STRUCTURA SI CONTINUTUL JURIDIC AL INFRACTIUNII DE ASOCIERE IN VEDEREA SAVARSIRII DE INFRACTIUNI

STRUCTURA SI CONTINUTUL JURIDIC AL INFRACTIUNII DE ASOCIERE IN VEDEREA SAVARSIRII DE INFRACTIUNI

Continutul constitutiv al infractiunii.

Latura obiectiva.

Prin latura obiectiva a infractiunii se intelege activitatea persoanei fizice care prin urmarile ei periculoase vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal.

Latura obiectiva este alcatuita din elementul material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata. In continutul laturii obiective apar si unele conditii de timp, loc, mod si imprejurari in care se pot savarsi unele fapte, denumite si cerinte esentiale, conditii care nu apar in mod obligatoriu la toate infractiunile[1].

a) Elementul material al acestei infractiuni il poate constitui fie actiunea de a se asocia in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, fie actiunea de a initia constituirea unei asocieri in acelasi scop, fie actiunea de a adera la o astfel de asociere, fie, in fine, actiunea de a o sprijini sub orice forma[2]. Aceste actiuni fiind prevazute alternativ in continutul dispozitiei incriminatoare, oricare dintre ele poate constitui elementul material, cu precizarea ca in timp ce actiunile de asociere si de initiere a asocierii pot constitui neconditionat si singure elementul material, actiunile de aderare si de sprijinire presupun preexistenta asocierii (in cazul acestor actiuni exista deci o situatie premisa). Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe dintre aceste actiuni, in realizarea aceleiasi rezolutii, deci in legatura cu aceeasi asociere, va exista o singura infractiune, insa pluralitatea actiunilor savarsite va fi avuta in vedere la individualizarea pedepsei[3].

Prin actiunea de a se asocia se intelege intrarea in asociatie chiar in momentul constituirii acesteia, adica participarea la constituirea asociatiei si consimtamantul de a fi membru al acesteia. Prin aceasta actiune ia nastere pluralitatea constituita de faptuitori supusi unei anumite discipline interne, unor anumite reguli privind ierarhia, rolurile membrilor si planurile de activitate. Asocierea se realizeaza prin actiunea fiecareia dintre persoanele care participa la aceasta injghebare colectiva, indiferent din ce ar consta in mod concret contributia fiecaruia. Codul nostru penal nu face distinctie intre autori, organizatori si membri de rand ai gruparii[4].

Prin actiunea de a initia constituirea unei asocieri se intelege efectuarea de acte menite sa determine si sa pregateasca constituirea asocierii. Aceasta actiune cu prinde deci efectuarea de acte prin care se fac propuneri de constituire a gruparii, se cauta sa se determine alte persoane de a intra in asocierea proiectata, se organizeaza intrunirea in vederea constituirii asocierii etc. Vor intra in notiunea de initiere toate actele intreprinse in vederea constituirii asocierii.

Actiunea de initiere poate fi savarsita de o singura persoana sau de mai multe, fiecare dintre acestea avand calitatea de autori ai infractiunii, indiferent daca s-a ajuns sau nu la constituirea asocierii si indiferent daca persoana sau persoanele care au initiat constituirea au intrat sau nu in asociere. Necesitatea de a curma in germene aceasta activitate infractionala a impus deci asimilarea initierii constituirii asocierii cu insasi crearea acesteia.

Prin actiunea de aderare la o asociere se intelege intrarea in asociere sau gruparea constituita, ca membru al acesteia[5]. Aderarea poate fi expresa, adica facuta printr-o declaratie formala de aderare, orala sau scrisa, prin depunerea unui juramant sau indeplinirea unui ritual cerut de regulile asocierii. In acest caz, nu intereseaza activitatea depusa de faptuitor in cadrul gruparii. Aderarea poate fi insa si tacita, in care caz ea rezulta din activitatea desfasurata ca membru de fapt al gruparii. Atat din declaratia sau formalitatile indeplinite, cat si din activitatea desfasurata trebuie sa rezulte aderarea efectiva a persoanei respective la asociere si nu simpla intentie sau dorinta de a adera.

Prin actiunea de sprijinire a asocierii pentru savarsirea de infractiuni se intelege inlesnirea sau ajutorul (art. 26 C. pen.) dat asociatiei tot in timpul existentei sale. Sprijinirea poate fi infaptuita, asa cum se arata in dispozitia incriminatoare, sub orice forma. Sprijinirea poate consta dintr-o contributie de natura sa inlesneasca activitatea asocierii sau sa ajute in orice mod existenta acesteia. Sub acest ultim aspect, sprijinirea poate consta in orice ajutor material sau moral dat asocierii pentru mentinerea acesteia sau pentru asigurarea desfasurarii activitatii sale (furnizarea de informatii, indicatii, acordarea de ajutor banesc, procurarea de mijloace sau instrumente necesare savarsirii infractiunilor programate etc).

Dupa cum s-a aratat mai sus, atat aderarea, cat si sprijinirea unei asocieri nu pot avea loc decat dupa ce asocierea s-a constituit, fiindca nu se poate adera la o asociere inexistenta sau sprijini o asociere care nu s-a constituit inca. Existenta asociatiei constituie, in cazul acestor actiuni, o situatie premisa[6]. Sprijinul dat celui care a initiat constituirea sau celor care au participat la constituirea asocierii, fara ca sprijinitorul sa intre in asociatie, constituie o complicitate anterioara la infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni[7].

b) Cerinta esentiala. Existenta elementului material si deci a insasi infractiunii este conditionata de indeplinirea unei cerinte speciale, si anume aceea ca asocierea constituita sau a carei constituire este initiata, ori la care se adera sau .careia i se da sprijin sub orice forma, sa aiba ca scop savarsirea uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art. 167 C. pen. Pericolul social pe care il prezinta actiunile care constituie elementul material al acestei infractiuni este determinat tocmai de scopul asocierii, iar amenintarea in care se concretizeaza acest pericol este legata de scopul asociatiei care consta in savarsirea de infractiuni. Daca asocierea n-ar fi constituita in vederea savarsirii de infractiuni, toate actiunile legate de constituirea ei si-ar pierde semnificatia juridica penala si n-ar putea constitui elementul material al infractiunii. Este suficient ca scopul sa constea in savarsirea unei singure infractiuni pentru ca asocierea sa constituie o infractiune prin ea insasi. Infractiunea sau infractiunile a caror savarsire constituie scopul asocierii pot fi de orice natura, cu exceptia insa a infractiunilor contra securitatii statului, prevazute de dispozitiile art. 155-165 C. pen., deoarece daca asocierea ar avea de scop savarsirea acestor infractiuni, ar constitui infractiunea de complot (art. 167 C. pen.). Chiar daca numai una dintre infractiunile program ale asocierii ar fi o infractiune contra securitatii statului, dintre cele aratate in art. 167 C. pen., fapta va constitui infractiunea de complot[8]

c) Urmarea imediata. Existenta laturii obiective a oricarei infractiuni este conditionata de faptul ca prin comiterea actiunii sau inactiunii incriminate sa se produca o urmare periculoasa.

Urmarea periculoasa este acea modificare negativa a realitatii inconjuratoare pe care fapta savarsita a produs-o sau este susceptibila sa o produca si care-si gaseste expresia in periclitarea, vatamarea sau valorilor sociale aparate de legea penala. Orice actiune sau inactiune interzisa de legea penala, oricare ar fi forma sau modalitatea in care se realizeaza, produce un anumit rezultat vatamator care poate consta fie intr-o stare de pericol, fie intr-o vatamare materiala.

Savarsirea vreuneia dintre actiunile care pot constitui elementul material al infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni are ca rezultat imediat crearea unei stari de pericol pentru relatiile de convietuire sociala si pentru ordinea de drept. Aceasta stare de pericol decurge din amenintarea cu savarsirea infractiunii sau infractiunilor care intra in programul asocierii, amenintare care devine actuala prin insusi faptul savarsirii vreuneia dintre actiunile care pot constitui elementul material al infractiunii[9].

Desigur, starea de pericol este variabila, ca intensitate, in raport cu actiunea prin care s-a realizat elementul material al infractiunii. Sub acest aspect, se poate face deosebire intre actiunea de initiere a constituirii si actiunea de constituire a asocierii, intre aceasta din urma si aderarea sau sprijinirea asocierii etc.

Intrucat asocierea pentru savarsirea de infractiuni constituie prin ea insasi o infractiune, urmarea imediata a actiunii ce constituie elementul sau material nu-si schimba continutul in cazul realizarii scopului asocierii, adica prin savarsirea infractiunii sau infractiunilor planuite. Acestea vor constitui infractiuni de sine statatoare si vor atrage raspunderea faptuitorilor in concurs cu aceea pentru infractiunea de asociere (vezi mai jos, nr. 3, II). Totusi, sub raportul intensitatii urmarii imediate a asocierii, savarsirea infractiunii sau infractiunilor planuite trebuie sa fie avuta in vedere la stabilirea gradului de pericol social si deci la individualizarea pedepsei.

d) Legatura de cauzalitate. Un alt element important al laturii obiective il constituie legatura de cauzalitate intre actiunea ori inactiunea faptuitorului si urmarea imediata.

Legatura de cauzalitate este liantul intre elementul material (cauza) si urmarea imediata (efectul) cerut de lege pentru existenta infractiunii. Cu alte cuvinte, existenta infractiunii este conditionata de legatura de cauzalitate dintre actul de conduita interzis si urmarea imediata socialmente periculoasa prevazuta de lege.

Intre actiunile care pot constitui elementul material al infractiunii si urmarea imediata exista totdeauna o legatura de cauzalitate, fiindca savarsirea vreuneia dintre aceste actiuni, in conditiile prevazute de lege, duce implicit la producerea urmarii imediate. Nu se pune deci problema dovedirii acestei legaturi[10]

1.2. Latura subiectiva.

Latura subiectiva a infractiunii consta intr-o anumita atitudine psihica, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare[11].

Latura subiectiva poate fi definita ca fiind alcatuita din totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea psihica a faptuitorului - sub raportul constiintei si vointei sale - fata de materialitatea faptei savarsite. In literatura de specialitate se considera ca elementul esential al laturii subiective il constituie vinovatia, insa pentru completarea acesteia mai sunt, uneori, necesare si conditii privitoare la mobil si scop.

a) Elementul subiectiv al infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni are forma de vinovatie a intentiei. Savarsirea din culpa a acestei fapte, posibila numai in unele dintre modalitatile acesteia, nu este incriminata. Persoana care savarseste vreuna dintre actiunile care pot constitui elementul material al infractiunii stie, dupa caz, ca se asociaza cu alte persoane, ca initiaza constituirea unei asocieri, ca adera la o asociere ori ca o sprijina in vreun fel oarecare. El prevede, asadar, in limitele acestei cunoasteri, rezultatul faptei sale si il doreste, sau accepta eventualitatea producerii lui.

b) Cerinta esentiala. Nu este suficient pentru existenta infractiunii, din punct de vedere subiectiv, ca faptuitorul sa fi stiut ca se asociaza sau ca sprijina o asociatie, ci este necesar ca el sa fi stiut ca asociatia a carei constituire o initiaza sau la care adera sau pe care o sprijina este o asociere care are drept scop savarsirea uneia sau mai multor infractiuni. Numai daca faptuitorul a cunoscut scopul asocierii se poate vorbi de vinovatie cu intentie, caci numai pe aceasta baza se poate prevedea rezultatul social periculos al faptei (urmarea imediata). Nu este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut in amanunt planul asocierii, adica ce anume infractiune sau infractiuni sunt planuite; este suficient daca a cunoscut ca asocierea avea drept scop savarsirea de infractiuni[12]. Daca faptuitorul n-a cunoscut scopul asocierii, chiar atunci cand ignoranta sau eroarea ar fi rezultatul culpei sale, fapta nu va constitui infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni, care nu poate fi savarsita decat cu intentie. Intentia poate fi insa si indirecta, printre altele atunci cand faptuitorul a avut o cunoastere nesigura asupra scopului asocierii la care a aderat sau pe care o sprijina[13].

Desigur, initierea constituirii unei asocieri in scopul savarsirii de infractiuni ori asocierea in acelasi scop, ca de altfel in genere si aderarea sau sprijinirea asocierii presupune, de regula, o intentie calificata prin scopul urmarit. Asa cum am aratat mai sus, scopul asocierii este o cerinta esentiala privind elementul material care se rasfrange asupra elementului subiectiv prin cunoasterea naturii asocierii si deci prin prevederea scopului si urmarirea sau acceptarea lui.

Forme, modalitati, sanctiuni.

2.1. Formele in care poate fi savarsita infractiunea de asociere in

vederea savarsirii de infractiuni.

a) Acte preparatorii si tentativa. Asocierea pentru savarsirea de infractiuni fiind o infractiune comisiva si de intentie este susceptibila de o desfasurare in timp a activitatii infractionale, putand trece prin faza actelor de pregatire si a tentativei. Aceste faze nu sunt insa incriminate, iar in masura in care sunt cuprinse in actiunile care constituie elementul material al asocierii sunt considerate de lege ca acte de executare a infractiunii fapt consumat.

b) Consumare. Infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni se consuma in momentul savarsirii vreuneia dintre actiunile care pot constitui elementul material al acesteia, moment in care apare starea de pericol care constituie urmarea imediata[14]. Fiind legat de savarsirea actiunii care constituie elementul material, momentul consumarii acestei infractiuni variaza, pentru diferitii faptuitori, in functie de actiunea pe care a savarsit-o fiecare. Astfel, pentru cel care a savarsit actiunea de initiere a constituirii unei asocieri, infractiunea se consuma in momentul in care s-a efectuat actiunea de initiere. Pentru aceia dintre faptuitori care au luat parte la constituirea asocierii sau gruparii, infractiunea se consuma in momentul in care s-a constituit asocierea. In fine, in cazul celorlalte modalitati de savarsire a infractiunii, momentul consumarii este acela in care faptuitorul a aderat la asociere sau a savarsit un act de sprijinire a acesteia[15].

Consumarea infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni nu este deci conditionata de realizarea scopului in vederea caruia a fost constituita asocierea, adica de savarsirea infractiunii sau infractiunilor care intra in programul acesteia. Savarsirea unor asemenea infractiuni, desi apare ca o consecinta a constituirii asocierii, nu are insa o alta legatura cu infractiunea de asociere, asa fel incat intre aceasta infractiune si infractiunea sau infractiunile savarsite exista numai un concurs de fapte conexe.

c) Epuizare. Desi infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni este o infractiune momentana, totusi dupa consumare fapta este susceptibila, in raport cu programul asocierii, de o prelungire in timp a activitatii infractionale. Aceasta prelungire este posibila fie prin vointa faptuitorilor, in cazul unora dintre modalitatile infractiunii, fie prin insasi natura actiunii, in cazul altor modalitati[16]. Astfel, in cazul initierii constituirii unei asocieri pentru savarsirea de infractiuni, desi momentul consumarii infractiunii este acela al savarsirii unui act de initiere, daca faptuitorul nu este impiedicat, el va continua in baza aceleiasi rezolutii sa savarseasca si alte asemenea acte in vederea efectivei constituiri a asocierii[17]. Tot astfel, in cazul sprijinirii sub orice forma a unei asocieri pentru savarsirea de infractiuni, desi consumarea infractiunii, in aceasta modalitate, are loc in momentul savarsirii unui act de sprijinire, faptuitorul poate totusi continua sa savarseasca alte asemenea acte, pe baza aceleiasi rezolutii infractionale, in ambele aceste cazuri, pluralitatea de acte nu schimba forma si unitatea infractiunii, dar pentru stabilirea exacta a faptei si deci pentru individualizarea pedepsei, vor trebui avute in vedere toate actele de executare savarsite, rezultatul social periculos epuizandu-se o data cu ultimul act.

In cazul asocierii, adica al constituirii unei asocieri pentru savarsirea de infractiuni, care constituie modalitatea tipica a infractiunii de care ne ocupam, momentul consumarii este acela in care s-a realizat sau s-a constituit asocierea sau gruparea. Dar o data atins acest moment, starea infractionala se prelungeste in mod natural pana in momentul in care intervine o actiune contrara care pune capat asocierii. Tot astfel, in cazul aderarii la o asociere pentru savarsirea de infractiuni, desi se consuma in momentul savarsirii actului de aderare, activitatea ilicita se prelungeste in timp pana la desfiintarea gruparii sau pana la iesirea faptuitorului din ea.

Asadar, in cazul acestor ultime modalitati, infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni, activitatea infractionala se prelungeste in mod natural dincolo de momentul consumarii, capatand forma infractionala a faptei continue si facand sa apara, ca la orice infractiune continua, un moment al epuizarii. Acest moment trebuie sa fie avut in vedere la determinarea gravitatii urmarii imediate, a pericolului social concret al faptei si deci la individualizarea pedepsei.

2.2. Modalitatile normative de savarsire a infractiunii.

In forma ei de baza reglementata de art. 323 alin. 1 C.pen., infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni are existenta de sine statatoare, nefiind necesara si savarsirea vreuneia dintre infractiunile pentru care a fost constituita gruparea sau asocierea.

Potrivit normei care o incrimineaza, pentru a exista aceasta infractiune in forma unei pluralitati constituite trebuie sa existe o grupare de persoane, o organizare speciala a acesteia si un program infractional ce urmeaza sa fie realizat de membrii acestei grupari[18].

Aceasta inseamna ca poate fi retinuta infractiunea prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen. si poate fi angajata raspunderea penala numai atunci cand probatoriul administrat denota, fara echivoc, ca mai multe persoane au infiintat o grupare sau asociere pentru a comite in viitor infractiuni, dupa o prealabila organizare cu stabiliri de ierarhii, impartiri de sarcini sau responsabilitati interne-si planificarea minutioasa, in detaliu, a activitatilor infractionale ce urmeaza sa fie intreprinse[19].

Se cere, insa, indeplinirea unei cerinte speciale, aceea ca asocierea constituita sau a carei constituire este initiata ori la care se adera sau careia i se da sprijin sub orice forma sa aiba ca scop savarsirea uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele prevazute de ait. 167 C.pen.

Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii oricareia dintre modalitatile alternative specifice laturii obiective, nefiind conditionata de realizarea scopului in vederea caruia a fost infiintata asocierea, adica de savarsirea infractiunii sau infractiunilor care sunt vizate in programul acesteia.

Ipotetic, ar putea fi retinuta infractiunea prevazuta de art. 323 alin. 1 C.pen.. daca organul de urmarire penala si instanta de judecata stabilesc pe baza de probe ca inculpatii hotarasc sa sparga banci pentru a fura bani. In acest scop se intalnesc periodic, unul dintre ei isi asuma raspunderea coordonarii actiunilor, altul sa procure schite cu amplasarea caselor de bani, alt inculpat sa faca rost de substanta exploziva ce urmeaza a fi folosita, altul sa se documenteze cu privire la ora si metodologia schimbarii personalului de paza din posturi etc.

O asemenea .activitate cu durata in timp, cu nucleu organizat si subordonare intre membrii asociati, cu obligatii si solidaritati reciproce, cu plan si impartiri de sarcini concrete, prezinta pericol social deosebit de ridicat pentru valorile sociale protejate de legea penala, deoarece trecerea la savarsirea faptelor penale proiectate a fi comise in viitor, poate avea loc cu mai multe sanse de reusita[20]. Asa fiind, societatea in ansamblu si legiuitorul, ca organ legislativ, nu si-a putut permite sa astepte savarsirea faptelor programate de catre cei asociati sau constituiti intr-o grupare cu asemenea obiective infractionale, motiv pentru care a instituit incriminarea din art. 323 alin. 1 C.pen. In forma pluralitatii constituite de faptuitori[21].

Daca fapta de asociere este urmata de savarsirea infractiunii sau infractiunilor pentru care a fost infiintata gruparea sau asocierea, exista concurs de infractiuni intre infractiunea de sine statatoare prevazuta de art: 323 alin. 1 C.pen. si infractiunea savarsita de catre subiectii activi prin cooperarea lor (art. 323 alin. 2 C.pen.).

Infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni poate fi urmata de comiterea, in concurs, cu orice alta infractiune, cu exceptia celor indreptate impotriva securitatii statului pentru care exista incriminarea speciala a infractiunii de complot.

In practica judiciara s-a pus, si este, in continuare de actualitate, problema incadrarii juridice atunci cand fapta sau faptele prevazute de legea penala- sunt comise de mai multe persoane in conditii de calificare (art. 189 alin. 2; art. 197 alin. 2 lit. a, art. 208, 209 lit. a; 211 alin. 2 lit. a Cod penal si altele), in varianta savarsirii in grup (art. 67 alin. 2 si 68 alin. 1 lit. b din Legea nr. 56/1992) sau in situatia circumstantei agravante generale prevazuta de art. 75 lit. a C.pen.

Savarsirea uneia sau mai multor infractiuni prin cooperarea mai multor subiecti activi pe baza unei intelegeri anterioare activitatilor infractionale concrete, desi nu exclude, nu implica in orice conditii retinerea infractiunii prevazuta de art. 323 alin. 1 C.pen., in concurs cu infractiunea sau infractiunile comise in materialitatea loc .

Concursul de infractiuni la care ne referim poate fi retinut numai daca datele obiective ale cauzei duc la concluzia ca, intre subiectii activi exista consens, fara echivoc, privind constituirea si scopul asocierii, infractiunea prevazuta de art. 323 alin. 1 C.pen., consumandu-se in momentul realizarii consensului[23] si al intocmirii planului amanuntit referitor la rolul coordonatorului si al fiecarui participant, dupa care au comis infractiunile programate.

Simplul fapt al comiterii in comun a uneia sau mai multor infractiuni, chiar daca faptuitorii, in prealabil se intalnesc si discuta cum sa procedeze si stabilesc aportul fiecaruia, nu justifica retinerea in sarcina lor si a infractiunii prevazuta de art. 323 alin. 1 C.pen., ci doar a infractiunii sau infractiunilor comise prin contributia lor comuna[24].

In astfel de cazuri ne aflam doar in prezenta participatiei penale, iar discutiile dintre ei, anterioare savarsirii faptei cu privire la locul, timpul, modul, mijlocele de savarsire, cat si la contributia fiecaruia, au semnificatia realizarii legaturii subiective intre participanti - conditie sine qua non a acestei forme a pluralitatii de faptuitori, acestia urmand sa raspunda numai pentru infractiunea sau infractiunile pe care le-au comis impreuna nu si pentru infractiunea autonoma de asociere pentru savarsirea de infractiuni[25].

Pe aceasta linie de gandire, intr-o solutie recenta a instantei de judecata s-a argumentat ca fapta a trei inculpati de a se fi inteles si pregatit sa comita talharii clin masini straine de transportat marfa si de a se fi deplasat in doua randuri cu autoturismul unuia dintre ei dintr-o comuna a unui judet unde isi aveau domiciliul pe drumul european din alt judet unde au incercat prin violenta sa opreasca masinile straine pentru .a fora bunuri si bani, nereusind sa desavarseasca faptele propuse, constituie doar infractiunea de tentativa de talharie in forma continuata nu si infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni. Pentru aceasta ultima infractiune se impune achitarea inculpatilor fiindca nu se face dovada constituirii intr-o asociere sau grupare, cu impartire de roluri si sarcini, cu intocmirea unui plan amanuntit de actionare sub comanda si autoritatea unuia dintre ei[26].

Altfel spus, sustinem ca poate fi retinut concursul de infractiuni la care se refera art. 323 alin. 2 C.pen. numai atunci cand sunt intrunite si elementele constitutive ale infractiunii prevazute-de art. 323 alin. 1 C.pen. - ca infractiune de sine statatoare. Daca elementele acesteia sunt realizate si cei care constituie gruparea sau asocierea ori adera la acestea sau le sprijina sub orice forma, comit infractiunea sau infractiunile programate, exista concurs real de infractiuni in forma prevazuta de art. 33 lit. a C.pen.

2. Sanctionarea infractiunii.

Cand infractiunea este savarsita in varianta prevazuta in art. 324.alin.1 C.pen., pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 3 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat.

Cu aceeasi pedeapsa (inchisoarea de la 3 luni la 3 ani) sunt pedepsite si faptele prevazute in alin.4 si alin.5 ale art. 324 C.pen.

In situatia prevazuta in alin 2 al art. 324[27] (cand infractiunea este savarsita de catre un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori de catre o persoana din cele prevazute in art. 160 C.pen.), pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani, fara insa a se depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat.

Explicatii complementare.

1. Aspecte de drept procesual penal.

Actiunea penala pentru infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni se pune in miscare din oficiu. Urmarirea penala si judecarea se efectueaza potrivit regulilor obisnuite. Competent sa judece aceasta infractiune in prima instanta este tribunalul judetean [art. 28 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.].

Precedente legislative si situatii tranzitorii.

Codul penal de la 1864 incrimina asocierea facatorilor de rele in vederea savarsirii de infractiuni contra persoanei sau contra proprietatii (art. 213-216). Sprijinirea asocierii era prevazuta ca o modalitate atenuata a infractiunii^[28].

Codul penal de la 1936 prevedea in titlul privitor la "Crime si delicte in contra linistii publice" incriminarea si sanctionarea asocierii pentru comiterea de infractiuni (art. 315-319). Acest cod reproducea de fapt dispozitiile legilor penale speciale din 1924 si 1933 privind reprimarea infractiunilor contra linistii publice. Prin dispozitiile din art. 315 C. pen. de la 1936 se incrimina fapta de asociere in scopul savarsirii de infractiuni sau chiar numai unei infractiuni contra vietii, integritatii corporale sau libertatii persoanei, ori contra bunurilor. Era incriminata si simpla intelegere in acest scop. De asemenea, erau incriminate prin dispozitii separate instigarea si diferite forme de sprijinire a asocierii pentru savarsirea de infractiuni^[29].

In ipoteza unor situatii tranzitorii, este de observat ca, in ceea ce priveste conditiile de incriminare, intrucat Codul penal anterior limita programul asocierii numai la anumite infractiuni, acest cod apare ca mai favorabil infractorului in cazul cand asocierea ar privi alte infractiuni decat cele prevazute in art. 315 C. pen. anterior. In ceea ce priveste sanctiunea, dispozitiile din Codul penal in vigoare sunt evident mai favorabile infractorului.