ORGANIZAREA VAMALA

ORGANIZAREA VAMALA

51. AUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR

Activitatea vamala se exercita[1] prin Autoritatea Nationala a Vamilor care se organizeaza si functioneaza in subordinea Autoritatii Nationale de Control si are personalitate juridica.

In subordinea Autoritatii Nationale a Vamilor sunt organizate Directiile Regionale Vamale, care reprezinta unitati interjudetene, birourile si punctele vamale. Birourile vamale de frontiera se infiinteaza prin hotarare a Guvernului iar Directiile regionale si birourile vamale de interior se infiinteaza prin decizia Autoritatii Nationale a Vamilor (art.6 Cod vamal).

Potrivit noii reglementari, atributiile specifice domeniului vamal care reveneau Ministerului Finantelor Publice se preiau de catre Autoritatea Nationala de Control, cu exceptia politicii vamale si a actelor normative elaborate in realizarea acesteia, a solutionarii contestatiilor si a valorificarii bunurilor devenite proprietatea statului.

Autoritatea Nationala a Vamilor este un organ de specialitate al administratiei publice centrale[2], cu personalitate juridica, fiintata de la bugetul de stat. Organizarea si functionarea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Autoritatea vamala este abilitata sa efectueze controlul vamal al marfurilor si persoanelor fizice; Autoritatea Nationala a Vamilor are personalitate juridica proprie, deci patrimoniu propriu si cont bancar.

Directorul general al A.N.V. emite, in exercitarea atributiilor sale, urmatoarele acte: decizii, ordine, circulare, norme metodologice, instructiuni pentru aparatul propriu.

Actele emise de A.N.V. prin directorul general se publica in Monitorul Oficial si sunt acte cu caracter normativ general valabile pentru domenile respective de activitate.

52. Atributiile Autoritatii Nationale a Vamilor :

- organizeaza, indruma si controleaza activitatea unitatilor vamale;

- exercita controlul, urmarirea si supravegherea pe intreg teritoriul national al respectarii legislatiei vamale in procesul operatiunilor de import, export si de tranzit;

- ia masuri de prevenire si combatere in conformitate cu legea, a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal;

- asigura aplicarea prevederilor cu caracter vamal din conventiile si tratatele internationale la care Romania este parte;

- exercita controlul ulterior la sediul agentilor economici asupra operatiunilor de comert exterior efectuate, pe o perioada de 5 ani de la data desfasurarii acestora, urmarind respectarea reglementarilor in domeniul vamal.

- reprezinta in fata instantelor judecatoresti interesele statului in cazurile de incalcare a normelor vamale.

Termenul de 5 ani in care se poate exercita controlul ulterior al organelor din cadrul A.N.V. la sediul agentilor economici asupra operatiunilor de comert exterior se coroboreaza cu termenul de 5 ani in care se prescrie raspunderea pentru neplata taxelor.

53. DIRECTIILE REGIONALE VAMALE

Acestea au fost infiintate prin HG nr.630/1992 (in numar de 9),iar prin HG 32/1993 au luat fiinta Directiile de supraveghere si control vamal din orasele:Arad,Brasov,Bucuresti,Cluj,Constanta,Craiova,Galati,Iasi,Oradea,Timisoara.Ulterior s-au creat regionalele vamale Bucuresti-zona Aeroportuara si Giurgiu.

Directiile regionale vamale coordoneaza activitatea birourilor vamale din raza lor de activitate.

Coordonarea de ansamblu a D.R.V. este asigurata de un director general adjunct din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor.

Atributiile D.R.V. sunt:

- organizeaza, indruma, controleaza si raspunde de aplicarea riguroasa a reglementarilor vamale in sfera de activitate D.R.V. si a vamilor din subordine

- examineaza aspectele care se refera la vamuirea marfurilor , la introducerea si scoaterea de bunuri in afara activitatii de comert exterior si propune A.N.V. regimuri, norme si proceduri pentru desfasurarea activiatii de vamuire;

- exercita controlul ulterior asupra operatiunilor de vamuire efectuate de vamile din raza ei teritoriala de activitate si urmareste aplicarea corecta a procedurilor, tehnicilor de control si vamuire, precum si a regimurilor vamale stabilite prin lege.

- urmareste aplicarea corecta si unitara a tarifului vamal de import, a calcularii si incasarii taxelor si altor drepturi de import.

- organizeaza supravegherea vamala in teritoriul propriu in scopul respectarii legislatiei vamale de catre persoanele juridice si fizice.

54. BIROURILE VAMALE

Birourile si punctele vamale sunt unitati operative,fara personalitate subordonate

A.N.V. si avand urmatoarele atributii:

a) vamuirea marfurilor la import si export in termenele legale si aplicarea tarifului vamal de import;

b) controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat;

c) vamuirea marfurilor tranzitate,precum si a celor primite sau trimise temporar;

d) supravegherea vamala a bunurilor aflate sub regim vamal, care in timp cuprinde intervalul necesar indeplinirii formalitatilor de vamuire, pana la acordarea liberului de vama, iar in spatiu, in cazul birourilor de frontiera, o fasie cuprinsa intre limita exterioara a marii teritoriale si a frontierei terestre de 20 km, in interiorul frontierei;

e) efectuarea controlului vamal si aplicarea taxelor vamale pentru bunurile apartinand persoanelor fizice;

f) sanctionarea abaterilor de la regimul vamal;

g) alte atributii prevazute de lege.

Birourile vamale pot fi organizate: in porturi,la frontiera sau in interiorul tarii, astfel:

- biroul vamal care functioneaza in porturi exercita supravegherea in incinta si in raza acestora asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum si asupra bunurilor apartinand persoanelor care intra, ies sau isi desfasoara activitatea in porturi;

- biroul vamal de frontiera care functioneaza in punctele rutiere si in statiile de cale ferata exercitand supravegherea vamala in incinta acestora. Pe calea ferata supravegherea vamala se realizeaza si in timpul efectuarii controlului vamal in trenurile de calatori;

- biroul vamal din interiorul tarii, care functioneaza in statiile de cale ferata, in oficii postale sau in incinte proprii, isi exercita atributiile de supraveghere vamala in aceste locuri, precum si in alte locuri unde autoritatea vamala se deplaseaza in vederea executarii unor operatiuni vamale (conform art.357 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal,aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1114/2001).

Unitatile vamale, denumite si vami pot fi clasificate diferit dupa:

a)    pozitia fata de frontiera,astfel distingem intre:

vami de frontiera;

vami de interior;

vami mixte;

b) dupa specificul cailor de transport al marfurilor sau persoanelor pot fi:

vami rutiere;

vami feroviare;

vami maritime;

vami fluviale;

vami pentru transporturi postale;

vami pentru micul trafic;

vami complexe(ce reunesc mai multe tipuri);

c) dupa marimea tarifului si complexitatea marfurilor transportate, pot fi:

vami mari;

vami medii;

vami mici.

In afara birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile in vederea realizarii supravegherii si controlului vamal.

In exercitarea atributiilor de control vamal, in afara birourilor vamale, autoritatea vamala abilitata are dreptul de a realiza urmatoarele activitati pe intregul teritoriu national:

a) efectuarea de investigatii, supravegheri si verificari in cazul in care sunt semnalate incalcari ale legislatiei vamale;

b) verificarea de registre, evidente financiar-contabile, orice inscrisuri, inclusiv cele pe suport informatic care au legatura directa sau indirecta cu bunurile importate,exportate sau tranzitate pe teritoriul national;

c) prelevarea de probe din marfurile supuse vamuirii pentru a fi analizate in laboratoarele proprii sau abilitate in vederea identificarii si expertizarii acestora;

d) cand considera ca prin incalcarea reglementarilor vamale au fost savarsite infractiuni sesizeaza organele de cercetare penala competente(conform art.369 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1114/2001).

Punctele vamale de frontiera pot fi rutiere, maritime, fluviale si aeroportuare

55. Punctul vamal de frontiera rutier. La transportul marfurilor pe calea rutiera, transportatorul este obligat sa prezinte unitatii vamale, la intrarea sau iesirea din tara a autovehiculului urmatoarele documente: certificatul de inmatriculare a mijlocului de transport si documentele insotitoare ale marfii.

Controlul vamal al mijloacelor de transport al marfurilor pe calea rutiera poate fi control exterior al autovehiculului si control interior al autovehiculului.

Regula este ca organele vamale efectueaza mai intai un control exterior si numai in anumite situatii se efectueaza si un control interior al autovehiculului.

Rezultatul controlului se consemneaza de catre organele vamale intr-un proces verbal de constatare care se semneaza si de transportator, precum si de declarantul vamal. Daca nu sunt conditii corespunzatoare de control vamal, la intrarea in tara a autovehiculelor, organele vamale pot dispune efectuarea controlului vamal la una din unitatile vamale din interiorul tarii. In aceste cazuri autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu insotitor vamal, la cea mai apropiata unitate vamala din interiorul tarii, pe directia de destinatie a autovehiculului, unde exista conditii de control vamal.

Cheltuielile de transport si manipulare a marfurilor si cele de deplasare a organelor vamale sunt in sarcina transportatorului.

56. Carnetul T.I.R.

Romania a aderat in 1963 la Uniunea Asociatiilor Nationale de Transporturi Rutiere - I.R.V.( organizatie internationala fara scop lucrativ, cu sediul la Geneva).

Carnetul T.I.R. se completeaza pentru fiecare transport si reprezinta documentul care garanteaza efectuarea transportului rutier in bune conditii conferind anumite facilitati:

a) permite trecerea marfurilor prin punctele de frontiera, de intrare/iesire ale tarilor membre, fara sa se efectueze controale vamale;

b) vamile de tranzit recunosc plomba vamala din tara de expeditie;

c) nu este necesara depunerea de garantii vamale la intrarea in tarile de tranzit (asociatiile I.R.V. garanteaza ca datele cu privire la denumirea marfii, cantitatea si valoarea inscrisa in documentatii sunt reale).

Carnetul T.I.R. va fi emis in tara de expeditie sau in tara in care titularul este stabilit sau domiciliaza, fiind imprimat in limba franceza. La acestea pot fi adaugate pagini suplimentare care sa reproduca, in limba tarii emitatoare, traducerea textului tiparit al carnetului. Facilitatile conferite de carnetul T.I.R. vor fi suspendate pe timpul traversarii teritoriului unui stat care nu este parte contractanta la aceasta conventie.

Punctul vamal de frontiera pe calea ferata

La transportul marfurilor pe calea ferata, organele vamale, in prezenta organelor caii ferate, controleaza existenta vagoanelor acoperite, care contin marfuri, prin verificarea integritatii sigiliilor, ferestrelor, peretilor si platformei. Daca se constata ca marfurile din vagoane nu indeplinesc conditiile de sigilare sau unele vagoane au sigilii lipsa, organele caii ferate incheie un act constatator care se semneaza si de organele vamale.

Daca sigiliile nu sunt aplicate la expediere, organele vamale vor verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. In lipsa unor asemenea acte, organele de control vor mentiona aceasta situatie pe actul de transmitere al garniturii de tren si efectueaza controlul interior al mijlocului de transport si al marfurilor. Rezultatul acestui control se consemneaza intr-un proces verbal.

Actele constatatoare si procesul-verbal se intocmesc conform reglementarilor feroviare internationale.

In domeniul transportului pe calea ferata in trafic international s-au incheiat mai multe conventii la care a aderat si Romania, Acordul European privind marile linii de transport international combinat si instalatii conexe - AGCT.

Contractul de transport pe calea ferata in trafic international este scrisoarea de trasura internationala de tip C.I.M. Acest tip de contract se incheie intre predatorul marfurilor si statia de predare a caii ferate din tara de expeditie, aceasta actionand ca reprezentant unic al tuturor cailor ferate participante la transportul in cauza.

Aceasta scrisoare de trasura internationala tip C.I.M. cuprinde:

- originalul care insoteste transportul pe tot parcursul si se elibereaza destinatarului odata cu marfa;

- foaia de expeditie care este oprita in tara de destinatie si serveste la decontarea cheltuielilor de transport intre caile ferate;

- avizul si adeverinta, care insotesc marfa pana la destinatar, pentru confirmarea primirii marfii;

- duplicatul, care ramane la predator pentru a face dovada expedierii marfii si constituie dovada preluarii taxelor de transport total sau partial; el este folosit de predator la incasarea contravalorii marfii predate;

- copia scrisorii de trasura care ramane la statia de expediere.

Predatorul trebuie sa anexeze la scrisoarea de trasura documentele necesare pentru indeplinirea formalitatilor vamale si a altor formalitati administrative. Insa conform Conventiei C.I.M., indeplinirea efectiva a acestor formalitati incumba caii ferate sau manadatarului predatorului sau destinatarului. In ambele cazuri, calea ferata isi asuma obligatiile unui comisionar.

58. Punctul vamal de frontiera maritim si fluvial

Proprietarul sau agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza a fi descarcate sau transbordate este obligat sa prezinte la unitatea vamala, in termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului incarcaturii si sa depuna o copie a acestuia.

Per a contrario, daca nu se efectueaza operatiuni de descarcare sau transbordare de marfuri, nu este necesara depunerea copiei manifestului incarcaturii.

Potrivit art. 13 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal, prin manifestul incarcaturii se intelege lista in care se indica numarul fiecarui conosament sau al scrisorii de trasura fluviala ori al recipisei de bagaje, marcile si numerele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea si, dupa caz, greutatea bruta sau neta a marfurilor, precum si numele furnizorului si beneficiarului.

Agentii navelor sunt obligati sa inscrie pe copia manifestului incarcaturii denumirea marfii in limba romana .

Documentele de transport sunt:

- scrisoarea de trasura fluviala, intocmita de expeditor;

- conosamentul, intocmit de organizatia de transport pe baza ordinului de incarcare semnat de expeditor.

Scrisoarea de trasura, stampilata de NAVROM, face dovada contractului de transport si insoteste marfurile pana la destinatie.

Conosamentul face dovada proprietatii marfurilor, constituind un titlu reprezentativ al marfurilor si un mijloc de dovada a marfurilor pentru transport.

Expeditorul are obligatia sa puna la dispozitia transportatorului toate documentele cerute de Regulile portuare, vamale, el raspunde fata de transportator pentru daunele suferite din cauza transmiterii intarziate a acestor documente, precum si pentru erorile si lipsurile pe care le-ar contine. Pentru intocmirea acestor documente exista formulare unice care cuprind conditii de executare a transportului obligatoriu, atat pentru transportator cat si pentru expeditor.

59. Punctul vamal aerian

In cazul transportului marfurilor pe calea aerului, se aplica dispozitiile referitoare la manifestul incarcaturii navelor, termenul de depunere a acestuia fiind de 3 ore.

Potrivit art. 16 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, comandantii aeronavelor sunt obligati sa declare la unitatile vamale produsele si substantele stupefiante, pshihotrope si toxice aflate la bord.

Aeronavele pot ateriza la punctele de frontiera in care functioneaza organe vamele.

Transporturile aeriene internationale sunt reglementate prin Conventia de la Varsovia, modificata la Haga in 1955, Romania numarandu-se si ea printre statele semnatare ale acestei conventii.

Conventia de la Varsovia se aplica oricarui transport international de marfuri sau de persoane si bagaje. Conventia nu se aplica transporturilor de scrisori si de colete postale.

Conform acestei conventii, este considerat transport international, orice transport in care, potrivit stipulatiilor partilor, punctul de plecare si punctul de transbordare sunt situate fie pe teritoriul a doua parti contractante, fie pe teritoriul unei singure parti contractante, daca se prevede o escala pe teritoriul unui alt stat, chiar daca acest stat nu este o parte contractanta.

Contractul de transport aerian este reprezentat de scrisoarea de transport aerian - air waybill sau air consigment note. Aceata trebuie sa cuprinda indicarea punctelor de plecare si de destinatie, daca sunt prevazute una sau mai multe escale pe teritoriul altui stat. Expeditorul este raspunzator de exactitatea indicatiilor si declaratiilor privitoare la marfa, pe care le inscrie in scrisoarea de transport aerian.

69. Regimul de frontiera interna pe aeroporturile din Romania

Prin ordinul nr. 510/ 3 septembrie 2003 emis de Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a fost introdus regimul de frontiera interna pe aeroporturile din Romania. Potrivit acestui act normativ, regimul de frontiera interna pe aeroporturi cuprinde reglementarile cu privire la eliminarea controlului de frontiera in aeroporturile deschise traficului international de persoane, pentru cetatenii romani si persoanele apartinand statelor sau comunitatilor de state cu care Romania a incheiat acorduri, conventii sau alte intelegeri internationale privind eliminarea controalelor la frontiera. Prin zbor inten se intelege orice zbor care are ca punct de plecare si / sau destinatie teritoriul Romaniei, precum si orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinatie exclusiva teritoriile statelor ori comunitatilor de state cu care Romania a incheiat acorduri, conventii sau alte intelegeri internationale privind eliminarea controalelor la frontiera, fara escala pe teritoriul unui stat tert.

In vederea introducerii regimului de frontiera interna se vor lua urmatoarele masuri:

- fluxurile de pasageri pentru zborurile interne se vor separa de cele pentru zborurile internationale printr-o infrastructura adecvata atat la imbarcare, cat si la debarcare.

- in cazul zborurilor internationale, controlul persoanelor aflate sub incidenta legislatiei privind frontiera interna se va face la ghisee speciale, individualizate cu insemnul drapelului Romaniei, emblema Uniunii Europene precum si insemnele drapelelor statelor contractante, altele decat statele membre ale Uniunii Europene si Romania.

61. COMISIONARII IN VAMA. Comisionar in vama este persoana juridica romana, constituita potrivit legii, care indeplineste, in numele si pentru terte persoane, declararea in detaliu a marfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea si alte operatiuni vamale, precum si prezentarea marfurilor declarate la controlul vamal si achitarea la vama a drepturilor de import si de export.

Comisionarii in vama au fost conceputi ca fiind societati comerciale constituite conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale cu unic obiect de activitate si anume prestarea de servicii legate de declararea si prezentarea marfurilor la vamuire.

Potrivit art. 80 alin.2 din Regulamentul vamal, comisionarul in vama are dreptul de a face operatiuni de import sau de export in nume propriu.

Intre comisionarul in vama si agentul comercial reprezentat se stabilesc relatii care se bazeaza pe principiile mandatului din dreptul civil.

Prin urmare, datorita relatiilor juridice in care intra comisionarul in vama, acestuia ii incumba o dubla raspundere: una de drept public, fata de autoritatile vamale si alta de drept privat, fata de agentul comercial ( mandantul) - persoana juridica.

62. Autorizarea comisionarului in vama. Autorizarea comisionarului in vama se realizeaza de catre Autoritatea Nationala a Vamilor potrivit dispozitiilor din Regulamentul vamal al Romaniei privind functionarea comisionarilor in vama.

In vederea obtinerii autorizatiei de comisionar in vama, solicitantul, persoana juridica, depune la Directia reglementari si proceduri vamale din cadrul A.N.V. cererea de autorizare care trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

a) denumirea persoanei juridice si sediul acesteia;

b) numarul codului fiscal;

c) datele personale ale celui care reprezinta persoana juridica;

d) numarul contului bancar si societatea bancara unde acesta este deschis;

e) denumirea biroului vamal pe langa care solicita autorizatia de functionare in calitate de functionar in vama;

f) perioada pentru care se solicita autorizarea;

g) indicarea adreselor spatiului de lucru in localitatea in care functioneaza biroul vamal pe langa care iti va desfasura activitatea de comisionar in vama.

Potrivit art.87 alin.2 din Regulamentul vamal, titularul autorizatiei de comisionar in vama poate exercita atributiile de comisionar in vama si pe langa alte birouri vamale decat cele pentru care a indicat in cerere spatiul de lucru, cu conditia sa comunice in prealabil acele birouri vamale, precum si spatiile de lucru.

Cererea de autorizare trebuie sa fie insotita de copii legalizate de pe urmatoarele acte:

a) certificatul de inmatriculare emis de Oficiul Registrului Comertului;

b) certificatul de inregistrare fiscala;

c) statutul societatii, contractul de societate sau actul constitutiv al societatii, din care sa rezulte ca in obiectul sau de activitate sunt incluse operatiuni de comisionar in vama;

d) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor fizice care angajeaza oficial societatea comerciala, al persoanelor fizice care urmeaza sa exercite activitati legate de vamuirea marfurilor;

e) dovada din care sa rezulte ca poseda birotica si spatiu de birou adecvate desfasurarii activitatii, spatiu situat in zona de supraveghere a biroului vamal de interior sau de frontiera;

Angajatii comisionarului in vama pot intocmi si semna declaratii vamale, numai daca este desemnat in acest sens de catre expertul vamal al societatii comerciale la care lucreaza.

Autorizatia de comisionar in vama se acorda in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete fiind valabila pe o perioada determinata sau nedeterminata, in functie de durata de autorizare solicitata, care nu poate fi mai mare decat cea de functionare a societatii comerciale.

63. Procedura de autorizare

Autoritatea Nationala a Vamilor va efectua un control documentar si unul faptic prin metode specifice.

a) Controlul documentar se realizeaza de compartimentul de proceduri vamale din cadrul Directiei regionale vamale.

Acest control consta in verificarea urmatoarelor elemente:

- datele mentionate in cererea de solicitare a autorizatiei de comisionar in vama;

- importanta si volumul schimburilor comerciale in care urmeaza sa se implice solicitantul;

- documentele care insotesc cererea de autorizare.

b) Controlul faptic se realizeaza de catre o comisie de examinare mixta formata din :

- secretarul de stat, directorul general al A.N.V., in calitate de presedinte;

- un reprezentant al autoritatii vamale, numit prin decizia secretarului de stat;

- un reprezentant al Ministerului Finantelor, numit prin ordin al ministrului de stat, ministrul finantelor;

- un reprezentant al Ministerului Industriei si Comertului, numit prin ordin al ministrului de stat, ministrul industriei si comertului.

Autorizatia de functionare se acorda pe baza concluziilor mentionate in raportul de cercetare a elementelor cuprinse in cererea de autorizare si a documentelor depuse impreuna cu aceasta.

Autoritatea Nationala a Vamilor tine un registru special de evidenta in care se mentioneaza denumirea comisionarului in vama, sediul acestuia si birourile vamale pentru care este autorizat.

64. Obligatiile comisionarului in vama

In exercitarea activitatii comisionarul in vama are urmatoarele obligatii:

a) sa prezinte biroului vamal o imputernicire pentru salariatii abilitati sa indeplineasca formalitatile vamale;

b) sa constituie la biroul vamal o garantie care sa acopere nivelul drepturilor de import si de export corespunzatoare marfurilor supuse vamuirii si aflate in depozitele sau in gestiunea proprie;

c) sa asigure depozitarea si conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate in vederea confiscarii de catre organele de cercetare penala si de catre unitatile vamale;

d) sa asigure integritatea marfurilor depozitate in spatii de depozitare proprii;

e) sa plateasca la birourile vamale drepturile cuvenite bugetului de stat, prevazute in normele legale, in cazul in care aceasta plata nu s-a efectuat direct de catre titularul operatiunii;

f) sa comunice Autoritatii Nationale a Vamilor si biroului vamal pe langa care functioneaza schimbarea sediului ori a spatiului de lucru si orice alta modificare in ceea ce priveste activitatea de comisionar in vama;

g) sa organizeze si sa tina evidenta operatiunilor derulate in mod identic cu evidenta biroului vamal pe langa care functioneaza;

h) sa pastreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operatiunile efectuate;

i) sa prezinte autoritatii vamale, ori de cate ori aceasta solicita, orice informatie privind operatiunile derulate;

j) sa elibereze titularilor operatiunilor o factura in care sa apara data si felul prestatiei, precum si pretul achitat.

Potrivit art.96 din Regulamentul vamal, comisionarul in vama raspunde in solidar cu titularul operatiunii de vamuire pentru diferentele in minus constatate la controlul ulterior, precum si pentru penalitatile rezultate din aceste operatiuni, cu exceptia cazului in care acestea sunt provocate exclusiv din culpa titularului.

65. Raportul juridic dintre Autoritatea Nationala a Vamilor si comisionarul in vama

Comisionarul in vama intra in raporturi juridice cu A.N.V. atat in cadrul solicitarilor de autorizare a unor noi puncte de comisionar in vama sau al reinnoirii autorizatiilor deja existente, cat si in cadrul actiunilor de control ale personalului de specialitate a A.N.V..

In situatia in care directia de specialitate refuza sa acorde autorizatia de functionare sau daca, aceasta cuprinde elemente care nu il satisfac pe petent, acesta se poate adresa pe cale ierarhica organelor de conducere ale institutiei, a caror hotarare va avea un caracter definitv.

Comisionarul in vama iti exprima acordul de a desfasura activitatea specifica prin cererea pe care o introduce, cunoscand normele legale in materie, ceea ce demonstreaza adeziunea sa la principiile stabilite de A.N.V. Acordul de vointa al A.N.V. este exprimat prin emiterea autorizatiei de comisionar in vama. Ia nastere astfel, intre parti, un raport juridic de drept vamal caracteristic acestei activitati ce produce efecte specifice.

Incalcarile care se produc nu sunt contraventii,ci sunt fapte care aduc atingere raportului juridic dintre parti .Consecinta acestor incalcari este luarea unor masuri specifice,in scopul protejarii aplicarii normelor legale in domeniu.

Masuri care pot fi luate in raport de gravitatea incalcarii savarsite de comisionarul in vama:

-avertizarea scrisa;

suspendare temporara a autorizatiei;

-retragerea autorizatiei;

Avertizarea scrisa si suspendarea temporara a autorizatiei sunt masuri care se pot lua de catre A.N.V. avand ca scop restabilirea, atat in conditiile de legalitate, cat si in conditiile convenite de parti, a raportului juridic care exista inca din faza autorizarii comisionarului in vama.

Retragerea autorizatiei intervine in cazul in care incalcarile sunt atat de grave afectand raportul juridic de drept vamal dintre parti si, prin urmare, el va fi desfacut.

Impotriva deciziei de anulare sau de suspendare se poate face contestatie, in termen de 15 zile, la Ministerul Finantelor, care este obligat sa o solutioneze in termen de 30 de zile.

Potrivit art. 100 din Regulamentul vamal, in cazul in care comisionarul in vama nu este de acord cu solutia data contestatiei, acesta se poate adresa cu actiune la instanta de contencios administrativ competenta.

66. Anularea si suspendarea autorizatiei de comisionar in vama

Autoritatea Nationala a Vamilor poate anula autorizatia de comisionar in vama in urmatoarele cazuri:

a) cand se constata savarsirea repetata a unei abateri de la legislatia vamala;

b) cand se dovedeste ca autorizatia a fost acordata in urma furnizarii unor informatii inexacte pe care autoritatea vamala nu a avut posibilitatea sa le constate;

c) cand comisionarul in vama iti inceteaza activitatea ;

d) cand comisionarul in vama nu isi executa atributiile pe o perioada de un an;

e) cand comisionarul in vama nu respecta regulile de functionare si de securitate impuse de sistemul informatic utilizat in activitatea de vamuire a marfurilor ;

f) cand comisionarul in vama are debite fata de autoritatea vamala si refuza sa le achite.

Anularea autorizatiei de comisionar este de doua feluri:

- generala, indiferent de numarul unitatilor pe langa care este autorizat ;

- locala atunci cand se refera numai la functionarea pe langa anumite unitati vamale.

Anularea autorizatiei de comisionar in vama se comunica in scris atat comisionarului in vama, cat si unitatii vamale pe langa care este autorizat sa functioneze, si isi produce efecte din momentul primirii comunicarii deciziei de anulare.

Potrivit dispozitiilor H.G. nr. 149/1996 in cazul in care motivele care au determinat anularea nu mai exista, se poate acorda o noua autorizatie de comisionar in vama.

Autorizatia de comisionar in vama poate fi suspendata de Autoritatea Nationala a Vamilor pe o perioada de pana la 6 luni, daca titularul autorizatiei savarseste o abatere de la reglementarile vamale sau nu isi indeplineste una din obligatiile ce ii revin.

Decizia de suspendare se comunica in scris comisionarului in vama si unitatii vamale pe langa care este autorizat sa functioneze, producandu-si efecte din momentul primirii comunicarii.