Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate si persoanele carora li se aplica

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate si persoanele carora li se aplica

1. Felurile regimului de executare a pedepselor privative de libertate si persoanele carora li se aplica



In decursul evolutiei sistemului penitenciar s-a incercat imbinarea cat mai bine a avantajelor acestui sistem si limitarea dezavantajelor lui luand nastere astfel mai multe tipuri de regimuri penitenciare, respectiv 5 si anume:

Regimul de detinere in comun;

Regimul individual (celular sau pensylvanian);

Regimul mixt (auburnian);

Regimul progresiv (irlandez);

Regimul deschis sau pe incredere;[1]

  1. Regimul penitenciar de detinere in comun

Este consacrat in legislatie si practica majoritatii tarilor din Europa si din alte continente. El se caracterizeaza prin aceea ca, in penitenciar persoanele condamnate sunt tinute impreuna atat ziua cat si noaptea, iau masa in sali comune, dorm in dormitoare comune, lucreaza in dormitoare comune, etc. bineinteles, femeile sunt tinute separat de barbati. Utilitatea acestui sistem consta in faptul ca presupune costuri mai reduse de administrare si intretinere iar in al doilea rand, din punct de vedere psihologic, moral si social este mai suportabil deoarece pastreaza elemente de viata sociala.

Cu toate acestea, regimul penitenciar de detinere in comun are si unele laturi negative, implicand si unele pericole care nu trebuie subestimate. Astfel, acest regim presupune contacte intre condamnati ori primii dintre acestia executa aproape intotdeauna o influenta negativa asupra infractorilor ocazionali ori asupra celor primari.

Pentru aceste motive, in literatura de specialitate, in stiinta penitenciara s-a sustinut ca acest regim penitenciar de detinere in comun este, in multe cazuri "o scoala de pregatire a crimei".[2]

In al doilea rand, regimul penitenciar de detinere in comun creeaza piedici serioase in reincadrarea sociala a fostilor detinuti, unii ajung in situatia dificila de a fi stigmatizati, in urma denuntarii fostilor "colegi" ca "fosti detinuti" ori de a fi santajati. De asemenea, regimul de detinere in comun favorizeaza, in "lumea condamnatilor" din penitenciar, posibilitatea ca unii condamnati periculosi, agresivi, sa dezvolte relatii de dominare si aservire asupra unor condamnati mai slabi, relatii bazate pe forta, amenintare, santaj.

  1. Regimul penitenciar individual (celular)

A aparut dupa cel comun, reflectand preocuparea de a-l amenda pe acesta din urma. El isi are originea in politica penitenciara di Italia si din Marea Britanie, unde, sub influenta ideilor lui L. Howard, s-a constituit inchisoarea celulara din Bedford. In S.U.A. s-a constituit in statul Pennsylvania doua inchisori celulare celebre, una la Pittsburg si alta la Philadelphia.

In regimul penitenciar individual se evita in oarecare masura influentele negative infractionale ale condamnatilor periculosi, in plus acesta ofera o mai mare siguranta contra dezordinilor si evadarilor, desi nici acestea nu au fost eliminate cu totul. Se evita, in buna masura promiscuitatea si influentele imorale.

Totusi, acest regim este criticat pentru multe laturi negative. In primul rand, el implica penitenciare mari, cu un sistem de celule individuale, mai cu seama cand este vorba de penitenciare cu sute sau mii de condamnati si care este mai greu de realizat din punct de vedere tehnic si financiar. In al doilea rand, regimul individual (celular), in multe cazuri se bazeaza pe izolarea excesiva a condamnatului, dupa o astfel de izolare, condamnatul nu mai este apt de integrare sociala, mai mult, izolarea duce la resentimente su ura fata de oameni, tulburari psihice si incercari de sinucidere.

In al treilea rand, regimul celular isi are originea in ideea ca persoana condamnata trebuie sa sufere moral, sa regrete fapta, sa ajunga la reculegere, stari care, s-a sustinut, sunt posibile in izolare si tacere, prin aceasta s-ar crea conditii favorabile de a indrepta condamnatul.

In general, regimul celular, poate fi aplicat si se aplica condamnatilor pentru infractiuni grave, celor condamnati la o pedeapsa de lunga durata. In multe tari europene, exista penitenciare construite pe acest sistem, care se folosesc pentru condamnatii periculosi, recidivisti care executa pedepse de lunga durata. Trebuie spus ca regimul celular s-a transformat devenind un regim penitenciar mixt sau progresiv.

  1. Regimul penitenciar mixt sau auburnian

A primit denumirea dupa inchisoarea Auburn din S.U.A, este un regim mixt prin care s-a incercat sa se imbine avantajele regimului in comun si al celui celular. In cadrul acestui regim se utilizeaza izolarea, insa numai pentru timpul noptii, pentru ca in cursul zilei detinutii desfasoara activitati, inclusiv munca impreuna, insa cu respectarea unei reguli esentiale, regula tacerii. Astfel, detinutii desi desfasoara activitati in comun, nu au voie sa comunice, in acest fel, se considera ca se vor inlatura dezavantajele regimului comun.

Regimul auburnian prezinta avantaje datorita mentinerii socializarii detinutilor care are efecte pozitive, punctul slab reprezentandu-l totusi restrangerea comunicarii prin instruirea regulii tacerii. Acest regim penitenciar nu se mai aplica de sine statator ci doar ca o etapa in regimul progresiv.

  1. Regimul penitenciar progresiv

A fost experimentat pentru prima data in secolul al XIX-lea in Irlanda, de unde a capatat si denumirea de sistem progresiv irlandez, si s-a extins in tarile scandinave, apoi in Italia, Grecia su Ungaria.

Acest regim este in concret un program de tratament deoarece privarea de libertate nu este un scop in sine, ea este folosita ca un mijloc de readaptare progresiva, ca o pregatire gradata pe etape pentru intoarcerea la viata libera, in etape succesive, in functie de progresul personal al fiecarui condamnat, acesta va trece de la inchisoarea celulara, la cea in comun iar apoi la liberare conditionata.

Avantajul acestui regim consta in incercarea de la inlaturarea socului trecerii bruste de la izolare la viata libera. Prin etapele succesive de eliberare se inlezneste socializarea individului, iar comportamentul acestuia este observat si poate fi orientat spre directia dorita - reinsertia sociala.

Este evident ca acest sistem, la baza educativa de formare si modelare a comportamentului delincventilor se bazeaza pe un sistem de recompense si pedepse. Recompensele reprezentau permisiunea trecerii dintr-o etapa in alta spre libertate finala, iar pedepsele constau in retrograde in etapele inferioare, in functie de gravitatea abaterii.

Regimul penitenciar progresiv prezinta si inconveniente, deoarece nu se poate aplica decat condamnatilor la pedepse medii sau scurte, dar care au comportament pretabil modelarilor. Mai mult, presupune costuri mari prin activitatile de supraveghere si evaluare a comportamentului individual in scopul acordarii permisiunii de trecere intr-o etapa superioara, relativ mai libera.

Regimurile de executare a pedepselor private de libertate cuprind ansamblul de reguli, drepturi, obligatii, programe si activitati care urmaresc realizarea unei bune convietuiri, astfel incat sa incurajeze comportamente, atitudini si abilitati care sa influenteze reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate.

In dreptul penal roman, regimul de executare a pedepselor privative de libertate este reglementat de Codul penal la art. 533-544, de Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal la    art. 18-28, si nu in ultimul rand, de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemul progresiv si regresiv, persoanele condamnate avand posibilitatea, in conditiile prevazute in prezenta lege, sa treaca dintr-un regim in altul.

Pedepsele privative de libertate se executa in unul din urmatoarele regimuri: regimul de maxima siguranta, regimul inchis, regimul semideschis, regimul deschis.[3] Aceste regimuri se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de desfasurare a activitatilor si conditiile de detentie.

Legea nr. 275/2006 cuprinde dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate. Astfel in art. 18 alin. (1), (2) si (3) din Legea    nr. 275/2006 se prevede ca regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate, ca aceste regimuri de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemul progresiv, persoanele condamnate avand posibilitatea, in conditiile prevazute de lege, sa treaca dintr-un regim in altul si ca aceste regimuri de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sa asigure respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor private de libertate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.

Potrivit art. 87 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 persoanele private la libertate se supun regimului de executare stabilit pentru categoria din care fac parte. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligatiilor, programelor si activitatilor care urmaresc realizarea unei bune convietuiri, astfel incat sa incurajeze comportamente, atitudini si abilitati care sa influenteze reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate.

Regimurile de executare se diferentiaza prin gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor private de libertate si activitatea zilnica, in raport de situatia juridica, starea sanatatii, varsta, categoria in care au fost clasificate si comportarea in timpul executarii pedepsei. Pe intreaga durata a executarii pedepsei, administratia locului de detinere asigura supravegherea, observarea si asistenta persoanelor private de libertate de catre educatori, psihologi, asistenti sociali si consilieri de probatiune, medici, juristi, personal specializat cu aplicarea regimului si siguranta detinerii, preoti si alte persoane calificate din interiorul si exteriorul locului de detinere.

Pregatirea persoanelor private de libertate in vederea liberarii incepe imediat dupa primirea in locul de detinere si se desfasoara progresiv, oricare ar fi durata pedepsei si regimul de executare.

Articolul 19 din Legea nr. 275/2006 mentioneaza felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, acestea fiind urmatoarele:

Regimul de maxima siguranta;

Regimul inchis;

Regimul semideschis;

Regimul deschis;

  1. Regimul de maxima siguranta

Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.

Potrivit art. 92 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006, regimul de maxima siguranta consta in asigurarea unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, restrangerea libertatii de miscare a persoanelor private de libertate, mentinerea ordinii si disciplinei, concomitent cu desfasurarea unor activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, care sa dea posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.

Aplicarea unor regimuri si tratamente adecvate categoriei de condamnati care executa o astfel de pedeapsa este dificila, datorita naturii diversificate a infractiunilor pentru care au fost condamnati. Totodata, pe ei ii asteapta ani multi de petrecut in penitenciar, perioada in care apar inevitabile schimbari in caracterul lor social si moral.

Aceasta categorie de infractori este considerata mai greu de influentat in sensul pozitiv si reformator, de unde si ideea izolarii lor pe termen mai lung, pentru evitarea savarsirii a noi infractiuni si asigurarea unui timp suficient pentru implementarea si desfasurarea programelor specifice de reeducare, in incercarea de a-i aduce la stadiu de persoane capabile sa respecte legea si valorile sociale.

Pedepsele cu inchisoarea de lunga durata se executa in penitenciare care au amenajate sectii speciale, in regim inchis.

Acesti condamnati constituie o categorie dificila si periculoasa, executarea pedepselor lor ridicand numeroase probleme de genul: regimului special - mai sever - de detentie, masuri de paza si supraveghere stricte, regim de munca, de ordine si disciplina aparte.

In acest sens, mentionam art. 20 alin. (3) din Legea nr. 275/2006, unde se prevede ca persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt suspuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua.

Ei sunt cazati, in masura posibilitatilor, in camere de detinere cu un numar mai mic de paturi, iar tratamentul aplicabil poate fi structurat pe cateva domenii ca:

a)      mentinerea unei vieti active (concursuri tematice, competitii si activitati sportive, dezbateri in grup, etc.);

b)      munca, activitati educationale si de asistenta psihosociala;

c)      activitati de petrecere a timpului liber si de satisfacere a trebuintelor de sociabilitate;

d)      activitati cu persoane din afara penitenciarului;

Articolul 95 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 prevede, in acest sens, ca persoanele private de libertate care executa pedeapsa intr-un astfel de regim sunt cazate, re regula, individual, in camere amenajate asemanator cu celelalte spatii de cazare, asigurandu-se iluminatul natural, aerisirea, incalzirea, apa potabila si alte dotari necesare igienei individuale.

Persoanele private de libertate clasificate in regimul de maxima siguranta pot fi cazate in comun, atunci cand starea de sanatate sau participarea la diferite programe de influentare a comportamentului o impun, cu conditia ca numarul acestora sa nu fie mai mare de 5. amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite, in regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Legea nr. 275/2006. sectiile, camerele si locurile unde persoanele private de libertate desfasoara diferite activitati sunt permanent inchise si asigurate.

Programul zilnic este riguros stabilit si cuprinde activitati administrative, lucrative, plimbare, asistenta medicala, activitati de educatie si interventie psihosociala, asistenta religioasa si timp de odihna. Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu participa la alte activitati pot desfasura in comun, in limita a minimum 3 ore, activitati de plimbare, educatie si interventie psihosociala, sportive si religioase. Serviciul hranei de catre aceasta categorie de persoane private de libertate se realizeaza in camerele de detinuti sau in spatii special amenajate.

Asistenta medicala se asigura de personal medical anume desemnat, in spatii amenajate, de regula in interiorul sectiei de maxima siguranta. La solicitarea personalului medical, asistenta medicala este acordata in prezenta personalului de paza. In cazuri deosebite, la solicitarea medicului curent, persoanele private de libertate pot fi internate in infirmerii sau spitale.

Munca si educatia au un rol deosebit de important in cadrul programelor de reabilitare a acestei categorii de condamnati, caci cu cat creste perioada de detentie, cu atat scad sansele detinutului de a se reintegra in societate dupa liberare.

Persoanele private de libertate care au comportare buna si respecta regulile de ordine interioara pot presta o munca, daca sunt apte, in grupuri mici, in interiorul locului de detinere, in spatii prevazute cu dispozitive de inchidere sigure si sub supraveghere permanenta.

Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara individual sau in grupuri mici, in locuri anume destinate, sub stricta supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.

Ta regimul penitenciar aplicat condamnatilor la pedepse de lunga durata acesta cuprinde elemente ale regimului penitenciar general, insa accentuate (interdictii, obligatii) sau limitate (drepturi). Drept urmare, aceasta categorie de condamnati nu poate fi folosita la munca in afara penitenciarelor, primeste pachete, vizite cu dispozitiv de separare intre condamnat si vizitator si corespondenta la intervale si in cantitati mai mici decat celelalte categorii de condamnati, iar invoirile sunt acordate intr-o masura mai redusa.

O importanta aparte o reprezinta reeducarea acestor condamnati, activitate dificila si complexa, fiind necesara desfasurarea unor activitati reeducative diferentiate, in functie de profilul condamnatilor si caracteristicile de personalitate ale acestora (lipsiti de morala, agresivi, fara stapanire de sine, violenti, etc.), in privinta unora efectuandu-se cercetari din punct de vedere fizic, psihologic si psihiatric.

In conformitate cu prevederile Regulilor europene pentru penitenciare, in cadrul acestor programe si activitati socio-educative de reabilitare trebuie intreprinse masuri in vederea asigurarii unei reintoarceri graduale la viata in societate, tratamentul pe termen lung aplicat acestor detinuti putand sa modifice capacitatea acestora de a se adapta si dezvolta.

Examinarile psihologice au evidentiat faptul ca acesti detinuti sufera adesea perturbari emotionale, ale capacitatii de intelegere si de gandire, dificultati in stabilirea contactelor sociale, pierderea simtului realitatii, cresterii semnificative a agresivitatii impotriva propriei persoane, cu evolutii diferentiate de la caz la caz.

In cadrul programul de pregatire pentru liberare pe intreaga perioada de pre-liberare, detinutii condamnati la pedepse de lunga durata au nevoie de un regim intensiv de activitati, care sa le asigure suportul social pentru a putea intampina dificultatile si esecurile vietii.

Asigurarea conditiilor adecvate pentru executarea pedepselor de lunga durata constituie o sarcina dificila intr-un sistem penitenciar care se confrunta cu efectele supraaglomerarii si o infrastructura depasita, precum s cu problemele de ordin psihologic ale detinutilor rezultate din conditiile de viata in inchisoare, important fiind sa se asigure o politica penala care sa permita aplicarea unor pedepse de lunga durata corelata strict cu necesitatea apararii societatii.

Personalul destinat sa aplice acest tip de regim este anume selectionat, format si specializat, dotat cu mijloace de autoaparare, alarmare si comunicare, intr-un numar suficient, astfel incat sa asigure o supraveghere stricta a persoanelor private de libertate, atat in interiorul, cat si in exteriorul locului de detinere, precum si interventia operativa, in situatiile in care se impune.

Deplasarea in exteriorul locului de detinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum si transferarea la un alt loc de detinere se realizeaza in mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicandu-li-se mijloace de imobilizare, in cazuri justificate, prin decizie a directorului unitatii. La iesirea si intrarea din si in camerele de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse in mod obligatoriu perchezitiilor corporale. Scoaterea din camere se desfasoara numai in prezenta unui numar de personal suficient, dotat corespunzator, iar atunci cand situatia impune, persoanelor private de libertate li se aplica mijloace de imobilizare.

In ceea ce priveste dreptul la vizita, art. 102 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 prevede ca acesta se acorda in spatii special amenajate, prevazute cu dispozitive de separare.

In raport de comportarea persoanei private de libertate si daca este in interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita sa se desfasoare fara dispozitive de separare.

Accesul personalului locului de detinere in zona de amplasare a sectiilor si camerelor destinate cazarii persoanelor private de libertate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta este strict limitat si se face in baza deciziei directorului.

  1. Regimul inchis de executare a pedepselor privative de libertate

Cu privire la acest regim de executare a pedepselor privative de libertate, art. 22 din Legea nr. 275/2006 mentioneaza ca regimul inchis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani dar care nu depaseste 15 ani.

Acest regim se aplica si:

a)      persoanelor private de libertate clasificate initial in regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinara sau care, prin conduita lor, afecteaza desfasurarea normala a activitatilor in locul de detinere;

b)      persoanele private de libertate clasificate initial in regimul de maxima siguranta care au avut o comportare buna;

c)      in mod exceptional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii si a persoanei condamnatului, in conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 275/2006;

d)      barbatilor care au implinit varsta de 60 de ani si femeilor care au implinit varsta de 55 de ani, femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an, minorilor si persoanelor incadrate in gradul I e invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii grave, daca acestea au fost condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in conformitate cu dispozitiile art. 21    alin. (1) din Legea nr. 275/2006;

Potrivit art. 104 din Regulament, regimul inchis consta in asigurarea unor masuri de paza, supraveghere si escortare care sa permita persoanelor private de libertate sa desfasoare in grupuri activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihosociala si asistenta sociala pentru a da posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.

In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca si grad de severitate.

Regimul inchis se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii special amenajate in celelalte penitenciare.

Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati socio-educative in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere.

Potrivit art. 107 din Regulament, cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori, avand in vedere atat starea de sanatate, cat si conduita acestor persoane.

Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Legea nr. 275/2006. camerele de cazare sunt permanent inchise si asigurate.

Hrana se serveste de regula, in spatii special amenajate sau in camere de cazare.

In ceea ce priveste programul zilnic al acestor persoane private de libertate, art. 80 din Regulament precizeaza ca acesta cuprinde prestarea unei munci, activitati educative, culturale, terapeutice si sportive, consiliere psihologica, asistenta sociala si religioasa, asistenta medicala, plimbare, timp de odihna si alte activitati necesare stimularii interesului persoanelor private de libertate de a-si asuma responsabilitati. Activitatile se desfasoara individual sau in grup, sub paza su supravegherea permanenta a personalului. Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la munca, la activitati de instruire scolara si profesionala sau programe de interventie psihosociala, pot desfasura activitati in afara camerelor de detinere in limita a minimum 4 ore. Asistenta medicala se asigura la cabinetele medicale ale locului de detinere.

Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca in interiorul sau exteriorul locului de detinere, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea conducatorului penitenciarului.

Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara in grupuri, in interiorul locului de detinere, sub paza si supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.

Dreptul la vizita se acorda in spatii special amenajate, prevazute cu dispozitive de separare. In raport de comportarea persoanei private de libertate si daca este in interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita sa se desfasoare fara dispozitiv de separare.

  1. Regimul semideschis de executare a pedepselor privative de libertate

Regula in sistemul penitenciar romanesc o constituie executarea pedepsei inchisorii in regim de detinere inchis, un regim ce propune respectarea unui regulament strict, implicand, alaturi de alte restrictionari, paza si supravegherea continua. In general, acestui regulament sunt nevoiti sa i se supuna toti detinuti. In acest sens, se poate aduce critica conform careia de impartirea detinutilor in functie de situatia lor juridica ar trebui sa se tina seama si la individualizarea aplicarii regimului de detentie.

Drept urmare in contextul reformei sistemului de executare a pedepselor privative de libertate, a largirii gamei mijloacelor de aplicare a tratamentului penitenciar, a sporirii numarului de detinuti folositi la munca, precum si a stimularii adoptarii de catre acestia a unei conduite corecte, s-au conturat noi sisteme de executare a pedepsei: executarea pedepsei inchisorii in regim semideschis.

Aceasta constituie totodata o modalitate de individualizare a pedepsei cu inchisoarea.

Pe timpul executarii pedepsei in regim semideschis gradul privarii de libertate este partial, acest regim fiind destinat condamnatilor la pedepse de scurta durata si de durata medie, condamnatilor primari, toti acestia fiind investiti cu incredere si tratati cu exigenta, fara a fi nevoie sa fie desemnati in mod strict in grija personalului de paza si supraveghere.

Acest regim poate exercita o influenta pozitiva asupra constiintei condamnatului, simuland indreptarea conduitei si reeducarea efectiva a acestuia, totodata actionand si puterea exemplului - el constituindu-se intr-un indemn pentru ceilalti condamnati.

Regimul semideschis de executare a pedepsei este caracterizat "printr-o disciplina liber consimtita si o munca creativa, care ofera condamnatului sensul responsabilitatii, organizand, astfel, in mod gradual, revenirea sa la o viata normala".[4] Aplicarea acestui regim de detinere poarta insa si anumite riscuri caci unii detinuti, influentabili, in ciuda sprijinului si increderii ce le sunt acordate, pot profita de posibilitatea de circulatie in afara penitenciarului si pot evada sau pot savarsi noi infractiuni.

Conform art. 113 din Regulamentul de aplicare a Legea nr. 275/2006, regimul semideschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite in zone din interiorul locului de detinere stabilite prin regulamentul de ordine interioara si de a-si organiza timpul liber avut la dispozitie, sub supraveghere.

Regimul semideschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 ani, dar care nu depaseste 5 ani, in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 275/2006.

Regimul semideschis se executa in penitenciare anume destinate ori in locuri sau sectii special amenajate in interiorul ori exteriorul altor penitenciare. Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala si de ordin cultural, interesul de participare la activitati de resocializare si de folosire la munca.

Cazarea persoanelor private de libertate carora li se plica regimul semideschis se realizeaza in comun. Potrivit programului locului de detinere, pe timpul zilei camerele sunt deschise, iar pe timpul noptii acestea se inchid si se asigura. Pe perioada participarii la anumite activitati a intregului efectiv dintr-o camera usa este inchisa si asigurata. Pe timpul noptii, dupa inchiderea camerelor, se asigura supravegherea de catre personalul anume desemnat, precum si paza perimetrelor, atunci cand cazarea se face in sectii exterioare locului de detinere. Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 275/2006.

Munca prestata de aceasta categorie de persoane se desfasoara in interiorul si in afara locului de detinere, supravegherea fiind asigurata de personal neinarmat.

Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara in grupuri, in spatii din interiorul locului de detinere, care raman deschise pe timpul zilei, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.

  1. Regimul deschis de executare a pedepselor privative de libertate

Regimul deschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult 1 ani potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 cu privire la executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in afara penitenciarului fara supraveghere.

Regimul deschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult 1 ani, in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 275/2006. regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate in aceasta categorie se bazeaza pe disciplina liber consimtita, pe sentimentul de responsabilitate fata de comunitatea din care provin si ii incurajeaza sa foloseasca cu buna-credinta libertatile ce le sunt oferite.

Regimul deschis se executa in penitenciare anume destinate ori in locuri sau sectii special amenajate in interiorul sau exteriorul altor penitenciare. Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala si de ordin cultural, interesul de participare la activitati de resocializare si de folosire la munca.

Cazarea persoanelor private de libertate carora li se aplica regimul deschis se realizeaza in comun. Camerele de cazare se tin descuiate atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, condamnatii avand acces liber in locurile si zonele stabilite de administratie.

Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 275/2006.

Persoanele din acest regim pot presta munca in conditii similare cu persoanele libere, avand obligatia de a reveni la locul de detinere dupa terminarea programului.

Persoanele aflate in acest regim pot desfasura activitatile educative si de interventie psihosociala in interiorul sau in afara locului de detinere fara supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.

Persoanele private de libertate isi organizeaza singure timpul avut la dispozitie si activitatile administrativ-gospodaresti, cu respectarea programului stabilit de administratie. Persoanele private de libertate, care executa pedeapsa in acest regim, pot frecventa cursuri de scolarizare si de calificare, pot urma tratamente medicale, pot participa individual sau in grup la programe cultural-educative, sportive, artistice si religioase, in afara locului de detinere.

In anumite situatii, cu aprobarea directorului locului de detinere, pot lua parte la aceste activitati si membri familiei ai acestora sau reprezentanti ai societatii.

Administratia locului de detinere poate incheia protocoale de colaborare cu institutii publice sau private, cu organizatii guvernamentale sau neguvernamentale, pentru derularea programelor prevazute mai sus. Reprezentantii acestor organizatii au astfel posibilitatea de a monitoriza activitatile desfasurate de persoanele private de libertate, informandu-l periodic despre acestea pe directorul locului de detinere.

Persoanele private de libertate se deplaseaza la activitatile prevazute la art. 24, art. 125 si art. 126 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 i timpul, zonele si pe traseele stabilite de administratia locului de detinere. Nerespectarea acestei prevederi de catre persoana privata de libertate atrage raspunderea disciplinara sau penala potrivit legii. Persoanelor din acest regim le este interzis sa procure, sa detina, sa comercializeze si sa consume bauturi alcoolice sau substante psihotrope, sa frecventeze locuri publice, sa conduca autovehicule in conditii decat cele stabilite de administratie, sa intre in legatura cu anumite persoane ori sa se deplaseze in anumite locuri, sa poarte sau sa detina arme, munitii, substante toxice ori explozive de orice fel.

Persoanele din acest regim pe timpul desfasurarii de activitati in afara locului de detinere, le este interzis sa paraseasca locurile unde sunt planificate, inainte de terminarea programului, fara aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de detinere sa coordoneze activitatea.

Cu ocazia clasificarii persoanelor private de libertate in acest regim si ori de cate ori este necesar acestea sunt instruite cu privire la indatoririle, obligatiile si interdictiile pe care le au, semnand un angajament in acest sens. Pe timpul cat se afla in afara locului de detinere, persoanele private de libertate sunt obligate sa aiba asupra lor documente de legitimare eliberate de administratia locului de detinere, pe care sunt obligate sa le prezinte, la cerere, organelor competente. Persoanele private de libertate, pe timpul cat se afla in afara locului de detinere, la activitatile prevazute la art. 124, art. 125 si art. 126 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006, pot pastra si administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plata necesare efectuarii unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achizitionarea unor articole de imbracaminte si incaltaminte precum si pentru participarea la unele activitati cultural-educative. Pe timpul, cat se afla in afara locului de detinere, la activitatile prevazute la art. 124, art. 125 si art. 126 alin. (2) din Regulament, persoanele din acest regim pot detine si folosi telefoane mobile personale.

Telefoanele mobile, sumele de bani ramase la intoarcerea in locul de detinere, precum si mijloacele electronice de plata sunt pastrate intr-un spatiu special amenajat, in casete prevazute cu incuietori sigure, amplasate la intrarea in locul de detinere si sunt evidentiate nominal intr-un registru de catre personalul administratiei, cu mentionarea orei la care acestea au fost predate si a orei la care au fost returnate persoanei private de libertate.

2. Starea si aplicarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate la venirea persoanei condamnate in penitenciar

Pedeapsa privativa de libertate, cu pedeapsa prevazuta de lege si aplicata de instanta de judecata, este o masura complexa, ce ridica o serie intreaga de probleme in efortul de punere a sa in executare, in conditiile unei normalitati sociale si de politica penala:

din punct de vedere al duratei temporale -luni sau ani - executarea pedepsei trebuie observata, indrumata si supravegheata pe toata perioada detentiei;

executarea pedepsei inchisorii se realizeaza intr-o institutie speciala si complexa, respectiv penitenciarul, institutie care are o anumita structura organizatorica, de la baza materiala - cu problemele de paza si securitate, cu problema personalului si a particularitatilor acestuia - pana la problemele vietii de zi cu zi a detinutului in penitenciar;

exista, de asemenea, o serie intreaga de probleme personale ( de sanatate, educatie, munca, necesitati, etc.) extrem de dificile ale celor care executa pedeapsa in penitenciar, care se constituie totodata in adevarate drepturi ale acestora cu obligativitatea corelativa a administratiei penitenciare de a le asigura executarea;

Regula in materia executarii pedepsei privative de libertate in sistemul dreptului executional penal romanesc o constituie - in baza naturii privative de libertate a pedepsei cu inchisoarea - executarea in regim inchis, adica executarea pedepsei inchisorii intr-un penitenciar.

In contextul realitatilor sociale actuale care impun cu scopul executarii pedepselor sa fie nu acela de segregare, de eliminare si izolare a celui care nesocoteste valorile fundamentale ale societatii ci de corijare, resocializare si reintegrare sociala a acestuia, s-au identificat noi modalitati de executare a pedepsei cu inchisoarea.

Regimurile de aplicare a tratamentului penitenciar se refera la gradul de izolare fata de lumea exterioara a celui condamnat sau la gradul de privare de libertate a condamnatului intr-un loc de detinere.

Executarea pedepsei in regim inchis presupune un grad total de privare de libertate, cu intregul grup de consecinte: izolare, paza inauntrul si in afara penitenciarului, diferite interdictii (limitarea circulatiei in incinta penitenciarului, interzicerea contactelor intre condamnati, chiar si in timpul liber, etc.), asociate cu efectele (nu tocmai faste) ale acestora asupra starii psihice a condamnatilor asupra posibilitatii de indreptare si reeducare a acestora.

Nu putem insa nega nici faptul ca exista si condamnati cu puternice deprinderi antisociale care exercita o influenta negativa asupra celorlalti condamnati, categorie de persoane pentru care un regim inchis de executare a pedepsei inchisorii - cu masuri stricte de paza si supraveghere - devine o necesitate. Acest regim este astfel justificat in cazul condamnatilor la inchisoare de lunga durata (in cazul infractiunilor ce vadesc un crescut pericol social) sau al acelora recidivisti.

Perioada executarii pedepsei inchisorii, indiferent de modalitatea de executare, trebuie sa constituie un prilej de reformare, de restructurare morala si reeducare a celui condamnat, iar rezultatele adecvate se pot obtine numai prin planificarea si conducerea ei cu o deosebita grija si pricepere, intr-un mediu in care adesea se creeaza o atmosfera de tensiune intre oameni, atmosfera ce nu este benefica activitatilor educative, bazate pe incredere, destindere, relationare.

Punerea efectiva in executare a pedepsei inchisorii are loc dupa ramanerea definita a hotararii judecatoresti de condamnare - moment in care aceasta devine executorie - cand se procedeaza la aducerea si depunerea condamnatului la locul de detinere de catre organul de politie care a efectuat arestarea, cu exceptia cazului in care acesta este arestat preventiv si se afla deja intr-un loc de detinere.

Dupa depunerea condamnatului in penitenciar urmeaza o serie de acte de drept executional, penal, care marcheaza inceputul executarii pedepsei inchisorii:

inscrierea condamnatului in registrul special de evidenta a condamnatilor nou-depusi in penitenciar;

repartizarea condamnatului in una din sectiile de detinere ale penitenciarului;

aducerea la cunostinta instantei de executare, de catre conducerea penitenciarului, a inceperii executarii pedepsei;

Momentul de inceput al aplicarii regimului penitenciar este marcat de primirea in locul de detinere a celui condamnat, deci momentul initierii privarii sale de libertate. Izolarea condamnatului de societatea din cadrul careia provine trebuie insa sa-si mentina limite fizice si nu a se transforme intr-o izolare spirituala de societate, ea fiind o izolare cu caracter relativ si nu absolut.

O deosebita importanta in recuperarea sociala a infractorilor o prezinta regulile care se stabilesc in penitenciar cu privire la ingradirile si privatiunile pe care le presupune executarea pedepsei inchisorii in regim inchis, o mare parte dintre cei condamnati fiind persoane neobisnuite cu ordinea si disciplina, cu respectarea normelor stabilite de societate.

Regimul de detinere in regimul executional penal romanesc este destul de clar reglementat. Astfel, o data intrat in penitenciar, condamnatul este mai intai supus regimului de carantina, pentru o perioada de 21 de zile, la expirarea acestei perioade fiind incadrat in regimul de detinere comun. Asadar, de regula, regimul de detinere este cel comun. Exceptie de la acest regim fac persoanele condamnate pentru infractiuni deosebit de grave, care sunt detinute mai ales in camere individuale -celulare.

In mediul penitenciar - mediul de viata impus - starea detinutilor este in general individualista, mai ales in cazul recidivistilor, iar transformarea regimului aplicat intr-o modalitate adecvata de realizare concreta a scopului pedepsei presupune eforturi importante in directia asigurarii premiselor favorabile unui proces educativ real si pregatirii condamnatilor pentru reintegrarea in societate.

Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 275/2006, regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care acesta urmeaza sa execute pedeapsa, de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Potrivit art. 25 alin. (2)-(5) din Legea nr. 275/2006 si art. 89 din Regulament, persoana condamnata nemultumita de regimul de executare stabilit de comisie, poate formula, in scris, plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilite, in conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 275/2006.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate asculta, in mod obligatoriu, persoana condamnata, solutioneaza plangerea in termen de 15 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:

a)      admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;

b)      respinge plangerea, daca aceasta este nefondata;

O copie de pe incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate, in termen de cel mult doua zile de la pronuntare.

Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.

Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. (2)-(5) C. porc. pen., care se aplica in mod corespunzator, iar hotararea judecatoriei este definitiva.

Cu privire la punerea in aplicarea a hotararii de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, mentionam dispozitiile art. 90 din Regulament care prevad a hotararea de stabilire a regimului de executare devine executorie:

a)      la data expirarii termenului de 3 zile prevazut in art. 89 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006;

b)      la data expirarii termenului de 3 zile de la comunicarea incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Legea nr. 275/2006;

c)      la data pronuntarii hotararii instantei de judecata avand ca obiect contestatia impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Legea nr. 275/2006;

Copiile acestor documente se depun la dosarul individual.

Mentiunile despre regimul de executare se fac in dosarul individual, in aplicatiile informatizate si in celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 275/2006.

Potrivit art. 20 din Legea nr. 275/2006 si a art. 93 din Regulamentul de aplicare a Legea nr. 275/2006, regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani. In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca si grad de severitate.

Regimul de maxima siguranta se plica si persoanelor private de libertate, clasificate initial in alt regim de executare, care au comis o infractiune au abatere disciplinara grava pe timpul executarii pedepsei si care, prin conduita lor, afecteaza desfasurarea normala a activitatilor in locul de detinere ori siguranta acestuia.

Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua. Articolul 21 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 prevede persoanele carora li se aplica regimul de maxima siguranta:

a)      barbati care implinit varsta de 60 de ani si femeile care au implinit varsta de 55 de ani;

b)      femeile insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la 1 an;

c)      minori;

d)      persoanele incadrate in gradul I de invaliditate precum si cele cu afectiuni locomotorii grave;

Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) al art. 20 lit. a) vor executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Persoanele prevazute la lit. b)- d) vor executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.

Articolul 22 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 prevad faptul ca regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani.

Potrivit art. 105 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legea nr. 275/2006, acest regim se aplica si:

a)      persoanelor private de libertate clasificate initial in regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinara sau care, prin conduita lor, afecteaza desfasurarea normala a activitatilor in locul de detinere;

b)      persoanelor private de libertate clasificate initial in regimul de maxima siguranta care au avut o comportare buna;

c)      in mod exceptional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii si a persoanei condamnatului, in conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 275/2006;

d)      barbatilor care au implinit varsta de 60 de ani si femeilor care au implinit varsta de 55 de ani, femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la 1 an, minorilor si persoanelor incadrate in gradul i de invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii grave, daca acestea au fost condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Legea nr. 275/2006, prevede ca, in mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca si grad de severitate;

In conformitate cu dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 si ale art. 114 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006, de aplicare a regimului de executare semideschis pot beneficia cei condamnati la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 ani, dar care nu depaseste 5 ani.

Acest regim se aplica si:

a)      persoanelor private de libertate clasificate initial in regim deschis care au comis o abatere disciplinara sau care datorita conduitei necorespunzatoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim;

b)      persoanelor private de libertate clasificate initial in regimul inchis care au avut o comportare buna;

c)      in mod exceptional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depasesc 15 ani, in considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii si a persoanei condamnatului, in conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006;

Potrivit art. 23 alin, (2) din Legea nr. 275/2006, in mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca si grad de severitate.

In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 si ale art. 121 alin. (1) din Regulament, de aplicarea regimului de executare deschis pot beneficia cei condamnati la pedeapsa inchisorii de cel mult 1 an.

Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate in aceasta categorie se bazeaza pe disciplina liber consimtita, pe sentimentul de responsabilitate fata de comunitatea din care provin si ii incurajeaza sa foloseasca cu buna-credinta libertatile ce le sunt oferite.

3. Schimbarea si personalizarea regimului de executare

Tinand seama de scopul pedepsei, asa cum este el reglementat in Codul penal - prevenirea savarsirii de noi infractiuni si reeducarea condamnatului - constatam ca putem vorbi despre o eficienta a tratamentului penitenciar din doua perspective:

Eficienta preventiva;

Eficienta recuperativa;

  1. Eficienta preventiva

Practica din sistemul penitenciar romanesc, precum si aceea din alte sisteme penitenciare din lume a demonstrat faptul ca in oricare dintre acestea exista pericolul specializarii infractiunilor, prin prelucrarea experientelor si tehnicilor infractionale ale altor condamnati, de aici rezultand si riscul de recidivare si proliferare a infractionalitatii.

Din anul 1991, dupa trecerea Directiei Generale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului de Interne in aceea a Ministerului Justitiei, prin efectul Legii nr. 21/1990,[5] in sistemul penitenciar romanesc au fost adoptate o serie de masuri menite sa inscrie eforturile manageriale executional-penale pe linia umanizarii executarii pedepsei inchisorii, dupa cum urmeaza:

s-au efectuat demersuri in sensul deschiderii portilor sistemului penitenciar, pe directia umanizarii vietii in inchisorile romanesti, in acest sens o serie de reprezentanti ai Comitetului International de Cruce Rosie si ai altor organisme - inclusiv Consiliului Europei - au avut posibilitatea de a viza penitenciare si centre de reeducare, de a purta discutii cu oricare dintre detinuti si minorii custodiati si de a constata "pe viu" greutatile pe care le intampina aceste institutii, s-a acordat o atentie sporita legalitatii aplicarii regimului penitenciar, urmarindu-se asigurarea integrala a drepturilor detinutilor cu privire la hrana, cazarmament, pachete cu alimente, vizite, bani, corespondenta, asistenta medicala. Astfel, condamnatilor (adulti si minori) li s-a asigurat posibilitatea de a primi familiile in vizita, de a primi corespondenta sau pachete cu alimente de la acestea, la intervale mai scurte de timp (de obicei lunar) si in conditii mai permisive;

s-au adus importante ajustari normelor de hranire a efectivelor de condamnati custodiati, hrana preparandu-se in conditii de igiena, sub directa indrumare a medicului si distribuindu-se de 3 ori pe zi[6];

condamnatilor li s-a acordat posibilitatea de a se adresa, fara nici o restrictie, cu plangeri si sesizari, oricaror organe de stat sau institutiei guvernamentale sau neguvernamentale, dupa propriile interese urmarite;

s-a creat posibilitatea ca cei condamnati sa beneficieze de asistenta religioasa, sa practice activitati sportive si recreative individuale sau colective, in functie de aptitudini si optiuni, dandu-li-se si posibilitatea de a primi de la familii bani pentru procurarea materialelor si echipamentelor sportive preferate;

s-au adus importante modificari conditiilor de executare a masurii disciplinare cu izolare severa, fiind eliminata folosirea lanturilor ca mijloc de imobilizare a condamnatilor, iar camerele destinate pentru executarea acestei masuri fiind amenajate asemanator acelora destinate cazarii normale a celor condamnati;

  1. Eficienta recuperativa

In conformitate cu reglementarile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, administratia penitenciarelor manifesta preocupari constante - in masura permisa de conditiile logistice si financiare - in directia realizarii individualizarii executarii pedepsei inchisorii prin asigurarea separatiunii condamnatelor, cu conformare la criteriile stabilite de lege.

In prezent, capacitatea de cazare de care dispune sistemul penitenciar este depasita, reducandu-se considerabil posibilitatea de a se asigura respectarea normei sanitare prevazute de lege (6 m3 aer proaspat pentru fiecare condamnat) si asigurarea unui pat individual pentru odihna pentru fiecare condamnat, iar instalatiile sanitare si dotarile aferente acestora sunt subdimensionate in raport cu numarul condamnatilor cazati, fapt ce influenteaza negativ igiena individuala si colectiva a acestora, precum si confortul lor psihic.

Un loc deosebit in cadrul activitatilor zilnice il ocupa separarea diferitelor categorii de condamnati, cu respectarea normelor stabilite de lege, dupa: sex, varsta, durata pedepsei, natura infractiunilor comise, starea de recidiva, gradul de periculozitate, precum si dupa diferite criterii de ordin medical.

Similar criteriilor de separare se acorda si drepturile la vizita, pachete, corespondenta, cumparaturi si tigari, iar, pe baza efectelor procesului de cunoastere a unor condamnati, acestora li se pot incredinta diferite responsabilitati administrative sau socio-educative, dupa pregatirea si aptitudinile personale: responsabili de camere, responsabili cu igiena si curatenia, responsabili cu desfasurarea unor activitati sau programe educative, terapeutice.

In aceasta ipostaza a fost emis Ordinul ministrului justitiei nr. 3131 din 2003, privind durata si periodicitatea vizitelor, numarului si greutatea pachetelor cu alimente, precum si bunurile care pot fi primite, pastrate si folosite de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.

Separarea condamnatilor se realizeaza si in functie de gradul lor de pericol social, in baza caruia sunt cazati in camere cu o capacitate mica.

De asemenea, separarea pe criterii medicale se realizeaza in privinta condamnatilor bolnavi, pentru prevenirea imbolnavirilor infecto-contagioase, fiind internati in infirmerii sau repartizati in camere separate.

In fiecare penitenciar sunt amenajate spatii de cazare pentru executarea carantinei de catre noii depusi (21 zile), cu respectarea criteriilor de separare.

Exista posibilitatea ca datorita naturii sau modului de savarsire a infractiunii, condamnatul sa fie inclus intr-un regim de severitate imediat inferior ca si grad de severitate.

Potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 si a art. 91 alin. (1) din Regulament, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor, la cerea persoanei condamnate sau la sesizarea comisie pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Persoana privata de libertate sau comisia pentru individualizarea regimului, dupa executarea a 6 uni intr-un anumit regim, poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in vederea schimbarii regimului de executare, persoana privata de libertate este incunostintata despre data cand poate solicita schimbarea regimului de executare.

Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate are obligatia ca, o data la 6 luni, sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea sociala, intocmind un raport care se aduce, la cunostinta persoanei condamnate sub semnatura. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare, sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Aceasta comisie pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate este alcatuit din: directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, medicul penitenciarului, seful serviciului socio-educativ si un consilier din cadrul serviciului de probatiune, psihologul si educatorul implicati in programele de reintegrare sociala a persoanei condamnate.

Potrivit dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior se poate dispune daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: raportul comisiei prevazute in alin. (1) constata ca buna conduita a persoanei condamnate permite schimbarea regimului in care aceasta executa pedeapsa privativa de libertate, persoana condamnata a facut eforturi serioase pentru reintegrarea sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, precum si in cadrul muncii prestate.

Comisia poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in vederea schimbarii regimului de executare intr-unul mai sever, inainte de implinirea termenului de 6 luni, daca persoana privata de libertate a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava care o face incompatibila cu regimul in care executa pedeapsa privata de libertate, si daca prin conduita sa afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia.

Potrivit dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune daca: persoana condamnata a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o fac incompatibila cu regimul in care se executa pedeapsa privativa de libertate, si daca prin conduita sa afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia.

In cazul schimbarii regimului de executare intr-unul mai sever, acesta nu poate fi mai sever decat cel hotarat initial de catre instanta de judecata prin pronuntarea pedepsei privative de libertate.

In ceea ce priveste schimbarea regimului de executare a pedepselor, aceasta se poate dispune de instanta de judecata numai dupa ascultarea persoanei condamnate, urmand cu dispozitiile Cocului de procedura penala sa fie aplicate in mod corespunzator - art. 460 alin. (1) si alin. (3)-(6) C. proc. pen.

In acest sens statueaza si Legea nr. 275/2006 la art. 26 alin. (5) si art. 91 alin. (6) din Regulament: "Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune prin incheiere motivata cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, numai dupa ascultarea persoanei condamnate, la locul de detinere, in termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii."

In cazul in care instanta de judecata constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin incheiere de respingere, fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea poate fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni.

Incheierea judecatorului delegat se comunica persoanei condamnate in termen de 2 zile de la data pronuntarii acesteia. Impotriva incheierii judecatorului, persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, contestatia judecandu-se conform Codului de procedura penala.

Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. (2)-(5) C. proc. pen., care se aplica in mod corespunzator Hotararea judecatoriei este definitiva.

Copiile acestor documente se depun in dosarul individual. Mentiuni despre schimbarea regimului de executare se fac in dosarul individual, in aplicatiile informatizate si in celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 275/2006.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, in functie de conduita, personalitatea, varsta, starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei condamnate. Cu privire la competenta acestei comisii, aceasta este alcatuita din: directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, medicul penitenciarului, seful serviciului socio-educativ si un consilier din cadrul serviciului de probatiune, psihologul si educatorul implicati in programul de reintegrare sociala a persoanei condamnate.

Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 275/2006, in programe care urmaresc, in principal:

a)      desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice de consiliere psihologica si asistenta sociala;

b)      instruirea scolara;

c)      formarea profesionala;

Articolul 88 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 prevede procedura stabilirii regimului de executare. Astfel, membrii comisiei prevazute de art. 14 din Legea nr. 275/2006, cu ocazia stabilirii regimului de executare a pedepselor privative de libertate au in vedere:

a)      varsta;

b)      durata pedepsei privative de libertate;

c)      conduita persoanei condamnate, inclusiv in perioadele de detentie anterioare;

d)      gradul de risc pentru siguranta locului de detinere, pentru celelalte persoane private de libertate si pentru personal;

e)      abilitatile necesare includerii in diferite programe de educatie si interventie psihosociala;

f)        disponibilitatea de a presta munca si de a urma cursuri de calificare;

g)      starea de sanatate;

In raport cu prevederile art. 25 din Legea nr. 275/2006, fiecare membru al comisie propune motivat regimul de executare. Stabilirea regimului se face prin votul deschis al majoritatii membrilor comisiei, in functie de propunerile formulate. Propunerile membrilor comisiei, motivatiile si decizia finala a comisiei, pentru fiecare caz in parte, se consemneaza intr-un proces verbal, care se inregistreaza intr-un registru de procese-verbale. Decizia membrilor comisiei se consemneaza intr-un proces-verbal de aducere la cunostinta, intocmit in doua exemplare.

Un exemplar al procesului-verbal de aducere la cunostinta a deciziei se inmaneaza persoanei private de libertate, iar celalalt, din care sa rezulte luarea la cunostinta, se depune la dosarul individual.

Structura si continutul procesului-verbal de aducere la cunostinta a deciziei se stabileste prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Persoanele prevazute in art. 27 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile. Pentru fiecare persoana se intocmeste un plan de evaluare si interventie educativa de catre serviciul de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarului.

Minorii detinuti si tinerii detinuti au dreptul nu numai la a li se asigura toata protectia drepturilor oferite adultilor, dar au dreptul si la servicii aditionale datorita imaturitatii lor si perioadei de invatare si de formare ca adulti, in care se afla.

Minorii si tinerii aflati in executarea unei pedepse privative de libertate, sunt inclusi pe durata executarii pedepsei in programe speciale de asistenta si consiliere in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia.

Programele speciale la care participa minorii aflati in executarea unei pedepse privative de libertate sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.

In penitenciarele pentru minori si tineri se asigura separarea pe camere in functie de sex, varsta si regimul de executare stabilit de comisia prevazuta de art. 14 din Legea nr. 275/2006.

Potrivit art. 133 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006, femeile private de libertate executa pedeapsa in penitenciare pentru femei sau in sectii separate in celelalte penitenciare.

Spatiile de cazare pentru femei private de libertate trebuie sa ofere conditii pentru mentinerea unei stari de sanatate si igiena specifice acestei categorii.

In ceea ce priveste supravegherea acestora, art. 135 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 prevede ca, in penitenciarele pentru femei se asigura separarea pe camere, in functie de varsta si regimul de executare stabilit de comisia prevazuta de art. 14 din Legea nr. 275/2006. supravegherea persoanelor private de libertate femei se asigura de personal de acelasi sex.

Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea intr-un penitenciar-spital sau infirmerii din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate in penitenciarele spital sau infirmerii se subordoneaza nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevazute de Ministerul Sanatatii Publice si a caselor de asigurari de sanatate. Separarea se realizeaza dupa criterii medicale si dupa sexul persoanelor private de libertate.

Masurile de siguranta si supraveghere care se aplica persoanelor private de libertate internate in penitenciarele-spital si infirmerii se adopta fara a impiedica desfasurarea programelor terapeutice.

Mijloacele de imobilizare, prevazute la art. 37 din Legea nr. 275/2006, se aplica numai cu avizul medicului curent, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.

Peroanele private de libertate cu tulburari psihice grave, e natura a pune in pericol siguranta proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate in sectii de profil din unitatile spitalicesti pentru tratament medica si asistenta psihosociala specifice.

In momentele de criza pot fi utilizate, in conditiile prevazute la art. 37 din Legea nr. 275/2006, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autoranirea, ranirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privata de libertate care face obiectul imobilizarii este pusa sub observatie continua. Mijloacele de imobilizare sunt indepartate la incetarea starii care a impus aceasta masura.

Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afectiuni psihice se evalueaza in mod constant de personalul medical si de psiholog. Punerea in libertate a persoanelor private de libertate cu afectiuni psihice se comunica serviciului de sanatate din localitatea in raza caruia se stabilesc aceste persoane, in vederea continuarii tratamentului medical.



Vintila Dongoroz, Drept penal, ed. Politica, Bucuresti, 1939, p.605.

Traian Pop, Drept penal comparat: Penologie si stiinta penitenciara, Cluj, 1924, p.177

Art. 533 alin. (2) C. pen.

A. Balan, E, Stanisor, M. Minica, Penologie, ed. Oscar Print, Bucuresti, 2003, p.123.

M. Of. Nr. 113 din 16 octombrie 1990.

Normele de hrana specifice Ministerului de Interne si Ministerului Justitiei, fiind reactualizate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2713 din 15 noiembrie 2001.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1528
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved