ROLUL INVESTIGATIILOR SI A CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN DESCOPERIREA AUTORILOR UNUI OMOR COMIS IN SCOP DE JAF

ROLUL INVESTIGATIILOR SI A CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN DESCOPERIREA AUTORILOR UNUI OMOR COMIS IN SCOP DE JAF

Unele infractiuni de omor se caracterizeaza printr-o mare complexitate si prin absenta informatiilor directe despre mobil si despre faptuitori.

Prima activitate a echipei complexe o reprezinta cercetarea la fata locului, care trebuie realizata operativ, complet si legal, pentru a valorifica eficient fiecare detaliu. Urmele numeroase nu determina insa rezultate notabile in toate cazurile, astfel incat aceasta activitate trebuie corelata cu alte activitati specifice, intre care un loc important il detin investigatiile! Acestea pot fi incepute imediat dupa descoperirea infractiunii si vor fi continuate pana la solutionarea cauzei.

Speta referitoare la uciderea numitului Francisc Ivascan, este concludenta pentru ilustrarea rolului pe care l-au avut cercetarile la fata locului si investigatiile.

Ivascan Francisc, in varsta de 80 de ani, locuia singur intr-o garsoniera situata la etajul Vil al unui bloc din municipiul Hunedoara. Preocuparile ii erau influentate de varsta venerrabila si de apartenenta la o secta religioasa. in cadrul acesteia avea atributiuni de pastor, fiind imputernicit sa organizeze rugaciunile la domiciliu in cateva zile ale saptamanii. Acest fapt il determina sa lase deschisa usa garsonierei timp de cateva ore, cand puteau intra cei dornici sa asculte muzica adecvata sau sa roage in comun pentru iertarea pacatelor.

in afara acestor ore usa era asigurata cu doua incuietori, exprimandu-si temerea ca ar putea fi jefuit de cineva. Nu avea bunuri de valoare, dar era atasat de tot ce adunase intr-o viata de om singuratic. Dintre relicve se remarca un casetofon de culoare galbena, cu doua boxe mici, vechi de cateva decenii. Ceasul de buzunar, cu capacul rupt, il pastra din tinerete agatat pe un perete. Mobilierul vechi si cartile cu continut religios ocupau cea mai mare parte a spatiului. Singurul venit il reprezenta pensia, din care isi cumpara cele necesare traiului, inclusiv laptele, pe care il ridica zilnic pe baza de abonament.

Nu avusese conflicte cu nimeni, iar pe cei mai saraci decat el ii ajuta cu alimente si cu mici sume de bani. Avea trei fete, din care una locuia in acelasi cartier, trimitandu-i deseori mancare prin baiatul ei Valentin, in varsta de 18 ani.

in 16 februarie 2000, vizita lui Valentin a coincis cu sosirea la garsoniera a trei credinciosi care doreau sa se roage cu Francisc. Au gasit usa incuiata, iar Francisc nu a aparut pana la orele 17, cand trebuia sa inceapa rugaciunea. Nu s-au alarmat, considerand ca a confundat ziua sau ora si a intarziat mai mult prin piata. Nepotul a revenit dupa o ora, insotit de tatal sau, insa nici atunci nu au considerat ca este suspecta absenta batranului. in dimineata urmatoare au aflat ca nu se prezentase de doua zile sa-si ridice laptele la care era abonat.

Cand au revenit la garsoniera, nepotul a pus mana pe clanta, dar a ramas cu ea in mana. Si-a dat seama ca fusese rupta din partea interioara, iar prin orificiul creat au observat dezordinea din camera. Au presupus ca s-a intamplat ceva grav si au anuntat-o pe fiica dintr-un alt oras, care avea dublura cheilor de la usa garsonierei.

Deschiderea usii i-a socat pe membrii familiei, intrucat Francisc era intins in holul din spatele acesteia, intr-o balta de sange, cu fata desfigurata. Crustele de sange erau abundente in zona bucala si nazala, continuandu-se pe membrele superioare si pe torace.

Toate obiectele din garsoniera erau deranjate sau ravasite, in incercarea de a gasi bani sau bunuri de valoare.

Cercetarea la fata locului a durat cateva ore. Procurorul si politistii au intocmit un proces-verbal de aproape zece pagini, in care au consemnat numeroase aspecte, nestiindu-se care vor fi relevante pentru descoperirea autorilor. S-a stabilit ca in interiorul garsonierei au actionat cel putin doua persoane, intrucat pe diferite documente si materiale de pe pardoseala se gaseau imprimate urmele striatiilor de pe talpi de incaltaminte. Acestea faceau parte din categoria urmelor de stratificare, fiind create prin depunerea unei pelicule de sange, care ramasese pe talpa din momentul lovirii victimei sau a deplasarii prin balta de sange din apropierea capului. Una din aceste urme a fost descoperita pe fasul agatat in cuierul din baie, a carei parte interioara atarna peste scaunul pe care se urcase unul din faptuitori, pentru a controla daca sunt obiecte de valoare pe polita din apropiere. Tablia scaunului se rupsese, dar urma pastrase suficiente elemente pentru identificarea incaltamintei. Avea dimensiunile de 6/4 cm, fiind evident desenul antiderapant dispus transversal pe suprafata talpii, cu latimea de 2 mm si distanta intre striatii de 3 mm.

O alta urma de incaltaminte, produsa in mod similar, a fost descoperita pe aversul unui plic postal existent pe podeaua camerei, sub lenjeria de pat scoasa din lada recamierului. Aceasta avea dimensiune de 8/2,5 cm, iar profilul antiderapant era compus din flancuri dreptunghiulare, cu dimensiuni variabile, intre care era distanta de 7 mm.

Pe revista intitulata "Drumul spre Dumnezeu', a fost gasita inca o urma de incaltaminte cu profil antiderapant, dispus in flancuri paralele cu latimea de 0,8 mm, intre care exista distanta variabila, cuprinsa intre 7 si 10 mm. in imediata apropiere a acesteia, pe revista "Filtrul unui om care cugeta', exista o alta urma formata din stratificarea sangelui, reprezentand desenul antiderapant cu dimensiuni osciland intre 2,5 si 3,5 mm, intre care exista o distanta care varia de la 7 la 10 mm. Pe o alta revista, intitulata "Cuvantul vorbit', exista un fragment din talpa unei incaltaminte, cu desen antiderapant, avand latimea de 0,8 mm si distanta intre ele de cea 1 mm. La extremitatea rotunjita a urmei se observa o inscriptie cu litere de tipar, din care se distingeau

cele ce formau cuvantul PIGET, dispus perpendicular pe axa.

in total au fost descoperite zece fragmente de urme de stratificare a sangelui de pe talpa incaltamintei. Desi intre unele urme existau anumite deosebiri, examinarea criminalistica a stabilit ca acestea se datorau unor fenomene dinamice, corelate cu natura diferita a suportului pe care s-au format si cu imprimarea unor portiuni diferite din talpa incaltamintei. in consecinta s-a concluzionat ca urmele au fost create numai de doua persoane, intrucat multitudinea lor facea neplauzibil faptul ca alti eventuali faptuitori nu ar fi creat nici o urma de incaltaminte.

Examinarea amanuntita a obiectelor de imbracaminte si a inscrisurilor ravasite prin camera a determinat gasirea a 14 urme de substanta, asemanatoare sangelui, pe diferite camasi, fete de perna, foi de caiet, chitante si pe alte materiale textile. Acestea au fost create de maini care creau aparenta ca cel putin unul din agresori a fost ranit. Aprofundarea cercetarii urmelor a stabilit insa ca unele aveau dimensiuni mari, cu aspect specific producerii de catre o persoana care purta manusi.

in vederea determinarii naturii si a provenientei urmelor de sange, a fost recoltat sange de la victima, din balta existenta in apropierea capului acesteia si de pe peretii holului. Experiza biologica a stabilit ca sangele din urmele descoperite in garsoniera, apartin grupei 01, care corespundea cu grupa victimei.

S-au mai ridicat 11 urme papilare de pe oglinda, tocul usii, marginea dulapului, raftul dulapului, copertile unor carti cu continut religios si de pe cateva pahare.

Manerul de la clanta prezenta urme recente de rupere, prin partea dinspre interior, presupunandu-se ca aceasta s-a produs prin forfecare, in timp ce proprietarul garsonierei tinea de el pentru a nu fi deschisa usa. Urma de fortare descoperita pe interiorul cantului usii, in zona corespondenta partii superioare a zavorului broastei, putea fi explicata prin incercarea faptuitorilor de a iesi din garsoniera dupa blocarea clantei si ruperea manerului acesteia.

Examinarea cadavrului a evidentiat existenta a numeroase escoriatii, echimoze si tumefactii pe fata, torace si membrele superioare. Buza superioara era plesnita in doua locuri, demonstrand aplicarea unor lovituri puternice cu picioarele sau cu pumnii, pe care s-au imprimat urmele de sange stratificat ulterior pe diferite obiecte din garsoniera.

Autopsia a relevat infiltrat sanguin pe toata suprafata din dreapta toracelui, atat anterior cat si posterior. Aproape toate coastele de pe partea respectiva prezentau fracturi cu deplasare, iar unele fragmente osoase au cauzat ruperea pleurei parietale. in cavitatea pleurala dreapta exista cea 200 ml. sange lichid, iar interscizural se observau pete de culoare violacee, specifice decesului prin asfixie. Pete de aceeasi natura au fost gasite in zona inimii, iar moartea prin asfixie mai era confirmata de existenta sangelui lichid in cavitatea cordului si de spuma rosiatica din trahee si branhiile mari. in acelasi sens pledau infiltratele sanguine difuze in muschiul sterno-cleido-mastoidian drept, in muschii scaleni, in tesuturile moi pericaritidiene, in zona paraesofagiana dreapta si in tesuturilemoi perihioidiene. Cartilajul tiroidian era infiltrat, iar ramura din dreapta era fracturata. Osul hioid prezenta mobilitate anormala si mici fragmente osoase, specifice unui inceput de fracturare.

Tabloul lezional denota aplicarea a numeroase lovituri cu corpuri contondente, dupa care unul din faptuitori realizase compresia toracelui cu genunchii, dinspre partea dreapta, concomitent cu actiunea de sugrumare, pana la survenirea decesului.

in faza initiala a urmaririi penale nu exista nici un suspect, intrucat Francisc nu avusese neintelegeri cu nici o persoana. S-a presupus ca mobilul l-a constituit jaful, intrucat nu s-au gasit bani in garsoniera, desi primise pensia de putin timp. in sensul aceluiasi mobil pledau leziunile specifice lovirii victimei, pentru a spune unde sunt ascunse bunurile de valoare.

Audierea rudelor si a persoanelor care frecventau locuinta, a dus la concluzia ca au fost sustrasi banii, in suma ce nu se putea stabili, precum si cateva obiecte casnice, dintre care se detasa ceasul de buzunar fara capac si casetofonul model vechi de culoare galbena, cu doua boxe mici. Bunurile au fost date in urmarire locala, incercandu-se totodata depistarea persoanelor care frecventasera garsoniera sau faceau parte din familiile respective. Au mai fost avuti in vedere tinerii care locuiau in blocul respectiv si cei din anturajul lor, in special consumatorii de bauturi alcoolice.

S-a ajuns la concluzia ca faptuitorii consumasera bauturi alcoolice, intrucat femeia care facea curatenie in bloc a declarat ca gasise, intr-o dimineata, o sticla cu o cantitate mica de votca, in imediata apropiere a usii de la garsoniera lui Francisc. in aceeasi dimineata gasise o pereche de manusi de plastic pe scara secundara a blocului, in zona etajelor inferioare, presupunandu-se ca infractorii le-au aruncat la plecare, coborand pe acolo pentru a nu se intalni cu alti locatari. Manusile nu au fost pastrate de femeia care le gasise, relatand ca Ie-a aruncat imediat la gunoi.

Audierea persoanelor care locuiau in garsonierele invecinate a condus la concluzia ca fapta fusese comisa in noaptea de 15/16 februarie, in jurul orei 1, cand doua vecine au auzit batai insistente in usa locuintei lui Francisc, percepand apoi vocea unui barbat care afirma: "Da-mi drumul! Nu ma cunosti? Imediat dupa aceea au auzit un tipat puternic, specific agresiunii, dar Ie-a fost frica sa iasa pe coridor si nu au anuntat ulterior pe nimeni despre cele intamplate, considerand ca a fost un incident de genul celor care erau frecvente in zona. O alta persoana, din garsoniera amplasata pe parte opusa a palierului, a declarat ca a gasit vizorul acoperit cu o bucatica de hartie care provenea din eticheta unei sticle pentru bautura, presupunandu-se ca infractorii procedasera in acest mod pentru a diminua vizibilitatea altor persoane spre usa garsonierei lui Francisc. Un alt argument in acelasi sens l-a constituit desurubarea becului de pe palierul respectiv. Aspectul a fost constatat dupa descoperirea cadavrului, de politistul care pazea usa garsonierei. Considerand ca este ars becul de pe palier, a incercat sa-l inlocuiasca, insa si-a dat seama ca fusese numai desurubat. Actiunea sa a distrus insa amprentele utile de pe becul respectiv, peste care s-au suprapus ale sale.

Nici impresiunile papilare descoperite in locuinta nu apartineau unor persoane cu antecedente penale sau incluse in cercul suspectilor, astfel ca au continuat investigatiile.

Timp de peste o luna au fost audiate si investigate sute de persoane, fara a se obtine rezultate concrete. Trecerea sezonului rece diminua sansa de a fi descoperite incaltamintele cu tapa antiderapanta. S-au dat anunturi la televiziunea locala si s-au promis recompense pentru orice informatie utila. S-au accentuat investigatiile de rutina printre hoti si talhari.

Informatia utila a venit din arest, din partea unei persoane care vazuse obiectele date in urmarire si obtinuse unele informatii de la persoanele vinovate, care tocmai fusesera arestate preventiv pentru furturi din autoturisme. Cei doi faptuitori abia trecusera pragul majoratului si nu fusesera inclusi in cercul suspectilor.

Ciprian, zis Piciul, il cunoscuse pe Francisc prin intermediul bunicului sau, care decedase intre timp. Cei doi octogenari fusesera impreuna pe front si apartinusera aceleiasi secte. Dupa moartea bunicului sau, Ciprian il vizitase de cateva ori pe Francisc, pentru a-i cere diferite sume de bani, cu care cumpara bautura. Parintii erau divortati, Ciprian locuind cu mama, care nu il putea supraveghea. Ultima oara imprumutase de la Francisc suma de 10.000 lei, cu o luna inainte de crima. Era convins ca acesta adunase sume mari de bani din pensia de veteran.

Ambii inculpati au recunoscut comiterea faptei, loan era prietenul de pahar al tui Ciprian, iar in noaptea de 15 februarie au hotarat sa il atace pe Francisc pentru a procura bani necesari cumpararii de bautura. Trecusera pe la mai multe localuri, iar la miezul noptii s-au deplasat la usa lui Francisc, langa tocul careia au pus sticla de votca, din care nu terminasera inca continutul. Au rupt o bucatica de eticheta si au lipit-o cu scuipat pe vizorul usii invecinate. Au desurubat apoi becul de pe palier, au batut la usa lui Francisc, iar Ciprian i-a spus ca este fratele de credinta Victor si are nevoie urgenta de ajutor. Francisc a fost convins ca trebuie sa dea curs solicitarii. Cand a descuiat iala, loan s-a izbit in usa, cauzandu-i caderea. L-au lovit apoi ambii cu picioarele, pana a devenit inconstient, iar ulterior au repetat agresiunea de cate ori si-a revenit si a incercat sa se ridice. Au negat ca l-au batut pentru bani, si ca l-au strans de gat. Au luat din garsoniera suma de 350.000 lei, un ceas de buzunar, un caseto-fon vechi, un brici, o foarfeca, doua cantare cu arc si un cleste patent. Cand au incercat sa deschida usa de la iesire din garsoniera, s-a rupt manerul clantei, fiind nevoiti sa o fortezedin interior cu o surubelnita. Au coborat pe scara secundara, abandonand manusile pe unul din paliere si aruncand cheile la ghena. S-au deplasat la domiciliul lui Ciprian, si i-au spus mamei acestuia ca au primit bunurile de la un prieten. Ea si-a dat seama de provenienta bunurilor dupa cateva zile, cand a vazut anunturile despre crima, difuzate pe postul local de televiziune. Cu banii sustrasi din garsoniera au cumparat bautura in acea noapte si in zilele urmatoare.

Majoritatea bunurilor sustrase au fost duse la prietenul lui loan, pentru a nu fi gasite la domiciliile lor, in cazul perchezitiei. Dupa cateva zile au rugat un prieten sa le vanda ceasul de buzunar cu 50.000 lei, intr-un restaurant, dandu-i drept recompensa unul din cantarele sustrase. Casetofonului i-au spart carcasa, transferandu-l apoi de la un prieten la altul, pana cand au uitat unde l-au lasat. Dintre obiectele sustrase au fost recuperate numai cantarul si briciul, de pe care razuisera initialele F.I., cu care il marcase Francisc in tinerete.

Impresiunile papilare ridicate din garsoniera nu au corespuns cu cele ale inculpatilor, dintre care unul purtase manusi, fiind probabil create de numeraosele persoane care veneau acolo pentru rugaciune sau dupa ajutor.

Principala proba a constituit-o urma de stratificare a sangelui pe coperta unei carti, cu inscriptia "Piget', care a coincis cu portiunea dinspre varf a bocancului corespunzator piciorului drept, gasit la domiciliul lui loan. Celalalt model de urma de incaltaminte nu a putut fi comparat, intrucat Ciprian aruncase pantofii pe care ii purtase in noaptea comiterii faptei.

Expertizele psihiatrice au concluzionat ca inculpatii au discernamantul pastrat in raport cu faptele pentru care sunt cercetati, insa loan prezinta tulburare de personalitate de tip anti-social.

Inculpatii au fost trimisi in judecata pentru infractiunea de omor deosebit de grav in scop de jaf, infractiunea de talharie si infractiunea de violare de domiciliu.

La sase luni de la data comiterii faptei, instanta i-a condamnat la 16 ani inchisoare.

Speta prezentata denota importanta cercetarii complete la fata locului, pentru a se descoperi, fixa si ridica detalii sau urme care ar putea fi utile aflarii adevarului.

Utilitatea probelor materiale trebuie insa corelata deseori cu investigatiile si cu alte metode legale, care pot determina identificarea faptuitorilor sau gasirea unor probe.