Notiunea de Constitutie

Notiunea de Constitutie

Conceptiile asupra constitutiei au variat de la o epoca istorica la alta. Este motivul pentru care, in conturarea notiunii pot fi intalnite unele dificultati, doctrina imbratisand mai multe definitii, unele descriptive, altele analitice.

In literatura de specialitate indreptatit s-a afirmat ca, pentru a determina corect categoria de constitutie, trebuie sa o abordam atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere juridic. Din punct de vedere politic, constitutia: realizeaza sinteza evolutiei societatii, exprimand in acelasi timp si aspiratiile colectivitatii constituite in stat; consacra o anumita forma de organizare a societatii; determina si garanteaza drepturile si libertatile individuale, limitand actiunea puterii statale in raport cu cetatenii. Din punct de vedere juridic, in definirea constitutiei trebuie sa avem in vedere atat criteriul material, de continut, cat si pe cel formal, care determina conditii speciale de adoptare, modificare si abrogare, si stabileste ierarhia actelor normative in sistemul dreptului.

Modul de adoptarea a Constitutiei

Constitutiile se deosebesc de legile ordinare prin modul lor de adoptare care poate fi diferit de la un stat la altul, ori de la o perioada la alta in cadrul aceluiasi stat in functie de stadiul dezvoltarii economice, sociale si politice si de ideologia dominanta in momentul adoptarii Constitutiei. In dreptul constitutional clasic dupa modul lor de adoptare constitutiile sunt de mai multe feluri :

-Constitutia acordata

-Statutul plebiscitar

-Pactul sau Constitutia pact

-Constitutia Conventie

-Constitutia Referendum

-Constitutia Parlamentara

Constitutia acordata este o constitutie oe care monarhul o acorda supusilor sai in virtutea tezei ca regele detine plenititudinea puterilor iar autoritatea regala reprezinta o delegare acordata de providenta.

Statutul plebiscitar se intocmeste de catre seful statului si se supune spre aprobare in mod global prin plebiscit. Cetatenii cu drept de vot nu pot nu pot spune decat da sau nu, cu privire la intregul proiect de constitutie. prin acest procedeu suveranitatea populara nu este activa ci pasiva, ea nu decide, ea accepta in conditiile in care este dificil de a face altfel.

Pactul sau Constitutia Pact este rezultatul acordului ce se realizeaza intre monarh si parlament.

Constitutia Conventie se intocmeste de catre o adunare special aleasa, denumita la inceput Conventie iar mai tarziu adunare constituanta formata din deputati alesi de catre cetateni cu drept de vot, constitutia rezultata aparand ca o conventie intre toti membrii societatii.

Constitutia Referendum consta in elaborarea si adoptarea proiectului de constitutie de catre o adunare constituanta si supunerea proiectului spre notificare alegatorilor, care pot prin da sau nu sa hotarasca adoptarea sau respingerea proiectului. Exemplu de asemenea constitutie este Constitutia Romaniei adoptata de adunarea constituanta la 21 noiembrie 1991 si ratificata prin referendum. Acest tip de Constitutie a fost considerat un mijloc pentru manifestarea national aca poporul singur poate decide si ca el este deasupra parlamentului.

Constitutia Parlamentara - Dupa al 2-lea Razboi Mondial adoptarea constitutie s-a realizat de regula de catre parlament, mai ales in tarile din estul Europei, dupa discutarea publica a proiectului. In acest fel au fost adoptate constitutiile tarii noatre din 1948, 1952 si 1965. In ceea ce priveste constitutia actuala a Romaniei din 1991, revizuita in 2003, facem precizarea ca aceasta a fost adoptata de adunarea constituanta la 21 noiembrie 1991 si aprobata prin referendum la 8 decembrie 1991, cand a intrat in vigoare.

Clasificarea constitutiilor:

1. Constitutiile cutumiare   

Constitutia cutumiara este formata din traditii, obiceiuri, practici nescrise care reglementeaza modul de organizare si functionare a organismelor de guvernare si raporturile dintre ele, drepturile si libertatile omului, deci relatii sociale fundamentale. Acestora li se adauga acte normative care au ca obiect aceeasi sfera de relatii sociale, fapt ce le confera valoare constitutionala, fara a fi insa sistematizate intr-o constitutie.

Forta juridica a constitutiei cutumiare nu este diminuata comparativ cu cea a unei constitutii scrise daca guvernantii si guvernatii recunosc legea fundamentala.

Cutuma presupune initial un element de incertitudine. Pe masura ce se consolideaza si capata o fizionomie clara prin repetare continua si identica un timp indelungat, elementul de incertitudine dispare.

Constitutia cutumiara este, din punct de vedere al formarii sale, supla, pentru ca se cristalizeaza in timp, fara a intruni conditii speciale de forma si exprima fie vointa monarhului, fie interese sociale generale sau de grup. Cutuma evolueaza odata cu transformarile ce se produc in viata politica a statului.

2. Constitutiile scrise

Unii autori considera ca aparitia constitutiei scrise a fost un rezultat al luptei burgheziei aflata in ascensiune economica si politica impotriva absolutismului feudal[1]. Afirmatia nu este tocmai exacta, daca avem in vedere ca forma scrisa a actelor cu valoare constitutionala a fost impusa de nobili, cler si cavaleri lui Ioan fara Tara in 1215. Motivele pot fi insa altele: forma scrisa conferea un plus de stabilitate normelor constitutionale iar invocarea legii fundamentale se putea face mult mai usor, continutul fiind clar, precis determinat si fara a lasa loc interpretarii. Nu in ultimul rand trebuie sa avem in vedere si contextul aparitiei primei constitutii scrise si anume situatia Statelor Unite ale Americii, unde, credem noi, rolul constitutiei scrise a fost sa coaguleze o natiune libera, pornindu-se de la ideea contractului social, dezvoltata la mijlocul veacului al XVIII-lea in Europa. Exemplul a fost apoi urmat de Franta.

Regula de drept scrisa are si avantajele claritatii si preciziei. Constitutia scrisa garanteaza suprematia regulii constitutionale asupra celorlalte reguli juridice. Aceasta suprematie se asigura prin controlul constitutionalitatii legilor si a altor acte cu continut normativ.

Constitutiile scrise pot fi flexibile (suple) sau rigide.

Revizuirea Constitutiei

Constitutia reflecta nevoile specifice momentului adoptarii dar si puterea de previziune ma adunarii constitutionale care trebuie sa tina seama de posibila evolutie a relatiilor sociale, de necesitatea unei directionari a vietii politice. Este posibil ca aceasta Constitutie sa nu mai corespunda exigentelor societatii la un moment dat datorita problemelor noi care apar si care cer alte solutii. Aceasta circumstanta de fapt conduce fie la revizuirea sau aprobarea unor articole ale Constitutiei, fie la completarea Constitutiei cu noi articole. Uneori nu este vorba de adoptarea Constitutiei la nevoile create de evolutia relatiilor sociale si nici de gasirea unor noi solutii juridice de rezolvare a problemelor existente ci doar de perfectionarea reglementarilor privind organizarea autoritatilor publice, garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor etc. prin urmare orice constitutie este supusa revizuirii indiferent care forma, pentru ca un popor are intotdeauna dreptul de a reexamina, corecta si de a schimba propria Constitutie. In acest context se impun unele precizari, mai intai trebuie sa retinem ca dreptul de a revizui Constitutia, apartie aceluiasi organ care o adopta. In al doilea rand autoritatea competenta sa revizuiasca Constitutia difera dupa felul Constitutiei.

D.p.d.v al revizuirii Constitutiile se pot imparti in doua mari categorii :

-Constitutii rigide

-Constitutii suple, flexibile

Constitutiile rigide sunt legile fundamentale cu forta juridica superioara, care se modifica dupa o procedura mai elaborata decat in cazul legilor ordinare.

Ele se caracterizeaza prin aceea ca stabilesc o procedura care complica formele in care li se pot efectua modificari pe parcursul timpului cat se afla in vigoare. Pentru ca aceste legi fundamentale, Constitutiile prin chiar natura lor trebuie sa prezinte un caracter de stabilitate, de unitate si continuitate, nu se putea concepe ca structura lor sa varieze la intervalle foarte scurte. Legile constitutionale nu sunt nici ele imuabile pentru ca legile evolueaza in raport cu viata. Atunci cand este vorba de modificarea sau schimbarea unor astfel de legi, notiunea trebuie consultata pentru ca este vorba de a stabili principiile de viata pe o perioada lunga de timp.

Constitutia Romaniei stabileste unele domenii in care nicio initaitiva de revizuire nu poate fi primita iar rezultatele sale se produc in timp so deci trebuie sa asigure stabilitate. Potrivit art. 152 din Constitutie, nu pot forma obiectul revizuirii caracterul national, independent si unitar si indivizibil al statului, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala. De asemenea nu pot fi primite initiativele de revizuire care urmaresc drepturile si libertatile politice sau a garantiilor lor. Faptul ca actuala Constitutie a Romaniei este o Constitutie rigida rezulta si din conditiile de revizuire a ei care sunt destul de complicate. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de camera deputatilor si de senat cu o majoritate de doua treimi. Revizuirea trebuie aprobata prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau propunerii de revizuire. Constituia Romaniei din 1991 si-a dovedit in timp valoarea. Astefl dupa 12 ani, intr-un nou context politic de pace sociala, de confruntare democratica intre idei de solidaritate civica a aparut cerinta revizuirii ei. Legea de revizuire a Constitutiei nr. 429 din 2003 a fost publicata in monitorul oficial, nr. 669 din 22 septembrie si aprobata prin referendum national din 18-19 octombrie 2003.

Constitutiile flexibile se caracterizeaza prin faptul ca regulile de conduita pe care le contin au aceeasi forta juridica ca si legile ordinare, putand fi modificate conform procedurii legislative obisnuite. Spre deosebire de const. Rigide, Constitutiile flexibile pot fi modificate si prin legi ordinare, deci fara a necesita o procedura deosebita. Exemplu de asemenea constitutii sunt : constitutia nescrisa engleza care da dreptul Coroanei si celor doua camere de a modifica sau de a abroga orice lege inclusiv legile cu caracter constitutional. Constitutia franceza de la 1814 si 1830 prin care puterea legislativa era incredintata regelui. Astazi, constitutiile flexibile sunt foarte rare (Noua Zeelanda).