victimelor infractiunilor,

-separarea activitatilor de lucru cu infractorii de cele cu victimele infractiunilor,

-informarea populatiei de toate aspectele ce tin de victimele infractiunilor.

Anexa 1 Chestionar autoadministrat

Q1. Cat de multumit/a sunteti in prezent de modul in care se desfasoara activitatea de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor? (o singura varianta)

Q2. In cursul anului 2008 si 2009, cate solicitari scrise de asistare si consiliere ati primit de la victimele infractiunilor?

______ solicitari 98. NS 99. NR

Q2.1. Dintre acestea, cate victime au si beneficiat de asistare si consiliere?

______ persoane    98. NS 99. NR

Q3. Cat de importante vi se par urmatoarele aspecte pentru ca numarul de victime ale infractiunilor care beneficiaza de consiliere psihologica si asistenta sa se mareasca? (pentru fiecare din aspectele a-g bifati una din variantele 5-1)

Q4. Ce metode de consiliere psihologica si asistare folositi cel mai des? (o singura varianta)

1. Metode de lucru individuale

2. Metode de lucru in grup (victima - infractor, victima - membrii familiei)

3. Metode de lucru mixte (combinatie intre metodele individuale si cele in grup)

98. NS 99. NR

Q5. Ce categorii de victime solicita cel mai des consiliere psihologica si asistare? (o singura varianta)

1. Victimele traficului de fiinte umane

2. Victimele infractiunilor savarsite cu violenta

3. Victimele infractiunilor sexuale

4. Altele. Specificati__________ ______ ____ _____   

98. NS 99. NR

Q6. Considerati ca programele de asistare si consiliere care se desfasoara in prezent in serviciul dvs. acopera in suficienta masura nevoile victimelor infractiunilor? (o singura varianta)

1. Da 2. Nu 98. NS 99. NR

Q6.2. Care sunt motivele? (completati doar daca ati raspund "Nu" la Q6; puteti bifa mai multe variante)

1. Putine protocoale cu institutii specializate

2. Fonduri insuficiente pentru desfasurarea programelor

3. Consilierii nu au beneficiat de training-uri de specializare

4.Alte motive. Specificati__________ ______ ____ ___________

98. NS 99. NR

Q7. Ce programe de asistare si consiliere privind protectia victimelor s-au desfasurat pana in prezent in serviciul dvs.?

98. NS 99. NR

Q8. Care sunt modalitatile de informare a victimelor infractiunilor cu privire la serviciile furnizate si la programele de asistenta si consiliere care se desfasoara la serviciul de probatiune? (puteti bifa mai multe variante)

1. Publicatii si materiale de informare (pliante, albume, etc.)

2. Colaborarea cu mass-media: articole in ziare, reviste, emisiuni radio si TV

3. Panouri de informare

4. Internet

5. Telefon

6. Altele__________ ______ ____ __________ ______ ____ _________

7. 98. NS 99. NR

Q9. Care sunt cursurile de formare si perfectionare profesionala, privind consilierea si asistarea victimelor infractiunilor, la care ati participat pana in prezent?

1.a Cursul __________ ______ ____ __________1.b. Anul participarii ____________

2.a Cursul __________ ______ ____ __________2.b. Anul participarii ____________

3.a Cursul __________ ______ ____ __________3.b. Anul participarii _____________

4.a Cursul __________ ______ ____ __________4.b. Anul participarii _____________

5.a Cursul __________ ______ ____ __________5.b. Anul participarii ______________

98. NS 99. NR

Q10. In ce masura programele de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor care se desfasoara in prezent in serviciul dvs. vizeaza urmatoarele aspecte? (pentru fiecare din aspectele a-f bifati una din variantele 5-1)

Q11. Pana in prezent pentru elaborarea referatului de evaluare solicitat de instanta de judecata ati luat legatura si cu victima infractiunii?

1. Da 2. Nu 98. NS 99. NR

Q11.1. In cate cazuri ati considerat ca este indicat sa sugerati instantei de judecata ca inculpatul sa primeasca odata cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere urmatoarea obligatie: "sa nu intre in legatura cu victima infractiunii"?

______ cazuri 98. NS 99. NR

Q12. Cu ce institutii ati colaborat pentru desfasurarea asistarii si consilierii victimelor infractiunilor? (puteti bifa mai multe variante)

1. Instantele de judecata

2. Spitale / centre care ofera servicii de sanatate si consiliere psihologica

3. Unitatile de politie

4. Serviciul de specialitate responsabil cu linia telefonica permanenta pentru informarea victimei (art.5, alin.1, Lg. 211/2004).

5.Organizatii neguvernamentale. Specificati serviciile pe care le ofera_____ _______ ______ ___________

6. Alte institutii. Specificati__________ ______ ____ _____ _______ ______ ______________

98. NS 99. NR

Q13. Cat de multumiti sunteti de modalitatea in care colaborati cu organele de politie in ceea ce priveste victimele infractiunilor? (o singura varianta)

Q14. Cat de importanta considerati ca este implicarea consilierului de probatiune inca din primul contact pe care victima il are cu institutiile de specialitate? (o singura varianta)

Q15. Cu ce alte institutii considerati ca ar fi necesar sa colaborati? (completati cate variante doriti)

1.a Institutia _____ _______ ______ _____________1.b. Serviciile oferite _____ _______ ______ ___________

2.a Institutia _____ _______ ______ _____________2.b. Serviciile oferite _____ _______ ______ ___________

3.a Institutia _____ _______ ______ _____________3.b. Serviciile oferite _____ _______ ______ ___________

4.a Institutia _____ _______ ______ _____________4.b. Serviciile oferite _____ _______ ______ ___________

5.a Institutia _____ _______ ______ _____________5.b. Serviciile oferite _____ _______ ______ ___________

98. NS 99. NR

Q16. In ce masura victimele infractiunilor aflate in asistarea si consilierea serviciului dvs. se confrunta cu urmatoarele probleme? (pentru fiecare din problemele a-f bifati una din variantele 5-1)

Q17. Considerati ca activitatea de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor este birocratizata in serviciul dvs.? (o singura varianta)

1. Da 2. Nu 98. NS 99. NR

Q17.1. Cat de mult afecteaza birocratia buna desfasurare a asistarii si consilierii victimelor infractiunilor? (o singura varianta)

Q18. In ce masura considerati ca urmatoarele aspecte determina probleme in desfasurarea activitatii de asistare si consiliere a victimelor infractiunilor in serviciul dvs.? (pentru fiecare din aspectele a-i bifati una din variantele 5-1)

Q19. Cu cati consilieri de probatiune impartiti biroul in care lucrati?

_________ consilieri 98. NS 99. NR

Q20. Ce solutii ati identifica pentru imbunatatirea activitatii de asistenta si consiliere a victimelor infractiunilor in serviciul in care lucrati? (completati cate variante doriti)

98. NS 99. NR

Date socio-demografice

Q21. Varsta dvs. ___________    Q22. Sexul 1. F 2. B

Q23. Studii: 1. Studii universitare Q24. Profesia: 1. Jurist

2. Masterat 2. Asistent social

3. Doctorat 3. Psiholog

4. Sociolog

5. Pedagog

6.Alta __________________

Q25. Experienta in probatiune:    Q26.Orasul: _____ _______ ______ ___________

Aproximativ _________ ani

Va multumesc pentru timpul acordat si va doresc mult succes in asistarea si consilierea victimelor infractiunilor!

Anexa 2:     CERERE DE ASISTENTA / CONSILIERE PSIHOLOGICA

NR_________DIN______________

Catre,

Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul .

CERERE DE ASISTENTA / CONSILIERE PSIHOLOGICA

Subsemnata/ul_____ _______ ______ _______________, cetatenie________________

in varsta de_______, nascut la (data, locul)__________ ______ ____ _, domiciliat __________ ______ ____ ____________, victima a infractiunii __________ ______ ____ __, solicit asistenta / consiliere psihologica din partea Serviciului de probatiune de pe langa Tribunalul , pe perioada (max. 3 luni pentru majori, max. 6 luni pentru minori)__________ ______ ____ _

Mentionez urmatoarele

1.data, locul si circumstantele savarsirii infractiunii

2. data sesizarii si organul judiciar sesizat__________ ______ ____ ___

Anexez prezentei cereri

1. copie act identitate

2. copie act de sesizare a organului judiciar

DATA________________ SEMNATURA_______________

Bibliografie

I. Carti:

Abraham, Pavel, Nicolaescu, Victor si Iasnic, Bogdan, Introducere in probatiune: supraveghere, asistenta si consilierea infractorilor condamnati la sanctiuni neprivative de libertate Editura National, Bucuresti, 2001.

Abraham, Pavel, Emil Dersidan, et. all, Dictionar explicativ si practic de drept penal si procesual penal, Editura National, 1999.

Abraham, Pavel, (coord.), Bohn, Robert-M. si Haley, Keith-N., Justitia penala, o viziune asupra modelului american, Editura Expert, Bucuresti, 2002.

Botescu, George-Mircea, Prevenirea delincventei juvenile, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2004.

Botescu, George-Mircea, Victimologie (suport de curs), Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti, 2007.

Durnescu, Ioan, Metode si tehnici in probatiune ( suport de curs), Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti, 2008.

Durnescu, Ioan, Reintegrarea sociala si supravegherea infractorilor in opt tari europene Anton M. Van Kalmthout, (ed.), Craiova, 2004.

Durnescu, Ioan, Administrarea comunitara a justitiei (suport de curs) Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti, 2009.

Fartala, Valeriu, Probatiunea in Romania (suport de curs), Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti,

Isac, Oxana, Sociologia deviantei (note de curs), Chisinau, Ed. Tipografia Centrala, 2004.

Lazar, Gheorghita, Deontologia profesiei de asistent social, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea Bucuresti, 2007.

Stanisor, Emilian, Balan, Ana si Minca, Marinela, Penologie, editia a 2-a, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2003.

Tomita, Mihaela, Consilierea in probatiune, Ed. Universitatea de Vest, Timisoara, 2005.

II. Capitole din carti:

Beverley, Radcliffe si Calin, Cristina-Felicia, Lucrul cu victimele infractiunilor produse cu violenta - notiuni de baza- in Manualul de probatiune Editura Euro Standard, Bucuresti, 2008.

Bobos, Mihaela-Doina, Dragatoiu, Mariana si Filip, Paula, Intocmirea referatului de evaluare in Manualul de practica in domeniul reintegrarii sociale si supraveghrii an III, nr.9/2004, Editura Oscar Print, Bucuresti.

Groza, Dalina, Ghedeon, Ramona, Albu, Carmen si Dima, Janina-Csatlos, Asistenta si consilierea in cadrul S.R.S.S. in Manualul de practica in domeniul reintegrarii sociale si supravegherii, Ed. Oscar Print, Bucuresti, An 3, Nr. 9/2004.

Haines, Kevin, Ce este probatiunea? in Manualul consilierului de reintegrare sociala si supraveghere editat de Ioan Durnescu, Ed. Themis, Craiova, 2002.

Irimescu, Gabriela, Carbunaru, Iuliana, Mihaila, Pansela, Vlad, Mirela si Todirita, Constantin, Elemente de Consiliere in Manualul de practica in domeniul reintegrarii sociale si supravegheriii An III, nr. 9/2004, Editura Oscar Print, Bucuresti.

Lazar, Cristian, Elemente de criminologie in Manualul consilierului de reintegrare sociala si supraveghere editat de Ioan Durnescu, Ed. Themis, Craiova, 2002.

III. Articole din reviste

Abraham, Pavel, Probatiunea in sistemul judiciar romanesc, in "Revista de asistenta sociala", nr.1/2002.

Costandache, Costel, Florea, Nicoleta, Groza, Radu si Mihaila, Pansela, Ghid de bune practici. Supravegherea si Asistenta Persoanelor Condamnate, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, An I, nr.6/2002.

Durnescu, Ioan, Haines, Kevin, Lazar, Cristian si Willie, Aurelia, Probatiunea in Romania, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, An 1, nr. 1/2002.

Ministerul Justitiei, LADO (LigaApararii Drepturilor Omului), Ghidul juridic al persoanelor condamnate aflate in supravegherea serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere, Ed. Romania Libera, Bucuresti, 2004.

Stanisor, Emilian, Consideratii despre probatiune in Revista de asistenta sociala", nr.1/2002, editata de Catedra de Asistenta Sociala, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti.

Stanisor, Emilian, Revocarea probatiunii in "Revista se asistenta sociala", nr.1/2002, editata de Catedra de Asistenta Sociala, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.

Stanisor, Emilian, (coord.), Revista administratiei penitenciare din Romania, nr.3/ iulie2002.

Witec, Smaranda, Institutia probatiunii in Romania-Interviu cu Rodica Stanoiu, Ministrul justitiei, in "Revista de asistenta sociala" nr. 1/2002, editata de Catedra de Asistenta Sociala, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti.

Legislatie:

O.G. 92/29 august 2000 privind organizarea si functionarea Serviciului de Reintegrare Sociala si Supraveghere.

H.G. 1239/29 noiembrie 2000 privind aprobarea Regulamentului de Aplicare a dispozitiilor OG 92/2000.

Legea 129/2000 pentru aprobarea OG 92/2000.

Legea 211/27 mai 2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor.

Ordinul Ministrului Justitiei 510/C/ 4.04.2005 privind Codul Deontologic al personalului din cadrul Serviciului de Supraveghere si Reintegrare Sociala.

Legea 123/4 mai 2006 privind statutul personalului din Serviciul de Probatiune.

Codul Penal, din 1969, Republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificari pana in 2002.

Recomandarea nr. R(85)11 a Comitetului de Ministri privind pozitia victimei in contextul dreptului penal si procesual penal.

Decizia cadru a Consiliului Uniunii Europene (2001/220/JHA) privind pozitia victimei in procedura penala.

V. Alte surse:

Directia de Probatiune, Ministerul Justitiei, Date statistice din 2005-2006 Bucuresti, 2008.