PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

Aspecte generale

Pluralitatea de infractiuni este desemnata de situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, cat si de situatia in care o persoana savarseste din nou o infractiune dupa ce a fost condamnata definitiv pentru

o alta infractiune. Aceasta pluralitate este prevazuta expres in Codul penal in art. 40. Formele acesteia sunt: concursul de infractiuni; recidiva; pluralitatea intermediara

Primele doua sunt forme de baza ale pluralitatii de infractiuni, iar ultima reprezintao forma mixtaa celor doua, creand o stare intermediara

I. Concursul de infractiuni (art. 33 C. pen.) Definitie. Prin concurs de infractiuni este desemnata forma pluralitatii de infractiuni ce consta din savarsirea a doua sau mai multe

infractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele.

Conditii:

sa se fi savarsit doua sau mai multe infractiuni; acestea pot fi de naturasi gravitate deosebite, pot fi prevazute in Codul penal, in legispeciale sau in legile nepenale cu dispozitii penale si pot avea forma: faptului consumat; tentativei pedepsibile; asimilate tentativei. Nu intereseaza forma de vinovatie cu care sunt savarsite infractiunile; nu are importanta daca infractiunile sunt simple, continue, deviate, continuate, complexe, progresive sau de obicei;

sa fie savarsite de aceeasi persoana unitatea de subiect activ este esenta concursului de infractiuni; conditia este indeplinitasi atunci cand faptuitorul are calitatea de autor, instigator, complice sau atunci cand faptuitorul a comis unele infractiuni in timpul minoritatii si altele dupa implinirea varstei de 18 ani;

sa fie savarsite mai inainte de condamnarea definitiva a infractorului pentru vreuna dintre ele; nu pot constitui concurs deinfractiuni decat infractiunile pentru care faptuitorul inca n-a fost condamnat definitiv;

-infractiunile comise ori cel putin doua dintre ele sa poata fi supusejudecatii, adica sa poata atrage raspunderea penala; daca se constata existenta unor cauze ce inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare)sau daca intervine o cauza ce inlatura raspunderea penala (minoritatea) si ramane o singurainfractiune, nu existaconcurs de infractiuni.

Formele concursului de infractiuni

Concursul real (concurs material) - art. 33 Iit. a C. pen. .

Concursul ideal (concurs formal) - art. 33 Iit. b C. pen.

Concursul real

Definitie. Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea mai multor infractiuni de catre aceeasi persoana ca urmare a savarsirii mai multor actiuni sau inactiuni distincte. Exemplu: o persoana savarseste intr-o zi o infractiune de furt sau in altazi o infractiune de talharie.

Caracterizare

-Infractiunile ce formeaza concursul real pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de naturadiferita(concurs eterogen).

-In functie de legaturile care exista intre infractiunile concurente se disting doua modalitati ale concursului: concurs real simplu (intreinfractiuni nu exista o alta legatura decat cea personala concurs real calificat - intre infractiuni pot exista mai multe conexiuni, printre care: conexitate topografica (savarsite in acelasi loc); conexitate cronologica (savarsirea infractiunilor simultan sau succesiv); conexitate consecventionala (cand o infractiune este savarsita pentru a ascunde savarsirea altei infractiuni); conexitate etiologica (cand se savarseste o infractiune pentru ainlesni savarsirea altei infractiuni).

Concursul ideal Definitie. Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea unei actiuni sau inactiuni de catre aceeasi persoana care, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs,

intruneste elementele mai multor infractiuni. Exemplu, prin acelasi foc de armaa fost ucisao persoana, iar alta a fost ranita

Caracterizare

-se savarseste printr-o singurafapta

-rezultatul este savarsirea a cel putin douainfractiuni;

infractiunile ce formeaza concursul ideal pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de naturadiferita(concurs eterogen);

infractiunile aflate in concurs ideal pot fi savarsite cu intentie (directasau indirecta), dar si unele cu intentie si altele din culpa

Tratamentul penal al concursului de infractiuni

Sisteme de sanctionare Sistemul cumulului aritmetic presupunestabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta, adunarea acestora si executarea pedepsei rezultate din adunarea lor; s-a reprosat acestui sistem ca este rigid si ca poate depasi durata de viata a omului, nedandu-i acestuia posibilitatea sa dovedeasca indreptarea lui; Sistemul absorbtiei presupunestabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurentasi executarea celei mai grave dintre acestea; acestui sistem i se reproseaza ca se executa pedeapsa cea mai grava, celelalte ramanand astfel nepedepsite; Sistemul cumulului juridic presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurentasi executarea celei mai grave dintre acestea, pedeapsacare poate fi marita pana la maximul ei special si adaugarea unui spor. Acesta estesistemul adoptat si aplicat de Codul nostru penal. Sanctionarea concursului de infractiuni

Aplicarea pedepselor principale (art. 34 C. pen.)

Sistemul cumulului juridic cunoaste douaetape:

-stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune;

-aplicarea pedepsei care poate fi sporita

a) cand s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata

b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsacea mai grea, care poate fi sporitapanala maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de panala 5 ani;

c) cand s-au stabilit numai amenzi, se aplica pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la jumatate din acel maxim;

d) cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda, in total sau in parte;

e) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, potrivit dispozitiei de la lit. b, la care se poate adauga amenda, potrivit dispozitiei de la lit. c.

Aplicarea pedepselor complementare (art. 35 C. pen.)

a) daca s-a stabilit o singura pedeapsa complementara pentru una dininfractiunile concurente, aceasta se va aplica pe langa pedeapsa principala aplicataconcursului de infractiuni;

b) in cazul in care s-au stabilit mai multe pedepse complementare de naturadiferitapentru infractiunile concurente, se vor aplica toate;

c) daca pedepsele complementare stabilite sunt de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, se vor aplica toate; daca pedepsele complementare sunt de aceeasi naturasi cu continut diferit se va aplica cea mai grea.

Aplicarea masurilor de siguranta (art. 35 alin. 4 C. pen.)

Avand in vedere scopul masurilor de siguranta, de a inlatura o stare de pericol si de a preveni savarsirea de noi infractiuni (art. 111 C. pen.), s-a prevazut cumularea masurilor de siguranta de natura deosebita. Este posibila cumularea masurilor de siguranta chiar de aceeasi natura daca scopul lor este diferit.

Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente (art. 36 C.pen.) se face in urmatoarele ipoteze:

- infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune este judecatulterior pentru infractiunile concurente;

-cand dupa ce o hotarare a ramas definitiva se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta

-contopirea pedepselor pentru concursul de infractiuni se va face si in situatia in care condamnatul a executat in total ori in parte condamnarea, cu precizarea ca se va scadea din durata pedepsei aplicate, pentru totcumulul, ceea ce s-a executat;

-pedeapsa in caz de concurs de infractiuni se aplicasi in cazul in care condamnarea la pedeapsa cu detentiunea pe viata a fost comutata sau inlocuitacu pedeapsa inchisorii.