Relatiile psihologiei judiciare cu diferite ramuri ale stiintelor juridice

Relatiile psihologiei judiciare cu diferite ramuri ale stiintelor juridice

Cunostintele de psihologie judiciara contribuie in dreptul penal, la aprecierea elementelor de culpa, vinovatie, intentie, prevedere, stare emotionala, conduita simulata, responsabilitate, si, in genere, prin transparenta catre subiectivul existent sub invelisul normei juridice, ajuta la o buna dozare a pedepselor si o justa incadrare a faptelor.

Legaturile procedurii penale c u psihologia judiciara se regasesc in aceea ca o serie intreaga de activitati, cum ar fi confruntarea,perchezitia,prezentarea spre recunoastere,ascultarea etc., nu pot fi eficiente decat in masura in care organele de cercetare vor avea cunostintele psihologice necesare cunoasterii corecte a conduitelor umane in raport cu a caror interpretare si obiectivare actul procedural sa aiba maximum de eficienta sub aspectul aflarii adevarului.

Relatia cu criminalistica este biunivoca, regasindu-se atat in aspectele teoretice cat si in cele practice ale ambelor discipline. Numai cunoscand psihologie judiciara criminalistii vor putea trage concluzii juste cu privire la intentiile,motivatiile si actiunile autorilor si victimelor acestora, anticipandu-se conduitele de simulare,disimulare,victimizare,eludare a identificarii,fabricare de alibiuri etc., toate acestea apte sa ofere indicii de descoperire a autorilor si probarii vinovatiei acestora.

Psihologia judiciara mentine de asemenea legaturi stranse cu criminologia , aceasta din urma avand sub lupa in mod expres conduita infractogena din punct de vedere al genezei si trecerii de la potential la act criminogen ca fenomen socio-psihologic.

Psihologia judiciara are legaturi de interdisciplinaritate si cu medicina legala careia-i ofera tabloul psihocomportamental si caracterial al personalitatii umane ca infractor,ilustrand in mod nuantat motivatiile,tendintele,potentialul intelectual ,actional, coeficientul de agresivitate,structura temperamentala si echilibrul emotional in vederea circumstantierii conduitelor autorului din punct de vedere psihologic si ulterior psihiatric,in legatura cu necesitatea juridica a stabilirii gradului de responsabilitate penala.