SISTEMUL INFORMATIC AL UNEI INSTITUTII JURIDICE

1 Chestiuni introductive

a) Obiectivele Sistemului Informatic al Curtii Constitutionale a Romaniei (SICCR) sunt rezultatul ale actelor normative privind structura si atributiile CCR si ele se reflecta in:

- Structura si specificatiile de realizare a sistemului informatic unitar, descrierea obiectivelor, a canalelor, a serviciilor si a fluxului informatic;

- Resursele necesare realizarii sistemului informatic unitar;

- Echipamentele necesare realizarii unui nod de comunicare pe INTERNET;

- Activitati si echipamente necesare pentru realizarea retelei locale (INTRANET);

- Activitati necesare pentru realizarea nodului pentru comunicatia pe INTERNET;

b) Curtea Constitutionala a Romaniei este singura autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania. Ea a fost constituita pe baza TITLULUI V, art.140-145 din Constitutia Romaniei unde sunt stabilite urmatoarele:

- Structura Curtii Constitutionale;

- Conditii pentru numire;

- Incompatibilitati;

- Independenta si inamovibilitatea;

- Deciziile Curtii Constitutionale;

- Atributiile Curtii Constitutionale (art.144 lit.a) - i):

a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

c) hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;

d) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;

e) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului.

f) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;

g) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;

h) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

i) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

Conform atributiilor stipulate in art.144, Curtea Constitutionala are atributii apriori (se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgare si asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului) si atributii aposteriori, hotarand asupra exceptiilor de neconstitutionalitate.

Functioneaza conform Legii nr.47 din 18 mai 1992 si a Regulamentului de organizare si functionare a Curtii Constitutionale.

Legea nr.47/18 mai 1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr.101 din 22 mai 1992, modificata prin Legea nr.138 din 24 iulie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.170 din 25 iulie 1997 si republicata in temeiul art.III din Legea nr.138/1997 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.187 din 7 august 1997, dandu-se textelor o noua numerotare, organizata pe 6 capitole:

Dispozitii generale;

Organizarea Curtii Constitutionale;

Competenta Curtii Constitutionale;

Judecatorii Curtii Constitutionale;

Personalul Curtii Constitutionale

Sanctiuni, dispozitii finale si tranzitorii.

Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aprobat prin Hotararea nr.12 din data de 4 noiembrie 1997 a Plenului Curtii Constitutionale si publicat in Monitorul Oficial Partea I nr.308 din 12 noiembrie 1997, este organizat pe 7 capitole:

Dispozitii generale;

Plenul si presedintele Curtii Constitutionale;

Magistratii-asistenti;

Functionarea Curtii Constitutionale;

Secretariatul Curtii Constitutionale;

Raspunderea disciplinara;

Dispozitii finale.

Corespunzator atributiilor Curtii Constitutionale, prezentate in art.144 din Constitutia Romaniei, Legea nr.47 stabileste structura organizatorica a institutiei pentru ca Regulamentul sa detalieze sarcinile Curtii Constitutionale pe Compartimente si Servicii. Organigrama de principiu a Curtii Constitutionale este prezentata in ANEXA NR.1.

Din studiul documentelor care stabilesc modul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale rezulta ca activitatea ei de baza este activitatea jurisdictionala.

Pentru buna desfasurare a activitatii de baza a Curtii Constitutionale a Romaniei sunt absolut necesare urmatoarele activitati complementare sau conexe:

- documentarea juridica, ce poate fi realizata clasic sau informatic prin interogarea Bazelor de Date proprii, din alte retele locale sau INTERNET;

- WEB - Site-ul, respectiv adresa Internet ale Curtii Constitutionale sunt:

- www.CCR.ro

- e-mail - CCR@cdep.ro

- activitati de comunicare cu alte institutii din tara si strainatate;

- activitati de cercetare;

- activitati financiar-contabile si tehnico-administrative.

Departamentul "Documentare, cercetare si informatica" al Curtii Constitutionale, conform art.38 din Regulamentul de organizare si functionare, are urmatoarele atributii:

- urmareste realizarea si prelucrarea fondului documentar necesar activitatii Curtii Constitutionale;

- evidenta informatica operativa asupra practicii jurisdictionale a Curtii Constitutionale;

- realizarea urmatoarelor lucrari:

- Decizii si hotarari;

- Buletinul Curtii Constitutionale;

- Decizii si hotarari traduse in alte limbi;

- Decizii de constatare a neconstitutionalitatii;

- Jurisprudenta Curtii Constitutionale;

- Analiza statistico-informatica a activitatii Curtii Constitutionale;

- Legislatia referitoare la obiectul dosarelor intrate pe rolul Curtii Constitutionale si jurisprudenta corespunzatoare.

- efectueaza studii, informari, traduceri si lucrari de sinteza;

- participa la realizarea jurisprudentei Curtii Constitutionale (se actualizeaza de doua ori pe an).

c) Fluxul informational al activitatii de baza reprezinta reflectarea informatica a dinamicii dosarelor intrate pe rolul Curtii Constitutionale evidentiind etapele pe care le parcurge un dosar din momentul in care este luat in evidenta Curtii Constitutionale, pana cand decizia asociata lui este publicata in Monitorul Oficial; prelucrarile bazelor de date cu Actele Curtii Constitutionale, ulterior publicarii lor in Monitorul Oficial, sunt operatii ce ofera informatii utile judecatorilor, magistratilor, consilierilor, expertilor si cercetatorilor pentru fundamentarea urmatoarelor acte ale Curtii. Aceste prelucrari, sub raport informatico-juridic sunt:

- sortari ale bazelor de date dupa diferite campuri;

- dupa obiectul invocat in dosar;

- sortarea dosarelor pe categorii de drept (civil, penal);

- dupa solutiile date de Curtea Constitutionala;

- dupa tipul organelor ce se adreseaza Curtii Constitutionale;

- filtrari dupa campuri logice, numerice, data calendaristica, domeniu, cuvinte cheie, pentru redactare de rapoarte;

- index inversat, (specific pentru aceasta operatie este lucrarea "Jurisprudenta Curtii Constitutionale").

Sub raport informational, dupa principiul cibernetic al "cutiei negre", Curtea Constitutionala este un transformator de functii, care, prin functii de intrare (dosare, informatii, legislatie, practica juridica etc, si emite Acte normative.

(Canalul retroactiunii)

2 Sistemul Informatic al Curtii Constitutionale a Romaniei

a) Structura si specificatiile SICCR

Pentru descrierea structurii SICCR folosim prezentarea grafica a sistemului prin diagrame sintetice HIPO (Hyerarchical Input Processing Output), pentru simplitate si sugestivitate si pentru a fi urmarit si inteles usor. (Metoda HIPO a fost introdusa ca norma de proiectare de catre firma IBM impunandu-se in 1970). Nu vom prezenta formularele de detaliu ale metodologiei HIPO, continutul lor putandu-se materializa pe calculator, odata cu scrierea programelor si incarcarea bazelor de date.

Activitatea de baza a Curtii Constitutionale a Romaniei este judecarea corecta si in timp util a cauzelor care fac obiectul diverselor tipuri de sesizari. Informatica aplicata acestui sistem juridic trebuie sa contribuie in primul rand la desfasurarea in bune conditii a documentarii, redactarii si inregistrarii acestei activitati, cresterea eficientei ei precum si realizarea de aplicatii care sa analizeze statistico-informatic rezultatele. Activitatile conexe au ca finalitate maximizarea productivitatii activitatii de baza.

De asemenea, in viitor, se urmareste conectarea bazelor de date la un sistem expert, utilizand resursele logicii juridice si a inteligentei artificiale, care, pe baza analizei efectuate realizeaza un modul de Acte ce se prezinta ca un act preliminar supus analizei juridice efectuata de magistratul-asistent si judecatorul raportor.

Aceste considerente au condus ca structura SICCR sa fie cea data in ANEXA NR.3.

Diagrama sintetica a dispunerii posturilor de lucru ale sistemului informatic al Curtii Constitutionale este data in ANEXA NR.4.

b) Descrierea functiilor SICCR

SICCR are ca scop informatizarea activitatilor Curtii Constitutionale a Romaniei, urmarind eficientizarea acestora prin utilizarea eficienta a resurselor si scurtarea duratelor de raspuns in ceea ce priveste definitivarea, transmiterea spre publicare, publicarea si realizarea bazelor de date cu actele Curtii Constitutionale.

3 Functiile subsistemelor SICCR

1. Subsistemul activitatii de baza (SSAB) culege, inmagazineaza, gestioneaza si prelucreaza date legate de activitatea de baza a CCR asa cum este aceasta stipulata in Legea nr.47 si Regulamentul de organizare si functionare.

Pentru aceasta SICCR realizeaza:

B.D. documentara;

B.D. a fondului stiintific;

B.D. cu dosarele luate in evidenta;

B.D. cu actele emise de Curtea Constitutionala;

B.D. cu actele invocate in motivarea solutiilor actelor emise;

B.D. cu dosarele conexate (dosarele aflate pe rolul Curtii Constitutionale care au acelasi obiect, adica primesc aceeasi decizie;

Nr. decizii = Nr. dosare - (Nr. dosare conexate - 1)

B.D. cu tratatele internationale invocate;

B.D. cu lucrarile gestionate de biblioteca si programele de documentare informatizata;

InfoLEX realizat de Cordial LEX, Cluj-Napoca, Prof.dr.Mircea Muresan.

B.D. cu jurisprudenta Curtii Constitutionale;

B.D. cu solutiile actelor emise de Curtea Constitutionala;

B.D. cu activitatea practica a Curtii Constitutionale.

Bazele de date vor fi create, actualizate si intretinute de personalul de specialitate (asistenti, referenti, experti, consilieri etc.) cu scopul facilitarii elaborarii deciziilor CCR ceea ce ar insemna elaborarea de acte corecte sub raport stiintific, impecabil argumentate, redactate cu rigoare astfel entropia indusa in sistem sa fie minima. Prin interogarea bazelor de date se va realiza o documentare rapida privind ramurile, materiile sau termenii de drept tratati de constitutie, de legi sau alte acte normative (regulamente ale parlamentului, ordonante de guvern etc.), invocate in sesizarile Curtii Constitutionale. Materialul documentar complet, necesar judecarii cauzelor va fi rapid identificat si extras, usurand munca completelor de judecata ale cauzelor.

Este posibil ca aceeasi cauza aflata la diferente de timp, deci intr-un alt cadru paradigmatic, sa primeasca solutii contrare iar posibilitatea regasirii cauzelor apropiate sau identice se poate face doar cu mijloace informatice.

Bazele de date cu dosarele luate in evidenta si cea a actelor emise vor fi utilizate pentru a regasi usor informatii despre cauzele asemanatoare sau identice deja judecate , facilitand si in acest fel rezolvarea dosarelor aflate pe rol, printr-o argumentare stiintifica si constanta in interpretarea legii.

Actele emise de Curtea Constitutionala pot fi organizate astfel incat partile repetabile sa fie cuprinse intr-un "template", sablon, care sa permita redactarea lor cu mai multa precizie sub raport logico-juridic.

Pe baza acestui sablon se pot redacta mai rapid si precis actele emise, care , inregistrate in bancile de date vor mari viteza de interogare, ajungandu-se chiar la standardizarea actelor sub raportul tehnicii legislative.

2. Subsistemul ECONOMICO - ADMINISTRATIV (SEEA)

Are ca scop informatizarea celorlalte activitati legate de functionarea CCR si anume:

- evidenta computerizata a operatiunilor financiar-contabile;

- evidenta personalului (inclusiv incarcarea cu sarcini a acestuia, gradul de pregatire profesionala, perspectiva de promovare sau pensionare etc.);

- pregatirea actiunilor auxiliare (protocol, participare la diferite colocvii, manifestari stiintifice, contacte internationale etc.);

- gestiunea bazei materiale: mijloace fixe si mijloace circulante, stocuri de materiale necesare (inclusiv optimizarea aprovizionarii etc.)

Sistemul este conceput ca un sistem distribuit ce va functiona intr-o retea locala. Implementarea poate fi corelata intr-o conceptie unitara privind informatizarea Parlamentului Romaniei, a Ministerului Justitiei, a Consiliului Legislativ luand in calcul si posibilitatile de comunicare cu organismele internationale (Comunitatea Europeana, Consiliul de la Venetia, ACCPUF etc)

In acest sens, SICCR trebuie privit sub doua aspecte:

- ca un subsistem al SIJR (Sistemului informatico-juridic din Romania) in care SICCR reprezinta o retea locala formata din miniretele "peer to peer" ce se gasesc in compartimentele CCR, legate la un SERVER al Departamentului Informatica, (de care trebuie sa raspunda un manager de retea, specializat in realizarea acestui serviciu informatic) care va efectua urmatoarele operatii:

- urmarirea respectarii protocoalelor si modificarea acestora;

- utilizarea optima a resurselor;

- asigurarea securitatii si confidentialitatii in prealabil din retea;

- administrarea retelei interne ca un sistem ce are legaturi informationale cu alte retele locale apropiate sau larg raspandite geografic (Parlamentul Romaniei, Facultati de drept, institute, ONG etc.) dar si conectarea la INTERNET printr-un nod de tip C configurat pe un SERVER INTERNET, cu cel putin 60 de posturi de lucru individualizate prin adrese care sa beneficieze de toate serviciile INTERNET (navigare, documentare, e-mail, WEB-site-uri, cluburi de discutii etc.).

4 Descrierea aplicatiilor SSAB

Structura SSAB si functiile aplicatiilor subsistemului:

Aplicatiile realizate partial sau nedistribuite in retea, sunt:

1.) Aplicatia statistico-informatica a SICCR (prezentata in detaliu in ANEXA nr.5)

- face analiza statistica a activitatii Curtii Constitutionale de la infiintare pana la data curenta oferind rapoarte aprobate de Plenul Curtii Constitutionale.

Structura bancii de date pentru aplicatia statistica a SICCR este urmatoarea:

2). Jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei reprezinta o lucrare de sinteza, care, din punct de vedere informatic, se numeste index inversat, ceea ce inseamna ca, pe baza cuvintelor cheie, se regasesc actele si textele care includ implicit sau explicit informatii referitoare la acestea.

Arsenalul de cuvinte cheie reprezinta un sistem deschis, el poate fi imbunatatit ulterior prin noi cuvinte cheie rezultate in urma studiului actelor elaborate si care se gasesc intr-un tezaur de cuvinte cheie. Regulile si principiile ce stau la baza stabilirii arsenalului de cuvinte cheie reprezinta obiectul unui studiu separat interdisciplinar de tehnica legislativa, logica juridica, informatica juridica si sisteme expert.

Actul decizional trebuie sa fie simplu, clar si fara subtilitati, de aceea pot fi stabilite reguli de stil si de prezentare a textelor, care sa fie repetabile astfel incat actul elaborat sa capete o forma de prezentare constanta in partile repetabile.

Jurisprudenta Curtii Constitutionale exprima:

- regulile si formulele ce desemneaza problemele principale;

- conceptia, prezentarea si redactarea textelor Actelor Curtii Constitutionale;

- intrarea in vigoare si Monitorul Oficial in care a fost publicat actul;

- modificarea sau abrogarea unor texte de lege reclamate de Actele Curtii Constitutionale.

Jurisprudenta este o lucrare de tehnica legislativa, de logica si informatica juridica si ea devine, pusa pe calculator, un mijloc rapid si eficace de regasire a actelor si textelor dupa cuvinte cheie oferind posibilitatea realizarii documentarii informatice secundare si de baza.

Doar dupa realizarea unui Sistem Informatic unitar se pot introduce primele elemente de analiza cu tehnicile inteligentei artificiale; putem face primele programe de urmarire, analiza si redactare a unor propuneri de acte ce urmeaza a fi emise de institutie.

5 Arhitectura generala a retelei de calculatoare a Curtii

Constitutionale a Romaniei

Serviciile pe care le asigura INTRANET-ul Curtii Constitutionale permit automatizarea activitatilor de informare-documentare printr-un sistem de tip CLIENT-SERVER care realizeaza urmatoarele servicii informatice:

- operatii asupra Bazelor de date (sortare, filtrare, interogare, actualizare);

- activitati de birotica in comun;

- e-mail, agenda electronica;

- realizarea de proiecte distribuite in retea;

- transferul aproape instantaneu a resurselor catre orice post de lucru;

- protectia informatiilor prin protocoale care sa limiteze operatiile pe care operatorii le pot efectua pe calculatoarele din retea;

- gestionarea bazelor de date, a resurselor hard si soft si controlul starii de operativitate a retelei;

- integrarea activitatilor de birotica.

2. Descrierea informatiilor

Informatiile care circula in cadrul retelei pot fi clasificate astfel:

- de interes general, incluse in baza de date a subsistemului;

- cu acces limitat, specifice fiecarui compartiment in parte;

- informatii confidentiale.

Pentru stabilirea si definirea nivelurilor de acces la informatii precum si a protocoalelor de lucru in retea trebuie respectate urmatoarele principii:

- compartimentarea sistemului informatic in functie de activitati si fluxuri informationale;

- ierarhizarea accesului conform nevoilor reiesite in urma exercitarii atributiilor informationale;

- operationalizarea conceptului de "titular de informatii" care stabileste informatia, prioritatea, gradul de confidentialitate, aria de raspandire si tipurile de prelucrari ale informatiilor.

Informatiile utilizate pot fi:

- rezultate din documentele de intrare;

- prelucrate in faze intermediare pana la prelucrarea finala (situatia statistica);

- cele care circula de la intrare la iesire fara sa-si modifice continutul;

- date procesate la iesire.

Toate aceste tipuri de informatii reclama legaturi stranse in cadrul posturilor de lucru care participa la actualizarea Bazelor de Date, cu informatii rezultate din prelucrarile efectuate.

3. Schema tehnica

Curtea Constitutionala a Romaniei se afla in sectorul B1 al Palatului Parlamentului, dispusa pe 3 etaje cu distanta maxima intre posturile de lucru aflate la extremitati de aproximativ 200 m.

Temperatura si umiditatea au variatii mici in 24 de ore, de aceea nu se impun conditii speciale de exploatare a retelelor. Vibratiile, luand in calcul robustetea cladirii, nu influenteaza tehnica de calcul, astfel incat sa fie necesare masuri specifice de protectie.

Curtea Constitutionala nu dispune de sursa proprie de alimentare cu energie electrica, fiind racordata la reteaua nationala de 220V/50Hz, cu fluctuatii care pot afecta functionarea calculatoarelor si implicit a retelei, deoarece sunt necesare dispozitive de stabilizare a energiei din retea. Palatul Parlamentului dispune de o centura de impamantare pentru protectia personalului si a tehnicii de calcul impotriva tensiunilor parazite.

Echipamente din compunerea retelei

Pentru a raspunde cerintelor prezentate se adopta o tehnologie de conectare de tip "peer to peer" care permite comunicarea Serverului si a posturilor de lucru dupa metoda client-server, eficienta. Reteaua este constituita din calculatoare IBM-PC cu o configuratie data in ANEXA nr.6 a) si cu sistemul de operare WINDOWS NT si WINDOWS 9 Pentru comunicatia pe INTERNET se dedica un SERVER numit Server de comunicatii INTERNET echipat cu INTERNET EXPLORER si/sau NETSCAPE NAVIGATOR.

In ANEXA nr.6 b) sunt enumerate echipamentele necesare pentru realizarea conectarii, miniretelelor de la cabinete si compartimente precum si a celor de conectare la INTERNET.

6 SICCR - nod de comunicatii

Internet este cea mai importanta retea mondiala, la care sunt conectate peste 25 de milioane de calculatoare; este o retea deschisa ce functioneaza dupa sistemul client-server, cu o ierarhie ce ofera posibilitatea Curtii Constitutionale a Romaniei sa devina un nod de tip C. Nodul de tip C permite realizarea unui sistem propriu si acordarea sub adresa sa a maxim 200 de adrese ce reprezinta posturi de lucru sau retele locale. Reteaua INTERNET ofera urmatoarele servicii:

- Transferuri de fisiere;

- Partajarea fisierelor;

- Mesagerie electronica e-mail;

- Emulare de terminal;

- Accesul la informatii;

- Imprimarea de la distanta.

La reteaua INTERNET sunt conectate Curtile Constitutionale, Curtile Supreme de Justitie, Parlamentele, Parchetele, Curtile de Apel, Facultatile de drept precum si toate institutiile publice din aproape toate tarile lumii (cu exceptia unor tari din Africa Centrala, Europa de Est si fosta URSS).

Sistemul informatic unitar, presupune conectarea tuturor calculatoarelor si miniretelelor intr-o retea unica ce vor reprezenta suportul tehnic al SICCR (Sistemul informatic al Curtii Constitutionale) care va avea o cale deschisa la INTERNET.

Conectarea la INTERNET este necesara pentru:

- Documentarea in vederea realizarii lucrarilor de cercetare, pentru fundamentarea deciziilor si cunoasterea jurisprudentei altor Curti Constitutionale se realizeaza sigur, rapid si eficient prin acest sistem de comunicatii;

- Cunoasterea Curtii Constitutionale a Romaniei (a judecatorilor, a deciziilor, a activitatii de cercetare si jurisprudentiale, a practicii) nu mai este limitata de inertia si imperfectiunea mijloacelor de comunicatie clasice; putem populariza activitatea jurisprudentiala, stiintifica si chiar didactica a judecatorilor, magistratilor-asistenti, cercetatorilor si expertilor Curtii Constitutionale, ceea ce va conduce la cresterea autoritatii institutiei noastre;

- Cresterea transparentei activitatii Curtii Constitutionale prin comunicarea rapida a tuturor rezultatelor.

Etapele procesului de conectare

- Modul de desfasurare in timp si etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea SICCR:

Se achizitioneaza tehnica de realizare a comunicatiei cu INTERNET-ul a Curtii Constitutionale si va fi instruit personalul care va asigura buna si permanenta functionare a acestuia;

Se achizitioneaza o retea interna la Curtea Constitutionala cu 18 - 24 posturi de lucru, numar egal cu numarul functionarilor ce au atributii in domeniul informatic si care in prezent nu au echipamente informatice;

Se instruieste personalul care va realiza instruirea intregului personal.

Instruirea are doua componente principale:

- instruirea pentru realizarea pe calculator a documentelor complexe si interogarea bazelor de date;

- instruirea pentru documentarea pe INTERNET, pregatirea documentelor proprii pentru INTERNET si imbogatirea retelei cu documente proprii.

Instruirea din cadrul Curtii Constitutionale va functiona in cadrul serviciului "Documentare, cercetare si informatica" ca un nucleu de pregatire continua, modificandu-si programa in functie de:

- etapele de desfasurare ale programului de integrare;

- modificarile in soft si hard;

- evolutia sistemului de gestiune a bazelor de date.

La finalul unei etape de instruire a personalului, acesta va fi dotat cu echipamentul si softul necesar conectarii la INTERNET si va primi o tema de realizat intr-o etapa stabilita in domeniul informaticii juridice cum ar fi:

- prezentarea institutiei pe INTERNET si actualizarea acesteia;

- transmiterea in retea a informatiilor ce sintetizeaza activitatea jurisprudentiala a institutiei, evenimente stiintifice, contacte, participari la colocvii, seminarii etc., ce se desfasoara la Curtea Constitutionala sau participa ca invitati membri ai Curtii Constitutionale;

- realizarea de programe documentare pe teme de drept constitutional sau conexe acestuia.

Pentru conectare sunt necesare urmatoarele:

1.) Activitati imediate

a) Achizitionarea echipamentului si a soft-ului pentru comunicatii prin INTERNET, conectarea lui si realizarea unei retele locale formate dintr-un SERVER si 18 posturi de lucru; echipamentele caracteristice acestuia si soft-ul necesar sunt prezentate in Anexa nr.1;

b) Prezentarea Curtii Constitutionale pe INTERNET;

c) Pregatirea personalului Serviciului "Documentare, cercetare si informatica" pentru lucrul pe INTERNET si specializarea a doi functionari pentru mentinerea sistemului de comunicatii in stare de operativitate;

d) Popularizarea pe INTERNET a lucrarilor Curtii Constitutionale (decizii, jurisprudenta, lucrari de la manifestari stiintifice) si stabilirea obligatiilor pentru actualizarea acestor lucrari.

2) Activitati permanente

Dupa conectarea la INTERNET, intervin obligatii permanente ale personalului legate de mentinerea legaturii, actualizarea si intretinerea lucrarilor, invatarea si aplicarea noutatilor in domeniu. Astfel, personalului existent din cadrul serviciului ii vor reveni si urmatoarele sarcini specifice:

- mentinerea in stare de functionare a aparaturii de comunicatii;

- exploatarea hard si soft a retelei ce urmeaza a fi realizata;

- actualizarea ritmica a lucrarilor prezentate pe INTERNET (jurisprudenta, CV-urile judecatorilor, lucrarile cu caracter permanent);

- asigurarea asistentei tehnice (soft si hard) pentru alte institutii juridice, la formularea cererii de catre acestea in conditiile si modalitatile stabilite de Curtea Constitutionala:

- distribuirea la timp a informatiilor transmise prin e-mail destinatarilor;

Mentinerea legaturii cu institutii similare din tara si strainatate la toate nivelele pentru realizarea de proiecte comune;

Stabilirea de legaturi si cu alte institutii nationale si internationale care ar putea sprijini extinderea acestui proiect, realizarea de proiecte similare sau realizarea unui sistem informatic national cum ar fi Guvernul Romaniei, Comisia Nationala de Informatica, PHARE.

Informatica aplicata in dezvoltarea bazei de date

computerizate necesare in investigatii criminalistice

Revolutia tehnico stiintifica , fenomen care a debutat pe scena istoriei la mijlocul secolului XV, a generat alaturi de facilitatile oferite proceselor de dezvoltare, si o extindere a posibilitatilor si tehnicilor de situare in afara cadrului legal al existentei conforme cu normele etice, morale si legislative ale societatii. Aceasta a condus implicit si la cresterea complexitatii activitatilor desfasurate in cadrul societatii, dar si la cresterea si dezvoltarea calitatilor specifice activitatii socio-umane

Termenul de criminalistica a fost intrebuintat pentru prima data de catre Hans Gross in 1893. In contextul sarcinilor specifice generale si speciale ce-i revin in lupta cu fenomenul infractional , criminalistica elaboreaza sau preia din alte stiinte diferite metode si tehnici pe care le adapteaza necesitatilor specifice.

Prin insasi natura ei, INFORMATICA este unul dintre domeniile cu contributii extrem de importante in practica cercetarii criminalistice , atat prin posibilitatile oferite in procedurile de exploatare a bazelor de date cat si de interfata pe care o ofera pentru celelalte stiinte cu contributii de valoare in practica cercetarii criminalistice.

Identificarea in criminalistica este o activitate prin care se cauta atat insusiri comune ale obiectelor, fenomenelor sau fiintelor cat si insusirile care le deosebesc pe acestea in vederea ordonarii acestor cunostiinte in tipuri, grupe si subgrupe, in vederea exploatarii acestor date.

In ceea ce priveste aplicatiile informatice existente la ora acuala, si exploatate la cei mai inalti parametri de eficienta, se poate face observatia ca , cea mai importanta dintre el;e este legata de inregistrari si exploatarea lor.

In acest sens, este de remaracat faptul ca la nivelul statelor foarte dezvoltate din punct de vedere economic exista o preocupare continua de informatizare a activitatilor de identificare. Asfel in Anglia exista CRIS - Crime Information System, o baza de date computerizata realizata la sfarsitul anilor `80. Aceasta permite inregistrarea de rapoarte criminale de la circa 1500 de terminale plasate in teritoriu, fapt care conduce la un acces rapid la continutul bazei de date, care contine inregistrari legate de un numar de peste 5 milioane de persoane , a caror activitate infractionala este monitorizata.

Tot in Anglia , Scotland Yard beneficiaza de un oficiu de impresiuni digitale - National Fingerprint Office - care contine aproximativ 4,3 milioane de seturi de amprente digitale, baza de date completata si actualizata in permanenta, care raspunde saptamanal la peste 2500 de cereri privind existenta de inregistrari specifice ale posesorilor amprentelor respective, procedura care in mod curent dureaza numai cateva minute.

In Romania, exista in exploatare un sistem informatizat , realizat in Centrul de Cercetari Criminalistice "Gen. Dumitru Ceacanica" de la Ramnicu-Sarat, cunoscut sub numele de "Psihocrim 01" . Elementul de baza al acestui sistem il constituie o baza de date ce cuprinde un ansamblu de cunostinte specializate in domeniul psihocriminalisticii, grupate in 6 domenii de individualitate , si anume:

Repere despre individualitatea civila

Repere despre individualitatea biocriminalistica

Repere despre individualitatea modului de operare

Repere despre individualitatea psihiatrica

Repere despre individualitatea psihologica

Repere despre individualitatea sociala

Exploatarea datelor cuprinse in structura acestui sistem informatic il face pe acesta foarte util in activitatile curente de identificare, rolul acestuia putant fi asimilat aceluia de sistem expert , datorita facilitatilor oferite de exploatarea sa .

Alaturi de bazele de date de inregistrari dactiloscopice, tehnologiile moderne au condus la realizarea de baze de date ale altor caracteristici ce constituie norme de identificare pe baza caracterului de unicitate asociat unei singure persoane. In acest sens trebuie amintite bazele de date ADN, cu rol fundamental in activitatile de identificare a probelor biologice. Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este substanta care contine informatia genetica a celulelor, suportul chimic al transmiterii caracterelor de grup si individuale. Exista zone bine determinate in cadrul structurii ADN care codifica caractere specifice individuale. Pe baza identificarii acestora s-a dezvoltat o intreaga teorie a identificarii individuale. Astfel, exista circa 75 de tipuri de secvente repetitive scurte cu aplicatie directa in investigatiile criminalistice. Dintre acestea FBI utilizeaza in mod curent 13 tipuri, de STR, la fel ca si politia canadiana. In Europa, numarul acestora variaza de la 5 ( in cazul Germaniei) la 7 (in cazul Angliei si Olandei). Experienta a condus la optimizarea eficientei de identificare individuala, conducand la concluzia ca numarul optim de secvente necesare pentru constituirea unei baze de date fiabile este de 13. Aceste baze de date permit urmatoarele facilitati:

descoperirea persoanelor cu identitate falsa

identificarea de autori pe baza probelor recoltate de la locul faptei

proceduri de intercomparare intre fapte si autori

De ce SBC?

Pentru ca incepand cu 01 martie 2002, puteti gasi pe site-ul dedicat una dintre cele mai performante colectii de legi, actualizata la numai maxim 10 minute dupa aparitia actului legislativ in Monitorul Oficial!

Introducere in MS Access

Intentia acestui curs este aceea de a facilita intr-o maniera rapida pregatirea studentilor in lucrul efectiv cu MS Access. Cele patru module ale programului Access sunt explicate si demonstrate in: Tabele (Tables), Formulare (Forms), Interogari (Queries) si Rapoarte (Reports). Exemplul dat la inceputul cursului este menit creerii unui background pentru dezvoltarea ulterioara a unei baze de date simple.

Cursul incepe cu o scurta privire de ansamblu asupra bazelor de date relationale. Majoritatea sistemelor de baze de date actuale au ca model bazele de date relationale. Access este un sistem de gestiune a bazelor de date relationale. Se descrie apoi un exemplu pentru a oferi o idee asupra bazelor de date pe care dorim sa le creem in continuare, iar in sectiunile care urmeaza se vor da instructiuni pas-cu-pas in crearea tabelelor, formularelor, interogarilor si rapoartelor necesare aplicatiilor.

Microsoft Access este un sistem de gestiune a bazelor de date relationale. Pentru inceput se va descrie modul in care Microsoft Access organizeaza o baza de date. Cuvinte cheie implicate: Database File, Table, Record, Field, Data-type. Ierarhia prezentata are rolul de a explica cuvintele cheie de mai sus.

Baze de date relationale si aplicatiilor cu baze de date

Modelul bazelor de date relationale (relational database model) isi are originea in mediul de cercetare academic, devenind valabil in implementari comerciale ca IBM DB2 si Oracle la sfarsitul anilor 1970. Modelul relational specifica date inmagazinate relationate.

In sistemele de baze de date relationale ca Sybase, Oracle, IBM DB2, MS SQL Server si MS Access, datele sunt depuse in tabele construite din coloane (Access numeste coloana ca si camp). Datele continute in fiecare coloana trebuie sa fie de un singur tip de data ca de exemplu Character, Number sauDate. O colectie de date corespunzatoare fiecarei coloane a unui tabel se numeste inregistrare sau linie a tabelului.

Tabele diferite pot avea in comun o aceeasi coloana. Aceasta este caracteristica esentiala care specifica explicit o relatie intre doua tabele. Valorile care apar in coloana A intr-un tabel sunt comune cu cele dintr-un alt tabel. Mai jos sunt doua exemple de tabele intr-o baza de date relationala a unei banci:

Tabelul Customer

Tabelul Accounts

Tabelul Customer are 6 coloane (CustomerID, Name, Address, City, State and Zip) si 4 linii (inregistrari) de date. Tabelul Accounts are 5 coloane (CustomerID, AccountNumber, AccountType, DateOpened and Balance) cu 7 inregistrari de date.

Fiecare coloana are un anumit tip de date (unul dintre cele trei de baza: Character, Number sau Date). Tipul de data pentru o coloana arata ce fel de date pot fi depuse in acea coloana.

• Number - coloana poate contine doar numere, eventual cu zecimale.
• Character - coloana poate contine numere, litere si semne de punctuatie. Access numeste acest tip de data Text.
• Date - coloana poate contine doar tipul data.

Cele trei tipuri sunt cele mai frecvent folosite.

Observati ca cele doua tabele de mai sus au in comun coloana CustomerID si ca valorile coloanei CustomerID din tabelul Customer sunt aceleasi cu valorile coloanei CustomerID din tabelul Accounts. Aceasta relatie (relationship) ne permite sa specificam ca clientul Mr. Axe are conturile Checking si Savings deschise la aceeasi data : December 1, 1994.

O alta denumire data unei astfel de relatii este de relatie Master/Detail. Intr-o relatie master/detail, o singura inregistrare master (ca cea Customer 1003, Mr. Axe) poate avea mai multe inregistrari details (cele doua conturi in cazul de fata) asociate .

Intr-o relatie Master/Detail este posibil ca o inregistrare Master sa existe fara a avea inregistrari Details, pe cand o inregistrare Detail record nu poate exista fara o inregistrare Master corespondenta. Spre exemplu, un client existent in tabelul Customer poate exista ca si inregistrare Master fara a avea nici cont deschis ca inregistrare Detail in tabelul Accounts. De remarcat ca orice informatie despre un cont trebuie sa fie asociata unui singur client.

De asemenea, este important ca fiecare tabel sa aiba o coloana speciala numita Key care este folosita pentru a identifica in mod unic inregistrarile tabelului. Valorile dintr-o coloana key nu pot avea duplicat (sunt unice). In tabelele din exemplul de mai sus, coloana CustomerID este cheia tabelului Customer, in timp ce pentru tabelul Accounts cheia este AccountNumber.

Exemplu

Exemplul oferit in continuare va fi folosit ca baza pentru exemplele date pe parcursul cursului. In institutii, organizatii etc., analistii de sistem studiaza modul in care decurge activitatea si determina cea mai potrivita structura a bazei de date elaborand un model cu toate cerintele pastrarii datelor si informatiilor necesare. Pornind de la acest model, un programator de baze de date va crea tabelele bazei de date si apoi va conlucra cu dezvoltatoriii de aplicatii pentru a elabora, testa si dezvolta restul aplicatiei de baze de date.

In acest curs vom considera un exemplu simplu de afacere bancara. O banca are mai multi clienti care deschid si mentin unul sau mai multe conturi. Pentru fiecare client se pastreaza o inregistrare cu numele si adresa lui. Clientului i se asigneaza de asemenea un numar unic: CustomerID. Acest lucru se face pentru identificarea unica a inregistrarii respectivului client. Este de asemenea mult mai simplu sa identifici un client dupa CustomerID decat sa-i cauti numele intreg si adresa. In plus, este posibil ca banca sa aiba doi clienti cu acelasi nume si in acest caz numai valoarea unica a CustomerID-ului va putea fi folosita pentru identificarea corecta a inregistrarii.

In mod similar, toate conturile au asignate numere unice. Un cont poate fi de tip 'checking account' sau 'savings account'. Un cont 'Savings' contine informatii privitoare la depozit, iar un cont 'Checking' mentine data la care a fost deschis contul ajutand doar in activitatea de urmarire a clientilor.

In sectiunea anterioara , am prezentat structura si cateva exemple pentru tabelul Customer si tabelul Accounts. Acestea vor fi folosite ca suport pentru pastrarea datelor, fiind o parte a aplicatiei bancare.

In orice aplicatie cu baze de date, fiecare tabel trebuie sa aiba un sens pentru a pune date in el si a le regasi mai tarziu. O modalitate de a introduce date intr-un tabel este aceea de folosi formulare de introducere ( data entry forms). Modalitati de a extrage date din tabele sau de a afisa date din tabele sunt folosirea de interogari ( queries) sau rapoarte ( reports ).

Lansarea aplicatiei Microsoft Access

Ca si majoritatea programelor Windows 95/98/NT/2000, Access poate fi lansat in executie in doua moduri: prin navigarea meniului butonului de Start sau accesand icoana de pe deskstop. Pentru a porni, click pe butonul de Start > meniul Programs >meniul MS Office si in final click pe itemul Microsoft Access. Meniul MS Office Professional este aratat mai jos.

Din acest ecran initial, utilizatorul poate crea o baza de date noua (fie blank, fie cu cateva tabele create cu database wizard), sau poate sa deschida o baza de date existenta.

In general, la inceputul unui proiect, trebuie creata o baza de date noua, blank. Dupa aceasta se va utiliza optiunea Open existing database pentru a redeschide baza de date creata anterior.

Observatie - Daca ati creat o baza de date si dupa aceea creati o alta folosind acelasi nume, noua baza se va suprascrie peste cea veche.

Selectand Blank Database si executand click pe butonulo OK, va aparea urmatoarea casuta de dialog care va cere numele bazei de date (numele fisierului .mdb). Completati in campul File Name numele fisierului si clic pe butonul Create ca in figura de mai jos:

Figura indica unitatea de floppy a: ca fiind cea pe care se salveaza fisierul bankdb cu extensia .mdb specifica fisierelor baza de date in Microsoft Access. Puteti salva fisierul respectiv si pe unitatea c: intr-un anumit director de lucru.

Este indicat ca numele fisierului sa fie mai scurt, sa nu contina spatii si semne de punctuatie, si sa reflecte continutul bazei de date.

Odata creata baza de date, va aparea ecranul principal Access alaturat.

Ecranul principal Access are doua caracteristici de baza: bara de meniu (menu bar) si seria de tab-uri din fereastra principala. Bara de meniuri este similara celorlalte programe Microsoft Office. Ea contine meniurile:

- File - cu itemii Open, Close, Create new, Save si Print care actioneaza asupra fisierelor baze de date si asupra continuturilor lor. Acest meniu contine si item-ul Exit pentru iesirea din Access.

- Edit - Cut, Copy, Paste, Delete

- View - Vizualizarea diferitelor obiecte datatabase (tables, queries, forms, reports)

- Insert - Inserarea unui nou tabel, interogare, formular, raport (Insert a new Table, Query, Form, Report etc.)

- Tools - Contine o varietate de instrumente pentru verificare spelling, crearea de relatii intre tabele, realizarea de analize si diferite utilitati asupra continutului unei baze de date.

- Window - Switch intre bazele de date deschise.

- Help - Obtinerea de help in Access.

Seria de tab-uri din fereastra principala include:

- Tables - afiseaza tabelele bazei de dateDisplays any tables in the database.

- Queries - afiseaza interogarile salvate in baza de date.

- Forms - afiseaza formularele salvate in baza de date.

- Reports - afiseaza rapoartele salvate in baza de date.

- Macros - afiseaza macro-urile (programe scurte) salvate in baza de date.

- Modules - afiseaza modulele salvate in baza de date (proceduri Visual Basic).

In MS Access 2000, aceste tab-uri apar unul sub celalat in partea stanga a ecranului. Acest curs va prezenta primele patru tab-uri: Tables, Queries, Forms si Reports.

Crearea si vizualizarea tabelelor

Tabelele constituie principalele unitati destinate pastrarii (depozitarii) datelor Access. Un tabel  este format din una sau mai multe coloane sau campuri (columns sau fields ), iar o coloana poate sa apara in mai multe tabele pentru a indica o anumita relatie intre acele abele.

Din exemplul discutat in introducere, am vazut ca cele doua tabele sunt suficiente pentru a pastra date despre clienti (Customers) si conturile lor bancare (Accounts). In continuare se va indica pas cu pas modalitatea de creare a acestor doua tabele in Access.

In Access crearea tabelelor se poate face fie cu ajutorul unui program wizard, caz in care acesta ghideaza utilizatorul in crearea tabelului sugerandu-i nume de tabele si coloane, fie utilizand optiunea Design View pentru a defini manual coloanele si tipu l acestora.

Folosirea wizard-ului, chiar daca este o metoda rapida, restrange controlul utilizatorului asupra numelui si tipului de data al coloanelor. In acest curs se vor descrie pasii pentru crearea unui tabel folosind optiunea Design View.

1 Crearea unui tabel folosind Design View

Inainte de a crea un tabel folosind Design View, asigurati-va ca in fereastra principala este activ tab-ul Tables si parcurgeti urmatorii pasi:

Click pe butonul New si in fereastra New Table care apare iluminati  Design View : Click apoi pe butonul OK

Pentru Access 2000, dublu click pe itemul 'Create Table in Design View'.

Va aparea Table Design View. Pentru fiecare coloana a tabelului se completeaza Field Name, Data Type si Description, asa cum se arata mai jos:

Numele implicit dat tabelului este Table1 . Acesta se va schimba corespunzator. Completati urmatoarele campuri ale tabelului cu informatile de mai jos:

Dupa completare, structura definita a tabelului (design view) va arata astfel:

Dupa definirea tuturor campurilor trebuie definita si o cheie primara (Primary Key). Click dreapta pe campul CustomerID si din meniul pop-up afisat se alege itemul  Primary Key

Observati ca langa numele campului, in stanga va aparea simbolul unei chei.

Observatie: Pentru a inlatura o cheie primara se repeta procedura de mai sus si se comuta pe primary key off.

Pasul final consta in salvarea tabelului. Desfasurati meniul File si alegeti itemul Save. In casuta de dialog care apare se va specifica numele noului tabel. Pentru acest exemplu, numele tabelului este Customer.

In acest moment tabelul Customer este creat si salvat ca si structura (sunt definite campurile sale, fara a contine inregistrari cu date concrete).

Se inchide fereastra Table Design View, revenindu-se la ecranul Access principal. Observati ca tabelul Customer apare sub tab-ul Tables.

La definirea campurilor unui tabel, este important sa se foloseasca nume de campuri sugestive, care sa ofere un inteles clar al datelor continute.

Numele campurilor in Access poate avea lungimea de pana la 64 caractere; este recomandat sa nu se foloseasca spatii, in locul acestora, pentru despartirea cuvintelor folosindu-se caracterul underscore.

In urmatorul tabel sunt date sugestii in folosirea de nume pentru coloane:

3 Vizualizarea si adaugarea de date intr-un tabel

Intr-un tabel datele pot fi adaugate, sterse sau modificate folosind un simplu spreadsheet ca si display. Pentru a vizualiza datele unui singur tabel, iluminati numele tabelului respectiv si apoi click pe butonul Open.

In acest view, campurile (coloanele) apar ca si capete de tabel in partea superioara a ferestrei, iar imediat sub ele se completeaza inregistrarile propiu-zise ale tabelului. In partea de jos a ecranului observati numarul afisat al inregistrailor continute de tabel. Deoarece este vorba despre un tabel propaspat creat apare afisata doar o singura inregistrare alba.

Pentru a adauga inregistrari (date) in tabel, se tasteaza simplu valorile corespunzatoare fiecarui camp in parte. Pentru deplasarea printre campurile unei inregistrari se foloseste tasta Tab, iar pentru deplasarea printre inregistrarile tabelului tastele sageata sus si jos. Introduceti datele specificate mai jos:

 

Salvarea datelor introduse se face automat la inchiderea ferestrei.

Pentru a naviga printre inregistrarile tabelului se foloseste bara navigation bar din partea inferioara a ecranului:

Pentru a modifica datele existente, se navigheaza pe inregistrarea dorita, se deplaseaza in campurile de interes si se modifica valorile existente cu alte valori noi.

Pentru a sterge o inregistrare se navigheaza pe inregistrarea de interes si apoi se foloseste fie comanda Delete din meniul Edit, fie aceeasi comanda Delete din pop-up meniul de click dreapta.

Pentru revenirea la fereastra principala a Access se inchide fereastra Table Sheet View.

5 Crearea de relatii intre tabele

Una din principalele caracteristici ale bazelor de date relationale este aceea ca toate tabelele sunt relationate unul cu celalalt. In baza de date bancara, tabelul Customer este relationat cu tabelul Accounts prin intermediul campului CustomerID care apare in amandoua tabelele. Explicitarea acestei relatii in Access se face prin intermediul ecranului Relationships. Access va utiliza aceasta informatie atunci cand va proiecta rapoarte, formulare si interogari care vor avea nevoie de mai multe tabele pentru a afisa anumite date.

Pentru a afisa ecranul Relationships se va alege din meniul Tools itemul Relationships. Va aparea urmatorul ecran:

Urmatorul pas consta in afisarea tabelelor pe acest ecran. Executati clic dreapta oriunde pe acest ecran si selactati  optiunea Show Tables.Selectati apoi amandoua tabelele si adaugati-le cu click pe butonul Add.

Apoi click pe butonul Close pentru a inchide casuta de dialog. Ecranul Relationships va aparea cu cele doua tabele afisate ca in figura alaturata.

Pentru a relationa tabelul Customers cu tabelul Accounts, click pe campul CustomerID din tabelul Customers si 'drag and drop' peste campul CustomerID din tabelul Accounts. In momentul eliberarii butonului mouse-ului va aparea casuta de dialog Edit Relationships ca mai jos:

Access va determina tipul relatiei (Relationship Type), de cele mai multe ori fiind One-to-Many. Pentru acest exemplu, Access semnalizeaza faptul ca CustomerID este cheie a tabelului Customer, astfel ca alege acest camp ca fiind partea 'One' a relatiei. Tabelul Acconts constituie partea 'Many' a relatiei dupa cum Un client poate avea mai Multe conturi.

Inca un pas care trebuie parcurs este acela de a bifa casuta etichetata 'Enforce Referntial Integrity'. Aceasta optiune are o actiune de constrangere astfel incat o inregistrare din tabelul Accounts nu poate fi creat fara ca sa aiba un client valid in Customer, iar Access va preveni de asemenea utilizatorul in momentul in care ar vrea sa stearga o inregistrare din tabelul Customer care are inregistrari relationate in tabelul Accounts. In acest moment, click pe butonul Create pentru crearea relatiei. Ecranul Relationships va reapare astfel:

Simbolul '1' indica partea 'One' a relatiei si simbolul infinit indica partea 'Many' a relatiei. Inchideti ecranul Relationships si selectati Yes pentru a salva modificarile facute in Relationships layout.

Daca relatia nu apare de maniera descrisa mai sus, iluminati si apasati tasta delete pentru a o sterge. Refaceti pasii descrisi anterior si incercati sa recreati relatia intre cele doua tabele.

Crearea si rularea interogarilor

Rolul fundamental al interogarilor (Queries) este acela de a accesa si afisa date din tabele. Interogarile pot accesa un tabel sau mai multe tabele. Exemple de interogari asupra bazei bancare din exemplul nostru ar putea fi:

• Ce clienti locuiesc in Georgia ?
• Ce conturi au o balanta mai mica decat $500?

Aceasta sectiune va arata modul in care se creaza interogari unitabel si multitabel cu Access Wizards.

1 Interogari unitabel

Interogarile unitabel sunt utilizate pentru vizualizari de date dintr-un tabel, care:

• afiseaza doar anumite campuri (coloane)
• sorteaza inregistrarile intr-o ordine particulara
• efectueaza statistici ca de exemplu calculul sumei valorilor unei coloane sau numararea inregistrarilor
• filtreaza inregistrarile aratandu-le doar pe acelea care respecta anumite criterii (de exemplu sunt aratate doar inregistrarile cu clientii din GA.
• crearea unei interogari se realizeaza fie in modul query design view fie cu ajutorul programului Query wizard. urmatorul exemplu foloseste programul wizard.

Lucrul cu interogarile unei baze de date incepe prin activarea tab-ului Queries din ecranul principal Access :

Pentru crearea unei noi interogari click pe butonul New. Fereastra de dialog New Query va aparea si se va alege optiunea Simple Query wizard, apoi click OK

Primul pas al vrajitorului Simple Query wizard cere specificarea tabelului si a coloanelor care vor fi afisate ca rezultat (output) al interogarii. Cele trei sectiuni ale acestui pas sunt:

Tables/Queries - Lista cu tabele si interogari create.

Available Fields - Campurile disponibile care pot fi afisate.

Selected Fields - Campurile care vor fi selectate pentru a fi afisate.

Pentru acest exemplu se va alege din lista Tables/Queries tabelul Customer.

Din lista Available fields din stanga, doar campurile Name, Address, City si State vor fi trecute cu ajutorul butonului sageata la dreapta in sectiunea Selected Fields din dreapta. Se ilumineaza campurile respective si se se executa click pe butonul sageata dreapta existent intre cele doua sectiuni. Se repeta operatiunea pentru fiecare camp dorit. La sfarsitul selectiei fereastra wizard-ului va arata astfel:

Click pe Next pentru a ajunge la pasul final al Simple Query wizard. Se cere aici numele noii interogari. Pentru acest exemplu dati numele interogarii: CustomerAddress Wizard-ul creaza interogarea dupa care:

• Open the query to view information - wizard-ul va executa interogarea si va arata datele sau

Modify the query design - wizard-ul va trece in modul Design View permitand alte modificari ale interogarii.

La acest pas alegeti Open the query to view information si click pe butonul Finish. In urma executiei interogarii vor fi afisate doar campurile name, address, city si state corespunzatoare clientilor din tabelul Customer. Rezultatul interogarii va fi urmatorul:

Inchideti interogarea; in ecranul principal Access va aparea sub tab-ul Queries numele interogarii create: CustomerAddress

In exemplul urmator se va modifica interogarea CustomerAddress pentru ca rezultatul acesteia sa afiseze doar doar clientii dintr-un anumit stat. Pentru a realiza acest lucru se va trece in modul Query Design View.

Iluminati numele interogarii si click pe butonul Design. In modul design view interogarea va arata astfel:

Query Design view are doua sectiuni principale. Sectiunea superioara va afisa tabelul (tabelele) folosit(e) de interogare impreuna cu campurile respective disponibile. Sectiunea inferioara este o grila care va contine acele campuri selectate pentru a fi afisate.

Fiecarea camp are cateva optiuni asociate:

• Field - Numele campului din tabel
• Table - Tabelul din care provine campul selectat
• Sort - Ordinea de sortare in cadrul campului (Ascending, Descending sau Not Sorted)
• Show - Se bifeaza sau nu dupa cum se doreste sau nu afisarea campului respectiv ca rezultat al rularii interogarii
• Criteria - Indica criteriul dupa care sunt filtrate inregistrarile - criteriul se specifica in campul (campurile) in care se aplica filtrarea valorilor respective

In acest exemplu se vor filtra inregistrarile pentru a afisa doar acei clienti care locuiesc in statul Georgia (GA). Se va face de asemenea o sortare in campul City. Pentru sortarea inregistrarilor dupa campul City, click in celula    Sort corespunzatoare campului City si alegeti Ascending din lista asa cum este arata mai jos:

Pentru a filtra corespunzator criteriului care are ca rezultat afisarea doar a clientilor care locuiesc in Georgia, click in celula Criteria corespunzatoare campului State si tastati urmatoarea declaratie:= 'GA'

Criteriul = 'GA' spune programului Access sa afiseze doar acele inregistrari care au in campul State valori egale cu 'GA'.

Rulati interogarea alegand din meniul Query itemul Run sau folosind butonul Run din bara cu instrumente. Output-ul este arata in figura de mai jos:

Se salveaza si se inchide interogarea, revenind in ecranul principal Access.

3 Interogari multitabel

Pana in acest punct au fost prezentate doar interogarile unitabel. Dar scopul final este acela de a realiza interogari asupra mai multor tabele (interogarile unitabel sunt de fapt niste simple filtre). Spre exemplu, sa presupunem ca un manager doreste sa vada o lista cu toti clientii si tipurile de conturi pe care fiecare din ei le mentine in banca. O astfel de interogare are nevoie de date din amandoua tabelele Customers si Accounts. In astfel de interogari, Access se va baza pe relatiile stabilite intre tabele pentru a manipula astfel datele incat ele sa satisfaca cerintele interogarii.

Inainte de a da urmatoarele instructiuni, asigurati-va ca este stabilita relatia One-to-Many intre tabelele Customers si Accounts.

Selectati tab-ul Query din ecranul principal Acces si click pe butonul New pentru a crea un nou query. Selectati optiunea 'Simple Query Wizard'. In ferastra simple query wizard selectati campurile CustomerID si Name din tabelul Customers, apoi in lista de tabele Tables/Queries treceti pe tabelul Accounts si selectati campurile CustomerID, AccountType si Balance. In urma parcurgerii acestui pas fereastra wizard-ului va arata ca in figura de mai sus.

Click pe butonul Next pentru a trece la urmatorul pas. In urmatorul pas pastrati optiunea implicita pe 'Detail ' asa cum este aratat mai jos si click pe N ext. In pasul final numiti interogarea 'Customer Accounts Query' si click pe Finish . Rezultatul interogarii multitabel trebuie sa arate astfel:

Ca si la interogarile unitabel, interogarea creata se poate modifica in modul design view (de exemplu prin adaugarea de criterii in vederea filtrarii).

Crearea si rularea unui formular

Formularele sunt destinate introducerii datelor in tabelele bazei de date. Ele pot fi imaginate ca niste ferestre prin intermediul carora utilizatorul are acces la datele existente intr-un tabel, putandu-le atat vizualiza cat si modifica sau adauga. In sectiunile precedente s-a aratat cum se introduc date (inregistrari) intr-un tabel in modul datasheet view. Formularele au ca scop oferirea unei interfete prietenoase, prin adaugarea de etichete fiecarui camp si a altor informatii utile.

Access pune la dispozitie atat modul design view de proiectare a unui formular cat si modalitatea wizard care ghideaza utilizatorul pas cu pas in realizarea procesului de creare a unui formular. In sectiunea care urmeaza se va prezenta modalitatea wizard de creare a unui formular.

1 Crearea unui formular cu un singur tabel folosind wizard

In acest exemplu se va crea un formular pe baza tabelului Customer. Pentru inceput click pe tab-ul Forms din ecranul principal Access. Ca si in cazul celorlalte obiecte Access, exista butoane pentru crearea de noi formulare - New - pentru deschiderea formularelor existente - Open - si pentru proiectarea (modificarea) unui formular - Design

Pentru exemplul de fata click pe butonul New pentru a crea un nou formular. In fereastra de dialog care va aparea se va alege din optiunile de creare puse la dispozitie, optiunea Form wizard. In partea inferioara a ferestrei New Form exista o lista derulanta de unde se alege tabelul sau interogarea folosita pentru acest formular. In cazul nostru se alege tabelul Customer si apoi click pe butonul OK

In urmatorul pas al Form wizard, trebuie specificate campurile tabelului Customer care vor aparea in formular. Deoarece formularul va fi folosit la adaugarea de noi date in tabel se vor selecta toate campurile tabelului. Cu ajutorul sagetii duble la dreapta se vor trece toate campurile din sectiunea Available Fields in sectiunea Selected Fields asa cum se arata in figura. Apoi click pe butonul Next

Formularea pot avea diferite layout-uri sau aranjamente ale etichetelor pe ecran.

- Columnar - Plaseaza etichetele in stanga fiecarui camp. Este similar unei coli de hartie si potrivit vizualizarii pe rand a cate unei singure inregistrari.

- Tabular - Plaseaza etichetele in partea de sus a ecranului, inregistrarile fiind pozitionate imediat dedesubt. Este similar unui spreadsheet si potrivit vizualizarii mai multor inregistrari deodata.

- Datasheet - Datele apar in acelasi mod ca la vizualizarea si adaugarea de date intr-un tabel.

- Justified - Plaseaza etichetele deasupra fiecarui camp si campurile sunt imprastiate in formular. Este potrivit vizualizarii unei singure inregistrari o data. (similar cu columnar layout).

Pentru acest exemplu alegeti columnar layout asa cum este aratat mai jos si apoi click pe Next.

Access dispune de cateva stiluri de afisare care determina modul in care va aparea formularul, incluzand elemente ca fonturi, culori si background folosite in formular. Pentru acest exemplu selectati stilul Standard si click pe Next

In pasul final se va da un nume formularului: CustomerDataEntry si click pe Finish

Noul formular va fi creat si deschis. El va aparea astfel:

Pentru navigarea printre campurile formularului se foloseste tab key, iar pentru mutarea pe urmatoarea sau precedenta inregistrare se folosesc butoanele barei -record navigation bar- existenta in partea de jos a formularului:

Butoanele barei de navigare - navigation bar-  indeplinesc urmatoarele functiuni:

Merge pe prima inregistrare.

 Merge pe precedenta inregistrare.

 Merge pe urmatoarea inregistrare.

 Merge pe ultima inregistrare.

Depaseste ultima inregistrare pozitionandu-se pentru adaugarea unei noi inregistrari.

Se inchide formularul pentru revenirea in ecranul principal Access

Pentru deschiderea formularului se ilumineaza numele formularului existent sub tab-ul Forms si apoi click pe butonul Open

Crearea si rularea unui raport

Rapoartele sunt asemanatoare interogarilor prin faptul ca ele folosesc date dintr-unul sau mai multe tabele si afiseaza inregistrarile respective. Spre deosebire de interogari insa, rapoartele adauga formatari output-ului incluzand fonturi, culori, background-uri si alte elemente. Rapoartele sunt destinate tiparirii la imprimanta si nu vizualizarii lor pe ecran.

In aceasta sectiune se va parcurge modul de creare a unui raport cu ajutorul Report wizard.

1 Crearea unui raport cu un singur tabel folosind Wizard

In ecranul principal Access se activeaza tab-ul Reports.

Pentru crearea unui nou raport, click pe butonul New. Fereastra de dialog New Report va pune la dispozitie optiunile de creare a raportului si lista de tabele si interogari disponibile.

Se selecteaza optiunea Report wizard si apoi tabelul Customer.

In pasul urmator se specifica campurile tabelului care vor figura in raport. In cazul nostru se doreste afisarea tuturor campurilor. Se muta toate campurile din sectiunea Available Fields in sectiunea Selected Fields ca in figura de mai jos.

Urmatorul pas ofera oportunitatea de adaugare de nivele de grupare -Grouping Levels- raportului. Nivel de grupare inseamna cateva inregistrari care au aceeasi valoare pentru un anumit camp si se va afisa acea valoare doar pentru primele inregistrari ale grupurilor respective. In cazul de fata nu se adauga  grouping levels si se executa click pe Next.

In urmatorul pas se poate specifica ordinea de sortare a dateloor din raport. Pentru acest exemplu se va face o sortare dupa valorile campului CustomerID. Pentru aceasta se va derula lista din dreptul numarului si se va alege campul CustomerID ca in figura. Apoi click pe Next.

Urmatorul pas specifica layout-ul raportului. Exista trei optiuni:

- Columnar - Plaseaza etichetele campurilor in stanga fiecarui camp.

- Tabular - Plaseaza etichetele campurilor in partea de sus a raportului iar inregistrarile sunt afisate sub acestea.

- Justified -Plaseaza etichetele deasupra fiecarui camp, campurile fiind imprastiate pe toata pagina raportului.

In general, rapoartele utilizeaza tabular layout. Pentru acest exemplu se alege Tabular layout si se seteaza orientarea paginii pe Landscape astfel incat toate campurile se vor incadra in pagina. Click pe Next pentru a continua.

In urmatorul pas se alege un anumit stil pentru raport. Pentru exemplul de fata se alege stilul Corporate si apoi click pe Next.

La final se da un nume raportului: CustomerReport si apoi click pe butonul Finish pentru a crea, salva si afisa noul raport.

Output-ul obtinut este dat in figura urmatoare. Este posibil ca pe anumite ecrane ultimul camp, Zip, sa fie vizibil doar executand scroll la dreapta.

Odata creat noul raport, el poate fi afisat, tiparit sau transferat in Microsoft Word sau Microsoft Excel. Butoanele barei de instrumente din partea de sus a ecranului indeplinesc urmatoarele functiuni:

Baze de date pentru legislatie

Superlex este baza de date juridice a Ministerului Justitiei si abordeaza doua directii:

- Biblioteca de acte normative, care cuprinde actele normative,

- Arhiva de jurisprudenta, care cuprinde spete ordonate in functie de materie (cauzele judecate) si in functie de sursa secundara (sursa - initiala sau secundara - se refera la autoritatea care a pronuntat decizia).

Biblioteca cuprinde actele normative emise din 1863 pana in prezent. Fiecare act are doua mari parti ce cuprind la randul lor mai multe rubrici (campuri):

Prima parte poarta denumirea de 'Textul legii' si se refera la actul propriu zis ce contine informatii despre:

- tipul actului normativ (de exemplu: Lege, hotarare, ordin, ordonanta etc.);

- numarul actului normativ;

- publicarea actului normativ (Monitorul/Buletinul Oficial);

- numarul Monitorului/Buletinului Oficial in care a fost publicat actul normativ;

- data publicarii actului normativ;

- emitentul actului normativ respectiv;

- daca actul normativ respectiv a mai fost republicat intre timp, ca urmare a modificarii lui;

- textul actului normativ;

- data adoptarii, a promulgarii si a intrarii in vigoare a actului normativ.

A doua parte se refera la modificarile pe care acest act le poate face asupra actor acte, modificarile ce i se pot aduce lui, trimiterile ce le poate face. Aceasta parte poarta denumirea de 'Fisa legii'.

Datorita volumului mare de date, actualmente sunt incarcate in biblioteca urmatoarele informatii:

- pentru perioada 1863-1940 este incarcata, cu exceptia a catorva acte ce au fost considerate mai importante, numai fisa legii;

- pentru perioada de dupa 1 decembrie 1989 sunt incarcate numai informatii referitoare la textul legii.

Cautarea in arhivele cu acte normative Bibliotecii Ministerului Justitiei este divizata in urmatoarele colectii:

- cautare in colectia de acte normative anul curent;

- cautare in colectia de acte normative anul 2002-2003;

- cautare in colectia de acte normative anii 1999 - 2001;

- cautare in colectia de acte normative anii 1996 - 1998;

- cautare in colectia de acte normative anii 1990 - 1995;

- cautare in colectia de acte normative anii 1864 - 1989.

La apelarea oricareia dintre acestea se obtine o fereastra cu urmatoarele obtiuni:

Perioada solicitata:

Numarul actului normativ:

Titlul contine:

Tipul actului normativ:

Anul aparitiei:

Starea actului normativ:

Numarul monitorului (3 cifre):

Emitentul actului normativ:

Numar maxim de rezultate:

Cautare dupa text:

Alegand, de exemplu, in rubrica destinata titlului cuvantul cheie veterinar se obtin toate actele normative care se refera la acesta. Am selectat: D1087/2001 - Decret nr. 1087 din 21 decembrie 2001 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974. Cu un click pe decretul nr. 1087/2001 se va obtine:

D nr. 1087 publicat in M.Of. nr. din data:
D1087/2001

Decret nr. 1087 din 21 decembrie 2001 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974

Presedintele Romaniei

Decret nr. 1087

din 21 decembrie 2001

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 7 ianuarie 2002

In temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,
Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a:
Articol unic. - Se promulga Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 si se dispune publicarea acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRESEDINTELE ROMANIEI
ION ILIESCU

Bucuresti, 21 decembrie 2001.
Nr. 1.087

Regasirea unui document se poate face dupa emitent, tipul actului sau Monitorul Oficial. La accesarea Listei actelor normative dupa emitent vor apare, in ordine alfabetica, sub forma prescurtata sau nu, organelle care au emis acele acte. Am retinut ca exemplu:

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Apararii Nationale

Ministerul Justitiei

Ministerul Sanatatii

Cu un click pe Minist erul Agriculturii si Alimentatiei se obtine imaginea:

OMAPDR496/2004 Ordin nr. 496 din 13 iulie 2004 pentru aprobarea formularului de proces-verbal - fisa de inspectie fitosanitara la import Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 727 din 12 august 2004 (M.Of. Nr. 727 din: 08/12/2004

Cu urmatorul click pe OMAPDR496/2004 se obtine textul ordinului sub forma:

ORD nr. 496 publicat in M.Of. nr. din data:
OMAPDR496/2004
Ordin nr. 496 din 13 iulie 2004 pentru aprobarea formularului de proces-verbal - fisa de inspectie fitosanitara la import Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 727 din 12 august 2004

Ordin nr. 496

din 13 iulie 2004

pentru aprobarea formularului de proces-verbal - fisa de inspectie fitosanitara la import

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 727 din 12 august 2004

In baza prevederilor art. 13 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.030/2001, modificata prin Hotararea Guvernului nr. 1.619/2003,in temeiul Hotararii Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu modificarile ulterioare,ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aproba formularul de proces-verbal - fisa de inspectie fitosanitara la import, prezentat in anexele nr. 1a) si 1b).
Art. 2. - Instructiunile privind modul de completare a formularului de proces-verbal - fisa de inspectie fitosanitara la import, precum si procedura de codificare a acestuia sunt prevazute in anexa nr. 2, respectiv in anexa nr. 3.

Art. 6. - De la data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 502/2001 pentru aprobarea modelelor de procese-verbale privind controlul fitosanitar, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2002.

Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Ilie Sarbu

Bucuresti, 13 iulie 2004.
Nr. 496.

Accesarea bazei de date dupa tipul actului normative conduce la listarea, in ordine alfabetica a tipurilor de acte normative, de exemplu:

Circulara

COF

Comunicat

Cu un click pe circulara se vor obtine toate circularele emise in perioada de timp solicitata. Ne putem opri la pozitia:

CIRC14/2004 Circulara nr. 14 din 1 iulie 2004 privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna iulie 2004 (M.Of. Nr. 621 din: 07/08/2004)

Accesand CIRC14/2004 rezulta:

CIRC nr. 14 publicat in M.Of. nr. din data:
CIRC14/2004
Circulara nr. 14 din 1 iulie 2004 privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna iulie 2004

Banca Nationala a Romaniei

Circulara nr. 14

din 1 iulie 2004

privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna iulie 2004

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 621 din 8 iulie 2004

Avand in vedere prevederile Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei si tinand seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,
Banca Nationala a Romaniei h o t a r a s t e:
Pentru luna iulie 2004 nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei este de 20,75% pe an.

GUVERNATORUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI,
MUGUR ISARESCU

Bucuresti, 1 iulie 2004.
Nr. 14.

Accesul la Lista actelor normative dupa Monitorul Oficial pune la dispozitie Monitoarele Oficiale, in ordine descrescatoare, pe o anumita perioada de timp, de exemplu:

Monitorul Oficial Nr. 861 din: 09/21/2004

Monitorul Oficial Nr. 860 din: 09/21/2004

Monitorul Oficial Nr. 859 din: 09/20/2004

Solicitand Monitorul Oficial Nr. 860 apar o serie de decrete si hotarari, ca de exemplu:

Hotarare nr. 1502 din 16 septembrie 2004 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pe anul 2004 din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2004

Continutul acestei hotarari va fi obtinut sub forma:

H nr. 1502 publicat in M.Of. nr. din data:
HG1502/2004
Hotarare nr. 1502 din 16 septembrie 2004 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pe anul 2004 din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2004

Guvernul Romaniei

Hotarare nr. 1502

din 16 septembrie 2004

privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pe anul 2004 din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2004

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 860 din 21 septembrie 2004

In temeiul art. 108 din Constitutie, republicata, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si al art. 25 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. - Se aproba suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale la capitolul 67.01 'Agricultura si silvicultura', titlul 'Transferuri', cu suma de 73000.000 mii lei, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2004.
Art. 2. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa introduca, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificarile corespunzatoare in structura bugetului de stat si in volumul si structura bugetului Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pe anul 2004.
Art. 3. - Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale raspunde de modul de utilizare, in conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prevederilor prezentei hotarari.
Art. 4. - Cu sumele ramase neutilizate pana la data de 10 decembrie 2004, la propunerea ordonatorului principal de credite, se reintregeste Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Petre Daea
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucuresti, 16 septembrie 2004.
Nr. 1.502

Un alt capitol se refera la Acte contestate din punct de vedere constitutional. Accesul pe acesta latura conduce la aparitia ferestrei:

Actul contestat Prin Titlul Numarul de contestari

36/2002 ART 61    1

CCIVIL ART 1662    1

CCIVIL ART 607    1

Pentru articolul 162 din Codul de Procedura Civila apare forma:

Cu urmatorul continut:

DEC nr. 42 publicat in M.Of. nr. din data:
DCC42/2004
Decizie nr. 42 din 3 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1662 teza a doua din Codul civil Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 182 din 3 martie 2004

Act contestat dpdv constitutional prin: CCIVIL ART 1662
Curtea Constitutionala

Decizie nr. 42

din 3 februarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1662 teza a doua din Codul civil

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 182 din 3 martie 2004

Accesul la Arhiva de jurisprudenta a Ministerului Justitiei conduce la aparitia unei ferestre de forma:

Index    Material Sursa Initiala

10) Ca

10)Exp

11)Pro

137.C

La 137, C gasindu-se

137.C

137 Circulatie

Continutul acesteia se refera la Decizia penala nr. 127/R din 22 aprilie 1997, avand urmatorul continut:

Sursa secundara: CURTEA DE APEL BRASOV - DREPT PENAL
Materii:
- 137. circulatie
- Sustragerea de la recoltarea probelor biologice (art. 37 alin. 3 din decretul nr. 328/1966)
- Conditii
Rezumatul spetei: Recursul este fondat, critica fiind intemeiata.
Prin art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966, legiuitorul a incriminat fapta conducatorilor auto de a se sustrage de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
Prin dispozitia menþionata se sanctioneaza simplul refuz al conducatorului auto de a permite organului de specialitate sa-i stabileasca existenta alcoolemiei in sange in timpul conducerii pe drumurile publice, indiferent de gradul imbinatiei sale alcoolice.

Sursa primara: (Decizia penala nr. 127/R din 22 aprilie 1997)

In afara de Materii, regasirea se mai poate face dupa sursa secundara sau trimiteri.

Baze de date, motoare de cautare si portaluri juridice

In limba romana:

In limba franceza:

Programul LegeNet

Serviciul LegeNet ofera utilizatorilor posibilitatea de a accesa baza legislativa Indaco Lege direct prin intermediul Internetului. Astfel, colectia de acte normative romanesti poate fi consultata in orice moment, de la orice computer conectat la Internet. Accesul se face pe baza unui nume de utilizator si a unei parole, direct prin browser, la adresa www.legestart.ro/net

Prezentare generala

Modulul LegeNet LEGISLATIE

Legislatia Romaniei (Monitorul Oficial al Romaniei partea I, V, Buletinul Oficial al Romaniei, brosuri) in peste 95000 de acte normative, inclusiv cu imaginile din acte, vizualizate in mod hipertext

Perioada acoperita: 1818 pana in present

Intreaga colectie de coduri si constitutii, atat formele actualizate cat si cele originale,

Tariful vamal si alte reglementari vamale,

Norme si acte legislative din domeniul rutier, financiar-fiscal, comercial, legislatiei si protectiei muncii,

transporturi, calitatea in constructii etc., cu toate formele publicate si republicate in timp,

Republicarile actelor normative,

Forma actualizata a actelor normative care au suferit multiple modificari de-a lungul timpului dar nu au fost republicate in Monitorul Oficial

Formele in alte limbi de circulatie internationala ale unor acte normative

Modulul LegeNet JURISPRUDENTA

Peste 15000 de spete: decizii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Curtii de Apel si alte instante Judecatoresti.Practica judiciara prezentata prin serviciul LegeNet JURISPRUDENTA, ofera repere importante in abordarea unor probleme de drept, reprezentand in acelasi timp o reflectare fidela a sistemului judiciar romanesc care, prin informatiile oferite despre modalitatile concrete in care este aplicata legea, este utila tuturor

Modulul LegeNet Achizitii publice

Acte publicate in Monitorul Oficial al Romaniei partea VI cuprinzand: anunturi de intentie, de participare la licitatie de lucrari, produse, servicii, de atribuire a contractelor de achizitie pu blica

LegeNet Intranet

Pentru institutiile sau companiile cu un numar mare de angajati care au nevoie de acces la legislatie, Indaco a creat varianta de retea - LegeNet Intranet. Aceasta presupune instalarea bazei de date legislative pe serverul institutiei respective, de unde poate fi accesata de un numar de clienti, de la calculatoarele conectate la reteaua locala. Si in acest caz, aplicatia este bazata pe tehnologii web, accesul de pe statiile client facandu-se prin intermediul unei interfete Internet. Actualizarea informatiilor este realizata zilnic, automat, intr-un singur loc, si anume pe server.

Astfel, toti utilizatorii retelei beneficiaza de informatiile legislative la zi, fara a interveni in vreun fel pentru a realize actualizarea programului.