Modurile de pierdere a cetateniei romane

Modurile de pierdere a cetateniei romane

De la inceput trebuie facuta, o subliniere esentiala, cetatenia romana dobandita prin nastere nu poate fi retrasa unilateral de statul roman.

1. Retragerea cetateniei romane.

Acest mod de pierdere a cetateniei romane priveste pe toti cei care nu au dobandit cetatenia romana prin nastere. Retragerea cetateniei se face printr-un act unilateral de putere si reprezinta o sanctiune aplicata celui in cauza. Ea poate interveni in situatii bine determinate si pentru cauze certe cum ar fi:

a) cel care aflandu-se in strainatate savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman sau lezeaza prestigiul Romaniei, in strainatate;

b) cel care aflandu-se in strainatate se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboi;

c) cel care a obtinut cetatenia romana in mod fraudulos;

d) cel care este cunoscut ca avand legaturi sau a sprijinit in orice forma grupari teroriste ori a savarsit alte fapte care pun in pericol siguranta nationala.

Din analiza cazurilor pentru care poate fi retrasa cetatenia romana identificam doua situatii:

- retragerea cetateniei pentru comportament ostil la adresa statului roman ii priveste numai pe cei care se afla in afara granitelor statului nostru;

- retragerea cetateniei celui care domiciliaza in Romania poate interveni numai daca acesta a obtinut-o in mod fraudulos.

Reprezentand o sanctiune cu caracter strict personal, retragerea cetateniei il va afecta numai pe cel vinovat nu si pe sotul sau copii acestuia.

Asa cum acordarea cetateniei celor care nu au dobandit-o prin nastere se face prin ordin al Ministerului Justitiei - act administrativ, de putere, la propunerea Comisiei pentru cetatenie, tot astfel si retragerea cetateniei are loc dupa aceeasi procedura .

2. Renuntarea la cetatenia romana

Persoana care are cetateanie romana, indiferent de modul in care a obtinut aceasta calitate poate renunta la cetatenie pe cale amiabila. Renuntarea poate fi motivata de imprejurarea ca domiciliind de mai mult timp intr-o alta tara, doreste sa obtina cetatenia statului in cauza, dar legislatia statului respectiv nu accepta dubla cetatenie astfel ca, pentru a-si realiza aceasta dorinta este nevoit sa renunte la cetatenia romana.

Exista si situatia cand cetateanul roman doreste pur si simplu sa renunte la cetatenia romana pentru a primi o alta cetatenie.

Fiind o optiune a celui in cauza el trebuie sa urmeze o procedura legala in acest sens, in conditiile in care legea romana obliga statul la a-si proteja cetatenii proprii. In acest sens cel care solicita renuntarea la cetatenia romana trebuie sa faca dovada ca:

- nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala, sau nu are de executat o pedeapsa penala;

- nu este urmarit pentru debite catre stat, persoane juridice sau persoane fizice din tara sau, avand asemenea debite le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor;

- a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie.

Cererea se face in mod individual si trebuie insotita de actele doveditoare ca indeplineste conditiile prezentate mai inainte.

Cererea este analizata de Comisia pentru cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei. Propunerea de aprobare a cererii de renuntare la cetatenie se aproba de catre Ministrul Justitiei, care hotaraste .

3. Alte situatii ce conduc la pierderea cetateniei romane

a) Adoptia - este un mod de pierdere a cetateniei romane care priveste numai pe copii minori care sunt adoptati de cetatenii straini. Daca adoptatorul, cetatean strain solicita ca minorul adoptat sa ia cetatenia acestuia, cu precizarea ca si legea straina sub jurisdictia careia se afla adoptatorul trebuie sa prevada intre modurile de dobandire a cetateniei, adoptia, minorul va pierde cetatenia romana devenind cetatean al statului de care apartine adoptatorul. Prin impunerea celor doua conditii: adoptatorul sa solicite si legea sa sa reglementeze, statul roman urmareste sa protejeze pe cel care s-a nascut cetatean roman ca el sa nu ramana cu un statut civil incert. Mai mult, in cazul anularii sau constatarii nulitatii adoptiei, aplicandu-se regulile de la nulitatea actului juridic, copilul in cauza este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana.

b) Anularea, constatarea nulitatii sau desfacerea adoptiei unui minor de catre un cetatean roman.

In asemenea situatii se fac unele distinctii: daca minorul a carui adoptie s-a anulat sau a fost declarata nula locuieste in strainatate ori paraseste Romania el este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, sub conditia sa nu fi implinit anterior pierderii calitatii de adoptat varsta de 18 ani.

Daca adoptia se desface, acest act produce efecte numai pentru viitor si odata cu ramanerea irevocabila a hotararii de desfacere a adoptiei, acesta pierde cetatenia romana, si in acest caz sub conditia sa nu fi devenit major.

4. Situatia copilului gasit pe teritoriul Romaniei. Am aratat ca acesta dobandeste calitatea de cetatean roman existand prezumtia legala ca cel putin unul din parinti ar fi cetatean roman. Daca ulterior, in perioada minoritatii copilului gasit se constata ca nici unul dintre parinti nu era cetatean roman, sau numai cel cunoscut era strain, si nu se poate dovedi ca parintele necunoscut era cetatean roman, copilul pierde cetatenia romana, mentinandu-se aceeasi conditie, ca sa nu fi devenit major cel in cauza.