"Pluralitatea de infractiuni

Pluralitatea de infractiuni.Concursul de infractiuni

I. Plan de seminar:

IA. Aspecte generale privind puralitatea de infractiuni

IB. Concursul de infractiuni

- definitie si conditii de existenta

formele concursului de infractiuni (real si ideal)

IC. Sanctionarea concursului de infractiuni

- sisteme de sanctionare

- aplicarea pedepselor principale

- aplicarea pedepselor complimentare

- aplicarea masurilor de singuranta

- contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente

- pedeapsa in caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana juridica

IA. Aspecte generale privind puralitatea de infractiuni

Pluralitatea de infractiuni este desemnata de situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru una dintre ele, cat si situatia in care o persoana savarseste din nou o infractiune dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune. Pluralitatea de infractiuni este prevazuta expres in C. pen. in art. 32 - 40. Formele acesteia sunt:

concursul de infractiuni

recidiva

pluralitatea intermediara

Primele doua sunt forme de baza ale pluralitatii de infractiuni, iar ultima reprezinta o forma mixta a celor doua, reprezentand o stare intermediara.

IB. Concursul de infractiuni

Prin concurs de infractiuni este desemnata forma pluralitatii de infractiuni ce consta din savarsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi condamnata definitiv pentru    una din ele

a. Conditii de existenta:

sa se fi savarsit doua sau mai multe infractiuni; acestea pot fi de natura si gravitate diferita, pot fi prevazute in Codul penal, in legi speciale sau in legile nepenale cu dispozitii penale si pot avea forma infractiunii consumate sau a unei tentative pedepsibile. Nu intereseaza forma de vinovatie cu care sunt savarsite infractiunile; nu are importanta daca infractiunile sunt simple, continue, deviate, continuate, complexe, progresive sau de obicei;

infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana; unitatea de subiect activ este esenta concursului de infractiuni; conditia este indeplinita si atunci cand faptuitorul are calitatea de autor, instigator, complice sau atunci cand faptuitorul a comis unele infractiuni in timpul minoritatii si altele dupa implinirea varstei de 18 ani;

infractiunile sa fie savarsite mai inainte de condamnarea definitiva a infractorului pentru vreuna dintre ele; nu pot constitui concurs de infractiuni decat infractiunile pentru care faptuitorul nu a fost condamnat definitiv;

infractiunile comise ori cel putin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii, adica sa poata atrage raspunderea penala; daca se constata existenta unor cauze ce inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare) sau daca intervine o cauza ce inlatura raspunderea penala (minoritatea) si ramane o singura infractiune, nu exista concurs de infractiuni.

b. Formele concursului de infractiuni:

Concursul real (concurs material) - art. 33 lit. a C. pen.

Concursul ideal (concurs formal) - art. 33 lit. b C. pen.

1. Concursul real:

Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea mai multor infractiuni de catre aceeasi persoana ca urmare a savarsirii mai multor actiuni sau inactiuni distincte. Ex. - o persoana savarseste intr-o zi o infractiune de furt sau in alta zi o infractiune de talharie.

Caracterizare:

infractiunile ce formeaza concursul real pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de natura diferita (concurs eterogen);

in functie de legaturile care exista intre infractiunile concurente se disting doua modalitati ale concursului;

♣ Concurs real simplu ( cand intre infractiuni nu exista o alta legatura decat cea personala);

♣ Concurs real calificat sau cu conexitate (cand intre infractiuni pot exista mai multe conexiuni, printre care: 

Conexitate topografica (savarsite in acelasi loc);

Conexitate cronologica (savarsirea infractiunilor simultan sau succesiv);

Conexitatea consecventionala (cand o infractiune este savarsita pentru a ascunde savarsirea altei infractiuni; prima infractiune se poate comite cu intentie sau din culpa, iar cea de-a doua numai cu intentie);

Conexitate etiologica (cand se savarseste o infractiune pentru a inlesni savarsirea altei infractiuni; in acest caz ambele infractiuni se comit cu intentie);

Conexitate teleologica (cand o infractiune constituie mijlocul de savarsire a altei infractiuni - infractiune scop si infractiune mijloc);

Conexitate accidentala (cand o infractiune este intamplator legata de o alta infractiune).

Asemanari si deosebiri intre concursul real omogen si infractiunea continuata:

Asemanari:

ambele presupun unitate de subiect activ,

ambele presupun comiterea de acte materiale la intervale diferite de timp, deci o repetabilitate de fapte ilicite,

faptele comise sa fie de aceeasi natura,

ambele sunt stari de agravare a raspunderii penale.

Deosebiri:

infractiunea continuata este o forma a unitatii de infractiune, iar concursul real omogen este o forma a pluralitatii de infractiune,

in cazul infractiunii continuate faptele ce alcatuiesc elementul material sunt comise in baza aceleiasi rezolutii infractionale, iar in cazul concursului de infractiuni cate fapte sunt exista tot atatea rezolutii infractionale.

Importanta deosebirii: aceasta exista in ceea ce priveste aplicarea sanctiunii. (a se vedea sanctionarea infractiunii continuate, art. 42 Cpen. si art. 34 in cazul concursului).

2. Concursul ideal:

Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea unei actiuni sau inactiuni de catre aceeasi persoana care, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni. Ex. - printr-un foc de arma a fost ucisa o persoana, iar alta a fost ranita.

Caracterizare:

acesta se savarseste printr-o singura fapta a autorului;

rezultatul acestuia este savarsirea a cel putin doua infractiuni;

infractiunile ce formeaza concursul ideal pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de natura diferita (concurs eterogen);

infractiunile aflate in concurs ideal pot fi savarsite toate cu intentie (directa sau indirecta), dar si unele cu intentie si altele din culpa.

IC. Sanctionarea concursului de infractiuni:

a. Sisteme de sanctionare:

Sistemul cumulului aritmetic - presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta, adunarea acestora si executarea pedepsei rezultate din adunarea lor; s-a reprosat acestui sistem ca este rigid si ca pedeapsa astfel stabilita poate depasi durata de viata a omului, nedandu-i acestuia posibilitatea sa dovedeasca indreptarea lui;

Sistemul absorbtiei - presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta si executarea celei mai grele dintre acestea; acestui sistem i se reproseaza ca se executa pedeapsa cea mai grava, iar celelalte ramanand astfel nepedepsite;

Sistemul cumulului juridic - presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta si executarea celei mai grele dintre acestea, pedeapsa, care poate fi marita pana la maximul ei special si adaugarea unui spor prevazut de lege. Acesta este sistemul adoptat si aplicat de Codul nostru penal, cu o singura execptie.

b. Aplicarea pedepselor principale (art. 34 C. pen.):

Aplicarea sistemul cumulului juridic cunoaste doua etape:

stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune

aplicarea pedepsei care poate fi sporita pana la maximul ei special prevazut de norma de incriminare:

a)      cand s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata;

b)      cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la 5 ani;

c)      cand s-au stabilit numai amenzi, se aplica pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la jumatate din acel maxim;

d)      cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda, in totul sau in parte;

e)      cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, potrivit dispozitiei de la lit. b), la care se poate adauga amenda, potrivit dispozitiei de la lit. c).

!!!Prin aplicarea dispozitiilor de mai sus nu se poate depasi (dar poate fi egal) totalul pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente, deorece nu s-art mai respecta sistemul cumulului juridic.

c. Aplicarea pedepselor complementare (art. 35 alin. 1,2,3 C. pen.):

daca s-a stabilit o pedeapsa complementara pentru una din infractiunile concurente aceasta se va aplica pe langa pedeapsa principala a inchisorii;

daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura dar cu continut diderit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa inchisorii;

daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut, se aplica cea mai grea dintre acestea (se vor contopi).

d. Aplicarea masurilor de singuranta (art. 35 alin. 4 si 5 C. pen.):

Avand in vedere scopul masurilor de siguranta de a inlatura o stare de pericol si de a preveni savarsirea de noi infractiuni (art. 111 C. pen.) s-a prevazut cumularea masurilor de siguranta de natura diferita sau de aceeasi natura, dar cu un continut diferit,

Daca masurile de siguranta au aceeasi natura si acelasi continut, dar pe durate diferite, se aplica o singura data masura de siguranta cu durata cea mai lunga,

In cazul masurilor de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut, luate conform art. 118 alin. 1 lit. a)-e), acestea se cumuleaza.

e. Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente (art. 36 C. pen.):

Contopirea pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente se realizeaza in urmatoarele situatii:

infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune este judecat ulterior pentru infractiunile concurente;

cand dupa ce o hotarare a ramas definitiva se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta;

contopirea pedepselor pentru concursul de infractiuni se va face si in situatia in care condamnatul a executat in total ori in parte condamnarea, cu precizarea ca se va scade din durata pedepsei aplicate pentru tot cumulul partea executata;

Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei in caz de concurs de infractiuni se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa cu detentiunea pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.

f. Pedeapsa in caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana juridica.

(art. 40 C. pen.)

In caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana juridica, se stabileste pedeapsa amenzii pentru fiecare infractiune in parte si se aplica amenda cea mai mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special prevazut de art. 71 alin. 2 sau 3, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la o treime din acel maxim,

Dispozitiile de mai sus se aplica si in cazul in care persoana juridica condamnata definitiv este judecata ulterior pentru o infractiune concurenta , precum si atunci cand dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca persoana juridica suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta. In asemenea cazuri, partea din amenda executata se scade din amenda aplicata pentru infractiunile concurente,

Dispozitiile art 35 se aplica in mod corespunzator, astfel:

Aplicarea pedepselor complementare (art. 35 alin. 1-3 C. pen.):

daca s-a stabilit o pedeapsa complementara pentru una din infractiunile concurente aceasta se va aplica pe langa pedeapsa principala a inchisorii;

daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura dar cu continut diderit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa inchisorii;

daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut, se aplica cea mai grea dintre acestea (se vor contopi).

Aplicarea masurilor de singuranta (art. 35 alin. 4 si 5 C. pen.):

s-a prevazut cumularea masurilor de siguranta de natura diferita sau de aceeasi natura, dar cu un continut diferit,

daca masurile de siguranta au aceeasi natura si acelasi continut, dar pe durate diferite, se aplica o singura data masura de siguranta cu durata cea mai lunga,

in cazul masurilor de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut, luate conform art. 118 alin. 1 lit. a)-e), acestea se cumuleaza.

II. Idei fundamentale:

1. Notiunii de unitate de infractiune i se opune notiunea de pluralitate de infractiune. Ambele concepte cunosc mai multe forme.

2. Infractiunile care alcatuiesc concursul de infractiuni se numesc infractiuni concurente.

3. Unitatea de subiect activ este o conditie esentiala atat in cazul unitatii de infractiune, cat si in cazul pluraliotatii de infractiune.

4. Codul penal actual nu prevede un sistem sanctionator diferit pe titurile de concurs (real, ideal, simplu, cu conexitate, omogen, eterogen sau pe diferite tipuri de conexiate - cronologica, topografica, etiologica, teleologica, consecventionala, accidentala).

5. Sanctionarea concursului de infractiuni in legea penala romana se face conform sistemul cumulului juridic, cu o singura exceptie in cazul existentei unei condamnari la pedeapsa detentiunii pe vaita.

6. Aplicarea sporului prevazut de lege in cazul sanctionarii concursului de infractiuni are doua caracteristici:

este facultativ (instanta  poate adauga un spor) si

variabil de pana la

III. Vocabular specific:

abatere judiciara - incalcarea unor norme stabilite pentru desfasurarea procesului, de catre cei care particita la activitatea procesuala (lipsa nejustificata a aparatorului),

abdicare - renuntatea la tron sau la sefia unui stat (lat. abdicare),

abreviere - prescurtarea cuvintelor (lat. abbreviare),

abtinere - actiunea de a se infrana sa de a se stapani,

accesoriu - calitatea secundara a unui lucru, complementar (lat accesorius),

achiesare - actiunea de afi de acord sau de a recunoaste un act (fr. acquiescer),

buna credinta - convingerea intima a unei persoane fizice ca ceea ce face este in conformitate cu legea,

bona fides praesumitur - buna credinta se prezuma,

cale de atac - mijloc juridic prin care hotararile organelor jurisdictionale sunt supuse controlului judecatoresc,

casare - desfiintarea unei hotarari judecatoresti in cadrul unei cai de atac (lat. casa),

cazuri urgente - imprejurari in care organele judiciare sunt obligate sa efectueze anumite activitati care nu pot fi amanate,

competenta penala - este o forma a competentei ce consta in atributiile pe care le au organele judiciare in cadrul procesului penal,

conexarea - operatiunea procesuala prin care sunt reunite cauzele penale privind infractiuni aflate in conexitate,

conexitatea - legatura intre doua sau mai multe infractiuni,

denunt - incunonstintarea facuta de o persoana fizica/juridica despre comiterea unei infractiuni,

loc de detinere - penitenciar sau loc unde se afla detinutii privati de libertate,

marturisirea - recunoasterea faptei de catre cel ce este acuzat,

non reformatio in pejus - este o regula de drept conform careia in propria cale de atac nu se poate inrautatii situatia petentului.

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

Art. 32 din C. pen. sub aspectul enumerarii restrictive a formelor pluralitatii de infractiuni.

Art. 33 din C. pen. sub aspectul definiri concursului de infractiuni.

Art. 34, 35, 36 si 40 din C. pen. sub aspectul sanctionarii concursului de infractiuni.

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Aspecte generale privind puralitatea de infractiuni.

2. Concursul de infractiuni - definitie si conditii de existenta.

3. Concursul real de infractiuni - analiza.

4. Concursul ideal de infractiuni -a analiza.

5. Sanctionarea concursului de infractiuni - sisteme de sanctionare.

6. Sanctionarea concursului de infractiuni - aplicarea pedepselor principale.

7. Sanctionarea concursului de infractiuni - aplicarea pedepselor complimentare.

8. Sanctionarea concursului de infractiuni - aplicarea masurilor de singuranta.

9. Sanctionarea concursului de infractiuni - contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente.

10. Pedeapsa in caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana juridica.

VI. Grile:

Pluralitatatea de infractiuni cunoaste urmatoarele forme:

a) concursul de infractiuni

b) recidiva

c) pluralitatea intermediara.

2. Exista concurs de infractiuni:

a) cand, cu exceptia unei infractiuni, pentru celelalte a intervenit amnistia

b) cand, in afara de o infractiune, pentru celelalte a intervenit o cauza de impunitate

c) atunci cand unele infractiuni au fost comise in timpul minoritatii si alta pe timpul cat era major.

3. Pedepsa pentru concursul de infractiuni se face:

a) intr-o prima etapa, prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune, tinandu-se seama si de celelalte infractiuni

b) in cazul in care s-au stabilit 2 pedepse cu amenda, prin aplicarea celei mai grele, care poate fi sporita, pana la maximul ei special, iar daca acesta nu este indestulator, pana la jumatate din pedeapsa initiala aplicata

c) aplicandu-se, in a doua etapa, pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca acesta nu este indestulator, se poate adauga un spor de cel mult 5 ani in cazul inchisorii.

4. In cazul concursului de infractiuni:

a) masurile de siguranta de natura diferita se cumuleaza

b) dispozitiile art. 34, 35 din C.pen. se aplica si in cazul in care, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta.

c) pedepsele complementare se aplica numai daca au fost stabilite pe langa pedeapsa cea mai grea.

5. Conexitatea consecventionala este intalnita:

a) cand o infractiune este savarsita pentru a inlesni comiterea altei infractiuni

b) cand se savarsesc doua infractiuni simultan sau succesiv

c) cand o infractiune este savarsita pentru a ascunde comiterea unei infractiuni de furt.

6. Nu exista pluralitate de infractiuni atunci cand:

a) este vorba despre o infractiune complexa

b) in cazul infractiunii continuate

c) o infractiune este savarsita pentru ascunderea altei infractiuni.

7. Constituie un concurs de 3 infractiuni comise de aceeasi persoana:

a) cand o infractiune este consumata, iar celelalte doua au ramas in faza de tentativa nepedepsibila

b) cand o infractiune este comisa ca atare, pentru alta a intervenit amnistia, iar a treia este asimilata tentativei pedepsibile

c) cand o infractiune este comisa ca atare, iar celelalte doua sunt in faza de tentativa pedepsibila.

8. Fapta conducatorului auto care, nerespectand regulile de circulatie, distruge din culpa un alt vehicul si provoaca in acelasi timp ranirea grava a unei persoane, constituie:

a) concurs real de infractiuni

b) infractiune unica

c) concurs ideal de infractiuni.

9. Exista concurs de infractiuni cand:

a) printr-o singura actiune sau inactiune se provoaca uciderea din culpa a doua persoane

b) printr-o singura actiune/inactiune se provoaca vatamarea corporala a doua persoane

c) printr-o singura actiune/inactiune se provoaca uciderea din culpa a unei persoane si vatamarea corporala a celeilalte persoane.

10. In cazul sanctionarii concursului de infractiuni, C. pen. roman a adoptat sistemul:

a) absorbtiei intr-un singur caz

b) cumulului aritmetic in cazul concursului real omogen

b) cumulului juridic, fara exceptii.

11. Daca, in urma aplicarii actelor de clementa, in cazul unui concurs de infractiuni, au mai ramas de executat cel putin doua pedepse, inlaturarea sporului ce fusese initial stabilit pe langa pedeapsa de baza:

a) este facultativa

b) este obligatorie

c) nu este obligatorie.

12. Pedeapsa gratiata conditionat in cazul unui concurs de infractiuni:

a) se contopeste cu pedepsele executabile

b) nu se contopeste cu pedepsele executabile

c) poate fi contopita cu pedepsele executabile.

13. In cazul unui concurs de 3 infractiuni pentru care instanta a stabilit 3 pedepse de 5 ani, 4 ani si un an inchisoare, pedeapsa rezultanta aplicata, impreuna cu sporul, nu poate depasi:

a) 5 ani

b) 10 ani

c) 7 ani.

14. In urma trimiterii cauzei spre rejudecare, ca urmare a apelului facut de inculpat, in cazul comiteri de catre acesta a unui concurs de infractiuni:

a) instanta de rejudecare poate aplica o pedeapsa rezultanta mai mare decat cea stabilita initial de prima instanta

c) instanta de rejudecare nu poate aplica o pedeapsa rezultanta sau un spor mai mare decat cele stabilite de prima instanta

b) instanta de rejudecare poate aplica un spor mai mare decat cel stabilit de prima instanta.

Raspunsuri grile*: 1-a,b,c; 2-c; 3-c; 4-a,b; 5-c; 6-a,b; 7-c; 8-c; 9-b,c; 10-a; 11-a,c; 12-b; 13-b; 14-b;

VII. Spete:

1. X a fost condamnat la 6 luni inchisoare in baza art. 208 raportat la art. 209 alin. 1 lit. g) si i), cu aplicarea art. 74 si art. 76 C.pen., si la 3 luni inchisoare in baza art. 192, cu aplicarea art. 74 si 76 C. pen., dispunandu-se sa execute pedeapsa cea mai grea. In fapt, s-a retinut ca intr-o seara inculpatul a intrat pe poarta neasigurata in curtea locuintei persoanei vatamate, dupa care a sustras, prin efractie din autoturismul acestuia, aflat in curte, mai multe piese.

Prin recursul declarat, inculpatul sustine ca in mod gresit s-a retinut in sarcina sa infractiunea de violare de domiciliu, deoarece aceasta s-a absorbit in infractiunea de furt calificat, savarsita prin efractie, prevazuta in art. 209 lit. i) C.pen.

Ce trebuie sa decida instanta de recurs?

2. Prin sent. pen. nr. 90/20.05.1998 a Judecatoriei Moldova Noua, ramasa definitiva prin neapelare, X a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2 C. pen. si de nerespectare a masurilor de protectie a muncii prevazuta de art. 34 din L. 90/1996, cu aplicarea art. 33 lit. a) si art. 34 alin. 1 lit. b) C.pen.

Instanta a retinut ca la 27.061997, X, angajat la SC Comico S.A. Moldova Noua, a fost insarcinat sa coordoneze o echipa de muncitori la montarea unui buncar palnie metalica de 1,5 t, in golul de fixare cu ajutorul unei macarale.

Desi era interzisa ramanerea, fie si temporara, a unui asemenea dispozitiv in echilibru instabil, inculpatul a incalcat normele de protectie a muncii, cu consecinta uciderii din culpa a victimei, ca urmare a rasturnarii buncarului.

Impotriva sent. pen. ramasa definitiva s-a declarat recurs in anulare, cu motivarea ca infractiunile au fost savarsite in concurs ideal si nu real de infractiuni.

Sa se arate daca recursul in anulare este fondat.

3. Instanta a retinut ca X a aplicat cu cutitul o lovitura puternica in abdomen unei persoane, Y dupa care imediat, a lovit pe o lata persoana, Z in partea din spate a coastei stangi. Prima dintre victime a decedat in drum spre spital, viata celeilalte fiind salvata in urma ingrijirilor medicale ce i s-au acordat.

Trib. Mun. Buc. a condamnat pe inculpatul X la 20 de ani inchisoare si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. a) si b) C. pen. pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav prevazuta de art. 176 lit. b) C. pen. - omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane.

Aratati daca solutia instantei de a retine o singura infractiune complexa prevazuta in art. 176 lit .b) C. pen. este corecta.

4. In sarcina lui X s-a retinut ca a falsificat datele inscrise in carnetul sau de munca si ca a prezentat documentul astfel falsificat cu ocazia incadrarii in munca la o alta unitate economica. In baza carnetului de munca falsificat, inculpatul a obtinut o incadrare si o retributie superioara celor la care avea dreptul si a incasat apoi in mod repetat retributia superioara la care nu avea dreptul.

Avand in vedere ca faptele de fals material in inscrisuri oficiale si de uz de fals, au fost comise de inculpatul X in vederea savarsirii infractiunii de inselaciune, art. 215 alin. 2 C. pen. sa se arate daca faptele inculpatului constituie o infractiune unica complexa sau un concurs de infractiuni.

S-a retinut ca X, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, a urmarit pe strada patru elevi pana la sala de asteptare a statiei C.F.R. unde, sub amenintarea cu bataia, le-a cerut sa-i dea banii pe care ii aveau asupra lor. De teama, elevii au strans o suma de banii pe care i-au dat-o inculpatului, iar unul dintre ei, in urma amenintarilor inculpatului, i-a dat si bluza cu care era imbracat.

Judecatoria Calarasi a condamnat pe inculpatul X pentru savarsirea infractiunii de talharie, prevazuta in art. 211 C. Pen.

Solutia instantei de judecata pronuntata in cauza este corecta?

6. In speta, un grup de inculpati au atacat si violentat un alt grup de persoane pe care le-au jefuit de bunurile pe care le posedau. Prima instanta a condamnat pe fiecare dintre coinculpati pentru comiterea atator infractiuni de talharie cate parti vatamate au fost, facand aplicarea dispozitiilor legale referitoare la concursul de infractiuni.

Instanta de recurs a admis recursul inculpatilor si a retinut in sarcina acestora o singura infractiune de talharie, cu motivarea ca, infractiunea de talharie este indreptata impotriva patrimoniului si nu contra persoanei. Numai daca violentele ar fi fost savarsite nu in scopul comiterii furtului ar putea fi retinute atatea infractiuni cate persoane au fost vatamate.

Aratati care dintre solutii este corecta.

Raspunsuri spete:

1. Instanta urma sa retina un concurs real eterogen de infractiuni. In aceste cazuri furtul nu absoarbe violarea de domiciliu, inculpatul urmand sa raspunda conform art. 33 si 34 C.pen.

2. In speta este vorba despre un concurs ideal eterogen de infractiuni, deoarece printr-un singur act al faptuitorului s-au comis doua infractiuni.

3. Instanta trebuia sa retina un concurs real omogen de infractiuni dintre o infractiune consumata de omor si o tentativa la aceeasi infractiune, neputandu-se retine in acest caz situatia prevazuta in art. 176 lit.b).

4. Inculpatul a comis un concurs real eterogen format din trei infractiuni: fals material in inscrisuri oficiale - art. 288 C. pen., uz de fals - art. 291 C. pen. si infractiunea de inselaciune - art. 215 C. pen. Intrucat primele doua au fost comise in scopul savarsirii inselaciunii exista un concurs real cu conexitate teleologica.

5. Instanta trebuia sa retina un concurs ideal omogen de infratiuni, deoarece actiunile inculpatului s-au indreptat impotriva a patru subiecti pasivi, ceea ce face ca acesta sa raspunda pentru fiecare in parte si nu numai pentru o singura infractiune. Pluralitatea de subiecti pasivi da nastere unei singure infractiuni agravate in cazul infractiunilor de omor - a se vedea art. 187 alin. ultim sau art. 176 lit.b).

6. Prima instanta a dat solutia corecta, deoarece talharia se indreapta nu numai impotriva patrimoniului ci si impotriva persoanei, fiind o infractiune complexa. Astfel, in cazul infractiunilor contra persoanei, cu exceptia infractiunilor contra vietii, pluralitatea de subiecti pasivi da nastere la tot atatea infractiuni cati subiecti pasivi exista. Astfel, in speta exista un concurs real omogen de infractiuni cu conexitate cronologica si topografica.

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu)

1. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?

2. Enumerati conditiile de existenta ale concursului de infractiuni.

3. Care sunt elementele caracteristice ale concursului real de infractiuni?

4. Ce reprezinta conexitatea teleologica de infractiuni?

5. Care este forma de vinovatie in cazul concursului de infractiuni?

6. Ce se intelege prin concurs ideal de infractiuni?

7. Precizati sistemul de sanctionare al concursului de infractiuni in legislatia penala romana?

8. Analiza sporului in cazul sanctionarii concursului de infractiuni.

9. Analizati expresia "buna credinta".

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Particularitatile concursului ideal de infractiuni.

2. Concursul cu conexitate. Justificarea existentei in legea penala romana.

B. Teme de cerc stiintific:

1. Aspect critic asupra sanctionarii concursului de infractiuni.

2. Comparatie intre concursul real omogen de infractiuni, infractiunea continuata si infractiunea de obicei. Importanta distinctiei.

C. Tema de licenta:

1. Concursul de infractiuni in raport cu alte forme ale pluralitatii de infractiuni.