Modalitatile de stabilire a servitutilor prin fapta omului

Modalitatile de stabilire a servitutilor prin fapta omului

Este incontestabil ca adevaratele servituti sunt cele stabilite prin fapta omului. Proprietarii celor doua fonduri, in virtutea dreptului lor de proprietate, pot hotari, de comun acord, dezmembrarea dreptului de proprietate. Sub acest aspect, libertatea proprietarilor este nelimitata, motiv pentru care legiuitorul nu a enumerat servitutile. Ei sunt liberi sa constituie orice servitute, cu conditia de a nu incalca ordinea publica.

Titularii fondurilor au chiar posibilitatea de a deroga de la normele care reglementeaza servitutile legale. De exemplu, se poate permite vecinului sa construiasca sau sa planteze la o distanta mai mica decat cea prevazuta de lege; sa faca deschideri pentru vedere sub distanta legala; sa faca streasina casei astfel incat apa rezultata din ploi se scurga pe terenul sau etc.

Cu toate acestea, in cazul servitutilor de trecere, nu va fi valida conventia prin care s-ar desfiinta dreptul de trecere stabilit in favoarea fondului infundat (art.616 Cod civil), deoarece acest drept este infiintat dintr-un interes public si obstesc.

O alta restrictie are in vedere ca, prestatiunea se va stabili doar cu titlu de obligatie personala, asa incat ea nu poate avea decat caracter temporar.

Potrivit prevederilor art.620 Cod civil, este permis proprietarilor sa constituie 'orice servitute vor gasi de cuviinta'. Sunt trei modalitati de a stabili servituti prin fapta omului: prin titlu, prin uzucapiune, prin destinatia proprietarului.

1. Titlu. Orice servitute, indiferent de natura ei va putea fi stabilita prin titluri. Titlul, care constituie o manifestare de vointa a proprietarului poate imbraca forma conventiei (vanzare-cumparare etc.) sau a testamentului. Prin titlu nu se intelege inscrisul constatator autentic sau sub semnatura privata (instrumentum probationis); titlul trebuie inteles in sensul de negotium adica operatiunea juridica si nu actul prin care se constata existenta titlului (de exemplu, sunt titluri: vanzarea-cumpararea, legatul etc.).

Potrivit dispozitiilor art.623 Cod civil, se dobandesc prin titlu servitutile continue si aparente. Cand servitutea se constituie prin conventie, aceasta va putea fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Servitutile stabilite prin titlu trebuie sa imbrace forma autentica ceruta de legiuitor in cazul terenurilor. Sunt servituti care nu pot fi dobandite decat prin titluri, cum ar fi, de exemplu, servitutea de trecere.

2. Uzucapiunea de 30 ani. Potrivit art.623 Cod civil, servitutile continue si aparente se dobandesc si prin posesiunea de 30 de ani. Pentru a putea opera uzucapiunea, este necesar ca posesia sa intruneasca toate conditiile prevazute de art. 1847 Cod civil. Nu este necesara existenta titlului sau a bunei credinte. Este exclusa dobandirea servitutilor prin prescriptie achizitiva de 10 pana la 20 ani. Dar, asa cum dispune art.623 Cod civil, nu orice servitute poate fi dobandita prin uzucapiune, ci numai cele continue si aparente (de exemplu, servitutea de vedere etc.).

3. Constituirea servitutilor prin destinatia proprietarului. Art.625 Cod civil, prevede ca 'Destinatiunea proprietarului tine loc de titlu, in privinta servitutilor continue si aparente', iar art.626 Cod civil dispune ca nu exista servituti stabilite prin destinatia proprietarului decat atunci cand cele doua fonduri despartite au fost in 'averea aceluiasi proprietar, si ca printr-insul s-au pus lucrarile in starea din care a rezultat servitutea'.

Nu poate fi vorba de servitute atunci cand cele doua fonduri invecinate apartin aceluiasi proprietar. Atunci cand unul dintre cele doua fonduri trece in proprietatea unei alte persoane situatia de fapt care a fost stabilita de fostul proprietar se va preschimba intr-o adevarata servitute. Destinatia data de proprietar va tine loc de titlu. Vor putea fi constituite prin destinatia proprietarului doar servitutile continue si aparente.