Modalitatile care afecteaza fiinta sau executarea obligatiilor: definitie; clasificare; efecte

Modalitatile care afecteaza fiinta sau executarea obligatiilor: definitie; clasificare; efecte.

Conditia Ca modalitate a actului juridic, conditia este un eveniment viitor si sigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) actului juridic civil.

Clasificare. In functie de efectele pe care le produce:

conditie suspensiva - de a carei indeplinire depinde nasterea raportului juridic obligational; de exemplu: " iti donez casa mea, daca voi fi transferat la Timisoara";

conditie rezolutorie - a carei indeplinire desfiinteaza retroactiv raportul juridic obligational; de exemplu: "iti vand autoturismul, cu conditia ca, daca voi fi transferat la Timisoara, vanzarea se va desfiinta";

Dupa cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului:

conditie cazuala - cand realizarea evenimentului depinde de hazard; potrivit art. 1005 Cod civil, cand nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului. De exemplu, art. 825 alin. 1 Cod civil, dispune ca donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite atat in cazul cand donatarul ar muri inaintea lui, cat si in cazul cand donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa.

conditie mixta - cand realizarea evenimentului depinde de vointa uneia din parti, cat si de vointa unei alte persoane determinate (art. 1007 Cod civil); de exemplu: "iti vand autoturismul meu, daca parintii imi vor darui un alt autoturism de ziua mea";

conditie potestativa - cand realizarea evenimentului depinde de vointa unei din parti.

Conditia potestativa este de mai multe feluri:

conditie pur potestativa - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei dintre parti; obligatia asumata sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga este nula (art. 1010 Cod civil) deoarece o asemenea conditie echivaleaza cu lipsa intentiei de a se obliga; de exemplu: " iti vand casa proprietatea mea, daca vreau";

conditie potestativa simpla - acea conditie a carei realizare depinde atat de vointa uneia din parti, cat si de un fapt exterior sau vointa unei persoane nedeterminate; de exemplu: " iti vand autoturismul daca ma voi muta la Timisoara";

Dupa cum conditia consta in indeplinirea sau neindeplinirea evenimentului:

conditie pozitiva - acea conditie care afecteaza raprotul juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza se se indeplineasca; de exemplu: "iti vand autoturismul daca voi fi transferat la Timisoara";

conditie negativa - acea conditie care afecteaza existenta raportului juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza sa nu se indeplineasca; de exemplu: "iti vand autoturismul daca nu voi fi transferat la Timisoara".

Efectele conditiei. Potrivit sistemului Codului civil, efectele conditiei se produc, in principiu, in mod retroactiv, in sensul ca momentul de la care sau pana la care se produc nu este momentul indeplinirii sau neindeplinirii conditiei, ci data la care a luat nastere raportul juridic obligational.

Efectele conditiei suspensive

Pendente conditione (intervalul de timp dintre momentul nasterii raportului juridic obligational si momentul realizarii conditiei), se considera ca obligatia nu exista, cu urmatoarele consecinte juridice:

creditorul nu poate pretinde executarea obligatiei de catre debitor;

daca debitorul executa prestatia, poate sa ceara restituirea ei in temeiul platii nedatorate;

in acest interval de timp nu curge termenul de prescriptie extinctiva;

nici una dintre partile raportului juridic obligational nu poate invoca compensatia.

Eveniente conditione ( atunci cand s-a realizat conditia) se considera ca obligatia isi produce efectele retroactiv, cu urmatoarele consecinte juridice:

plata efectuata pana la indeplinirea conditiei, nu mai este considerata o plata nedatorata si nu va mai putea fi restituita;

drepturile sub conditie transmise inainte de indeplinirea acesteia sunt valabile

De la caracterul retroactiv al efectelor conditiei indeplinite exista si exceptii, respectiv:

termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga numai la data realizarii conditiei;

riscurile produse inainte de realizarea conditiei sunt in sarcina instrainatorului;

dobanditorul va culege fructele numai din momentul indeplinirii conditiei;

actele de administrare facute de instrainator inainte de realizarea conditiei raman valabile.

Efectele conditiei rezolutorii

Pendente conditione

Pana la indeplinirea conditiei raportul juridic obligational este considerat pur si simplu, cu urmatoarele consecinte juridice:

debitorul trebuie sa-si execute obligatia, iar creditorul poate sa ceara executarea obligatiei;

dobanditorul sun conditie rezolutorie a unui bun individual determinat, suporta riscul pierii bunului in calitate de proprietar - res perit domino;

dreptul dobandit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte, tot sub conditie rezolutorie.

Eveniente conditione

Intrucat conditia se realizeaza, obligatia se desfiinteaza retroactiv, cu urmatoarele consecinte juridice:

partile trebuie sa restituie prestatiile efectuate;

drepturile constituite cu privire la un bun individual determinat se desfiinteaza retroactiv.

De la regula retroactivitatii efectelor conditiei rezolutorii exista urmatoarele exceptii:

riscurile produse inainte de indeplinirea conditiei sunt suportate de dobanditorul sub conditie rezolutorie;

actele de administrare facute de dobanditorul sub conditie rezolutorie raman valabile;

fructele culese de dobanditorul bunului raman in proprietatea acestuia.

Termenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare pana la care este amanata inceperea sau, dupa caz, stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor corelative.

Clasificare In functie de efectul sau:

1.termen suspensiv, adica acel termen care amana exercitiul dreptului subiectiv si obligatiei corelative pana la implinirea lui. De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma imprumutata.

2.termen extinctiv, adica acel termen care amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, pana la implinirea lui. De exemplu, data mortii credirentierului intr-un contract de renta viagera.

In functie de beneficiarul termenului:

termen in favoarea debitorului, care reprezinta regula;

termen in favoarea creditorului; de exemplu, in materia contractului de depozit, termenul este stipulat in favoarea deponentului;

termen in favoarea ambelor parti; cum sunt, de exemplu termenele stabilite intr-un contract sinalagmatic.

In functie de izvorul sau:

1.termen legal; cum sunt de exemplu termenele stabilite prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 8/2004, privind prelungirea duratei unor contracte de inchiriere;

2.termen judiciar, adica termenul acordat de instanta de judecata debitorului, conform art. 1583 Cod civil; numit si termen de gratie;

3.termen conventional, respectiv termenul stabilit prin conventia partilor.

In functie de criteriul cunoasterii sau nu a datei implinirii sale:

1.termen cert; termen a carui implinire este cunoscuta din momentul nasterii raportului juridic obligational;

2.teremen incert; a carui implinire este sigura dar nu se cunoaste momentul cand se va produce acest lucru.

Efectele termenului. In legatura cu efectele termenului prezinta interes distinctia dintre termenul suspensiv si termenul extinctiv. Termenul suspensiv nu afecteaza existenta obligatiei ci numai exigibilitatea acesteia, cu urmatoarele consecinte:

daca debitorul executa obligatia sa inainte de termen, el face o plata valabila, echivalenta cu renuntarea la beneficiul termenului;

inainte de implinirea termenului, creditorul poate lua masuri conservatorii cu privire la patrimoniul debitorului sau;

pana la scadenta (implinirea termenului) nu curge termenul de prescriptie;

pana la implinirea termenului, creditorul nu poate opune debitorului compensatia;

inainte de implinirea termenului, creditorul nu poate intenta actiunea oblica sau actiunea pauliana;

de la data implinirii termenului suspensiv incepe sa curga prescriptia dreptului la actiune.

Termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Astfel la implinirea termenului inceteaza efectele raportului juridic obligational.

Termenul de gratie. Potrivit art. 1582 Cod civil " nefiind de fapt teremenul restitutiunii, judecatorul poate sa dea imprumutatului un termen potrivit imprejurarilor", iar art. 1583 Cod civil, prevede ca " daca insa s-a stipulat numai ca imprumutatul sa plateasca cand va putea sau cand va avea mezii ( mijloace), judecatorul va prescrie un termen de plata dupa imprejurari."

Un asemenea termen se numeste termen de gratie si este acordat de instanta de judecata atunci cand obligatia scadenta nu a fost executata de debitor.

Caracteristica acestui termen o constituie faptul ca se acorda de instanta de judecata numai in favoarea debitorului, fara a se cere si consimtamantul creditorului, cu exceptia cazului in care partile au stipulat un pact comisoriu de gradul IV.

Termenul de gratie impiedica executarea silita, dar nu impiedica compensatia.

Renuntarea la termen. Partea in folosul careia a fost prevazut poate renunta la beneficiul termenului, iar cand termenul a fost prevazut in favoarea ambelor parti, ele pot renunta, prin acordul lor, la beneficiul acestuia.

Daca se renunta la beneficiul termenului, obligatia nu va mai fi o obligatie afectata de modalitati ci va deveni o obligatie pura si simpla.

Decaderea din beneficiul termenului. Potrivit art. 1025 Cod civil, decaderea din beneficiul termenului apare in urmatoarele cazuri:

debitorul ajunge in starea de insolvabilitate, indiferent daca are sau nu o vina in producerea ei;

debitorul micsoreaza garantiile pe care le-a adus creditorului, iar aceasta micsorare ii este imputabila.

Decaderea din beneficiul termenului are natura juridica a unei sanctiuni care produce aceleasi efecte ca si renuntarea la termen.