DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR - TEST GRILA

a.

Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public roman.

b.

Dreptul administrativ este o ramura a dreptului privat roman.

c.

Dreptul administrativ este o ramura a dreptului international.

a.

Aceste norme juridice reglementeaza numai situatia bunurilor administratiei publice.

b.

Aceste norme juridice reglementeaza numai regimul juridic domenial aplicabil bunurilor administratiei publice.

c.

Aceste norme juridice reglementeaza numai situatia bunurilor administratiei publice si regimul juridic domenial aplicabil acestora.

a.

Relatiile sociale din cadrul dreptului administrativ se nasc si se modifica in sfera dreptului financiar.

b.

Relatiile sociale din cadrul dreptului administrativ se nasc si se modifica in sfera puterii politico-executive.

c.

Relatiile sociale din cadrul dreptului administrativ se nasc si se modifica in sfera administratiei publice.

a.

Dreptul administrativ al bunurilor este o subramura a dreptului comercial.

b.

Dreptul administrativ al bunurilor este o subramura a dreptului administrativ.

c.

Dreptul administrativ al bunurilor este o subramura a dreptului valorilor imobiliare.

a.

Dupa acest criteriu este domeniul public al statului si al judetului.

b.

Dupa acest criteriu este domeniul public natural si artificial.

c.

Dupa acest criteriu este domeniul public aerian si terestru.

a.

Dupa acest criteriu este domeniul public al statului,al judetului si al comunei.

b.

Dupa acest criteriu este domeniul public aerian, maritim si terestru.

c.

Dupa acest criteriu este domeniul public natural si artificial.

a.

Primele acte au fost Regulamentele Organice.

b.

Primul act a fost Letopisetul Moldovei.

c.

Primul act a fost Constitutia din 1866.

a.

Acesta se refera la domeniul public al statului.

b.

Acesta se refera la bunurile ce nu apartin statului.

c.

Acesta se refera la domeniul lucrurilor care pot fi proprietate privata.

a.

Constitutiile comuniste din 1948, 1952 si 1965.

b.

Constitutiile din 1866 si 1923.

c.

Constitutiile din 1923 si 1938.

a.

Constitutia din 1952.

b.

Constitutia din 1965.

c.

Constituia din 1991.

a.

Aceste constitutii au utilizat notiunile de domeniu public, proprietate publica si proprietate privata, dar numai pentru a desemna proprietatea socialista.

b.

Aceste constitutii au eliminat din sistemul proprietatii, notiunile de domeniu public, proprietate publica si proprietate privata.

c.

Aceste constitutii nu au folosit notiunile notiunile de proprietate socialista de stat, proprietate socialista cooperatista si proprietate personala.

a.

Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art.136 alin.4 din Constitutia Romaniei, republicata.

b.

Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute in anexa la Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

c.

Domeniul public este alcatuit din bunurile care sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ teritoriale prin nationalizare.

a.

Prin Legea nr.33/1994.

b.

Prin Legea nr.213/1998.

c.

Prin O.U.G. nr.54/2006.

a.

Trebuie sa fie de uz sau de interes public.

b.

Trebuie sa fie folosite de catre toata lumea.

c.

Trebuie sa fie supuse unui anume regim juridic administrativ.

a.

Bunurile apartinand domeniului public sunt in proprietatea persoanelor juridice de drept privat.

b.

Bunurile apartinand domeniului public sunt in proprietatea persoanelor juridice de drept public.

c.

Bunurile apartinand domeniului public sunt in proprietatea persoanelor fizice de drept public.

a.

In cazul persoanelor fizice, scopul patrimoniului consta in satisfacerea nevoilor.

b.

In cazul persoanelor fizice, scopul patrimoniului consta in realizarea sarcinilor pentru care au fost infiintate.

c.

In cazul persoanelor fizice, scopul patrimoniului consta in satisfacerea partiala a nevoilor acestora.

a.

In cazul persoanelor juridice, scopul patrimoniului este satisfacerea nevoilor acestora.

b.

In cazul persoanelor juridice, scopul patrimoniului este nesatisfacerea nevoilor acestora.

c.

In cazul persoanelor juridice, scopul patrimoniului este realizarea sarcinilor pentru care au fost infiintate.

a.

Bunurile apartinand domeniului public sunt destinate numai persoanelor fizice.

b.

Bunurile apartinand domeniului public sunt destinate uzului general.

c.

Bunurile apartinand domeniului public sunt destinate tuturor astfel ca toata lumea trebuie sa se foloseasca de ele in mod direct.

a.

Aceste bunuri pot fi supuse unui regim juridic mixt, de drept public si de drept privat, dar si unui regim de drept administrativ.

b.

Aceste bunuri nu sunt supuse unui regim juridic de drept public.

c.

Aceste bunuri nu pot fi supuse unui regim juridic de drept administrativ.

a.

Bunurile apartinand domeniului public pot sa fie in proprietatea persoanelor juridice de drept public, in proprietatea comunei si a municipiului.

b.

Aceste bunuri pot sa fie numai in proprietatea comunei.

c.

Aceste bunuri pot sa fie numai proprietatea municipiului.

a.

Comuna este persoana juridica de drept public care are capacitate juridica deplina.

b.

Comuna este persoana juridica de drept privat care nu are capacitate juridica deplina, ci numai un patrimoniu propriu.

c.

Comuna este persoana juridica de drept public care are capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.

a.

Statul si unitatile administrativ teritoriale au un patrimoniu compus dintr-o masa de bunuri ce formeaza domeniul public si dintr-o masa de bunuri ce formeaza domeniul privat, fiecare avand regimuri juridice distincte, un regim juridic de drept administrativ in cazul bunurilor apartinand domeniului public si un regim juridic de drept civil in cazul bunurilor care formeaza domeniul privat.

b.

Statul si unitatile administrativ teritoriale au un patrimoniu ca si persoanele juridice de drept privat.

c.

Statul si unitatile administartiv teritoriale au un patrimoniu ca si persoanele juridice de drept public.

a.

Patrimoniul unei persoane este format numai din bunurile ce apartin persoanei respective.

b.

Patrimoniul unei persoane este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica si a bunurilor la care se refera aceste drepturi.

c.

Patrimoniul unei persoane este format exclusiv din drepturile si obligatiile cu valoare economica.

a.

Drepturile patrimoniale sunt drepturile care au un continut economic.

b.

Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale nepatrimoniale.

c.

Drepturile patrimoniale sunt drepturile care nu au un continut economic, adica sunt neevaluabile in bani.

a.

Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale.

b.

Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi cu caracter personal si drepturi cu caracter impersonal.

c.

Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi reale si drepturi de creanta.

a.

Dreptul real este dreptul personal nepatrimonial in virtutea caruia titularul sau poate sa exercite atributele asupra unui lucru determinat sau nedeterminat, in mod direct, fara a mai fi necesara interventia unei alte persoane;

b.

Dreptul real este dreptul subiectiv in virtutea caruia titularul sau poate sa-si exercite atributele asupra unui lucru determinat, in mod direct si nemijlocit, fara a mai fi necesara interventia unei alte persoane;

c.

Dreptul real este dreptul de creanta in virtutea caruia titularul sau poate sa exercite posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor pe care le detine in proprietate.

a.

Se intelege totalitatea bunurilor apartinand persoanelor juridice de drept public.

b.

Se intelege totalitatea normelor juridice speciale aplicabile bunurilor apartinand persoanelor juridice de drept public si relatiilor sociale nascute in legatura cu utilizarea acestor bunuri care formeaza domeniul statului, judetului, municipiului, orasului sau comunei.

c.

Se intelege totalitatea bunurilor apartinand statului, judetului, municipiului, orasului si comunei si totalitatea normelor juridice speciale aplicabile relatiilor sociale nascute in legatura cu utilizarea acestor bunuri.

a.

Acestea sunt drepturi personale nepatrimoniale.

b.

Acestea sunt drepturi reglementate de normele de drept privat.

c.

Acestea sunt drepturi supuse unui regim mixt, dominat de normele de drept public.

a.

Titularii domeniului public sunt numai statul si unitatile administrativ teritoriale.

b.

Titularii domeniului public sunt statul, unitatile administrativ teritoriale, orasul, judetul, comuna.

c.

Titularii domeniului public sunt numai orasul si judetul.

a.

Faptul ca se suprapune cu domeniul public.

b.

Faptul ca reprezinta un ansamblu de bunuri.

c.

Faptul ca este o institutie juridica.

a.

Dreptul de proprietate publica contine aceleasi atribute ca si dreptul de proprietate privata, cu exceptia dreptului de dispozitie, intrucat bunurile proprietate publica sunt inalienabile.

b.

cuprinde trei prerogative: posesia, folosinta si dispozitia.

c.

cuprinde trei atribute: jus possidendi, jus utendi si jus fruendi.

a.

Acesta este un drept personal nepatrimonial.

b.

Acesta este un drept real absolut, exclusiv si perpetuu.

c.

Acesta este un drept de creanta asupra bunului aflat in proprietatea titularului sau.

a.

Dreptul de proprietate este imprescriptibil si insesizabil, la fel ca si dreptul de proprietate.

b.

Dreptul de proprietate este inalienabil.

c.

Dreptul de proprietate nu poate fi transmis prin acte juridice de drept privat, nici prin vointa titularului dreptului de proprietate si nici prin vointa celui care le detine.

a.

Se aplica sanctiunea nulitatii absolute.

b.

Se aplica sanctiunea nulitatii relative.

c.

Nu se aplica nici un fel de sanctiune, ele sunt valabile cu conditia confirmarii operatiunii prin act al autoritatii competente.

a.

Acest caracter nu permite constituirea de drepturi reale asupra acestor bunuri.

b.

Acest caracter permite darea bunurilor in administrare.

c.

Acest caracter nu permite darea lor in concesiune.

a.

Acest lucru se poate face numai prin hotarare a consiliului local.

b.

Acest lucru se poate face prin hotarare a Guvernului.

c.

Acest lucru se poate face prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.

a.

Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit prin nationalizare.

b.

Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit pe cale naturala.

c.

Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit prin concesiune publica, potrivit legii.

a.

Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit prin nationalizare, adica prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica.

b.

Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit prin acte de donatie sau legate acceptate de Parlament.

c.

Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit prin expropriere pentru cauza de utilitate publica.

a.

De Legea nr.18/1991.

b.

De Legea nr.213/1998.

c.

De Legea nr.33/1994.

a.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta un mod de dobandire a dreptului de proprietate publica.

b.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta o restrictie a exercitarii dreptului de proprietate privata.

c.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta o limitare a exercitarii dreptului de proprietate privata.

a.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta o operatiune juridica de nationalizare avand ca obiect trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia.

b.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta o operatiune juridica de drept public avand ca principal efect constituirea domeniului public prin dobandirea dreptului de proprietate publica asupra unor bunuri proprietate privata, pe baza unei juste si prealabile despagubiri, in scopul satisfacerii interesului general prin executarea unor lucrari de utilitate publica.

c.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta o operatiune juridica de drept privat prin care titularii dreptului de proprietate privata doneaza bunurile ce le apartin in vederea satisfacerii interesului general.

a.

Bunurile care pot face obiect al exproprierii pentru cauza de utilitate publica sunt bunurile imobile.

b.

Bunurile care pot face obiect al exproprierii pentru cauza de utilitate publica sunt bunurile mobile.

c.

Bunurile care pot face obiect al exproprierii pentru cauza de utilitate publica sunt bunurile imobile si bunurile imobile.

a.

Conditia principala este justa despagubire.

b.

Conditia principala este vointa statului.

c.

Conditia principala este declararea utilitatii publice.

a.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza in lipsa declararii utilitatii publice, daca ordinea publica si siguranta nationala o cer.

b.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza numai dupa o dreapta si prealabila despagubire.

c.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza numai in privinta bunurilor mobile.

a.

Faza administrativa a procedurii exproprierii cuprinde doua etape: etapa declararii utilitatii publice si etapa masurilor premergatoare exproprierii.

b.

Faza administrativa a procedurii exproprierii cuprinde trei etape: etapa declararii utilitatii publice, etapa masurilor premergatoare exproprierii si etapa judiciara.

c.

Faza administrativa a procedurii exproprierii cuprinde patru etape: etapa declararii utilitatii publice, etapa masurilor premergatoare exproprierii, etapa judiciara si etapa platii efective a despagubirii si preluarii imobilului expropriat.

a.

Aceasta procedura se initiaza de catre expropriator.

b.

Aceasta procedura se initiaza de catre expropriat.

c.

Aceasta procedura se initiaza prin acordul de vointa al expropriatorului si expropriatului.

a.

Rechizitionarea bunurilor se face de catre Guvern, in toate situatiile.

b.

Rechizitionarea bunurilor se face de catre centrele militare, in caz de mobilizare sau de razboi.

c.

Rechizitionarea bunurilor se face de catre Ministrul Internelor impreuna cu prefectii, pentru prevenirea, localizarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre.

a.

Se face cu respectarea principiului nediscriminarii.

b.

Se face cu respectarea principiului disponibilitatii.

c.

Se face cu respectarea principiului pretului corect.

a.

In materia achizitiilor publice principiul transparentei impune ca orice participant la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa participe la procedura de declarare a castigatorului licitatiei pentru a se convinge ca a fost respectat principiul tratamentului egal.

b.

In materia achizitiilor publice principiul transparentei impune publicarea tuturor informatiilor relevante, care sa poata permite oricarui potential participant la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa fie informat pe deplin, atunci cand decide in legatura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.

c.

In materia achizitiilor publice principiul transparentei impune atat informatiile relevante, cat si ofertele depuse de participanti, sa fie publicate pe pagina de internet a autoritatii contractante.

a.

Contractul de achizitie publica este un contract sinalagmatic.

b.

Contractul de achizitie publica este un contract unilateral.

c.

Contractul de achizitie publica este un contract cu titlu gratuit.

a.

Contractul de achizitie publica este un contract de drept privat.

b.

Contractul de achizitie publica este un contract administrativ.

c.

Contractul de achizitie publica este un contract cu titlu gratuit.

a.

procedura de atribuire a contractului de achizitie publica este licitatia inchisa.

b.

procedura de atribuire a contractului de achizitie publica este licitatia deschisa.

c.

procedura de atribuire a contractului de achizitie publica este negocierea cu o singura sursa.

a.

O alta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica este negocierea cu o singura sursa.

b.

O alta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica este licitatia inchisa.

c.

O alta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica este dialogul competitiv.

a.

Negocierea este procedura in cadrul careia autoritatea contractanta negociaza clauzele contractuale cu candidatii selectati in urma licitatiei inchise.

b.

Negocierea este procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia.

c.

Negocierea este procedura prin care autoritatea contractanta negociaza cu oricare dintre operatorii economici interesati.

a.

Oferta reprezinta anuntul privind intentia autoritatii contractante de a incheia un contract de achizitie publica.

b.

Oferta reprezinta actul juridic prin care operatorul economic isi manifesta vointa de a se angaja din punct de vedere juridic, intr-un contract de achizitie publica, incluzand propunerea financiara si propunerea tehnica.

c.

Oferta reprezinta anuntul prin care operatorul economic isi manifesta intentia de a oferi autoritatii publice anumite produse si servicii.

a.

Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publica este un drept real.

b.

Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publica este un drept de creanta.

c.

Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publica, este un drept real, care nu are o durata maxima de existenta.

a.

Bunuri proprietate publica.

b.

Lucrari publice

c.

Servicii publice.

a.

Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul disponibilitatii.

b.

Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul inalienabilitatii bunurilor proprietate publica.

c.

Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul transparentei.

a.

Bunurile din domeniului privat administrativ pot fi date in administrare.

b.

Bunurile din domeniului privat administrativ sunt inalienabile.

c.

Bunurile din domeniului privat administrativ sunt insesizabile.

a.

Statul este persoana juridica.

b.

Statul este persoana fizica.

c.

Statul este persoana fizica de drept privat.

a.

Unitatile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.

b.

Unitatile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept privat.

c.

Unitatile administrativ teritoriale sunt persoane fizice de drept public si privat.

a.

Drepturile si obligatiile care alcatuiesc patrimoniul apartinand unei persoane fizice nu sunt legate intre ele.

b.

Drepturile si obligatiile care alcatuiesc patrimoniul apartinand unei persoane fizice nu sunt cu continut economic.

c.

Drepturile si obligatiile care alcatuiesc patrimoniul apartinand unei persoane fizice sunt legate intre ele, formand un tot unitar.

a.

Orice persoana fizica sau juridica are doua sau mai multe patrimonii.

b.

Orice persoana fizica sau juridica are un singur patrimoniu.

c.

Orice persoana fizica sau juridica are o universalitate de patrimonii.

a.

Patrimoniul fiecarei persoane este divizibil in mai multe mase de bunuri.

b.

Patrimoniul fiecarei persoane nu este divizibil in mai multe mase de bunuri.

c.

Patrimoniul fiecarei persoane este divizibil in mai multe mase de bunuri, dar numai cu respectarea anumitor conditii prevazute de lege.

a.

Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un continut economic, fiind evaluabile in bani.

b.

Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale.

c.

Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un continut ce nu poate fi evaluat in bani.

a.

Dreptul de creanta este acel drept subiectiv in virtutea caruia titularul sau poate sa-si exercite atributele asupra unui lucru determinat, in mod direct si nemijlocit, fara a mai fi necesara interventia unei alte persoane.

b.

Dreptul de creanta este dreptul subiectiv in temeiul caruia subiectul activ numit creditor, poate pretinde unui subiect pasiv determinat, numit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

c.

Dreptul de creanta este dreptul personal nepatrimonial, in virtutea caruia titularul sau poate sa-si exercite toate prerogativele de care dispune.

a.

Patrimoniul public este format din doua componente: una activa si una pasiva.

b.

Patrimoniul public este format din trei componente: una activa si doua pasive.

c.

Patrimoniul public este format din patru componente: doua active si doua pasive.

a.

Notiunea de domeniu are legatura cu pasivul patrimonial.

b.

Notiunea de domeniu are legatura cu activul patrimonial.

c.

Notiunea de domeniu are legatura atat cu activul, cat si cu pasivul patrimonial.

a.

Permisiunile domeniale sunt drepturi de creanta.

b.

Permisiunile domeniale sunt drepturi reale.

c.

Permisiunile domeniale sunt drepturi reale principale.

a.

Locatiunile domeniale sunt drepturi reale principale.

b.

Locatiunile domeniale sunt drepturi de creanta.

c.

Locatiunile domeniale sunt drepturi reale constituite pe baza dreptului de proprietate publica.

a.

Codul Civil si Legea nr.18/1991, republicata, legea fondului funciar.

b.

Codul de Procedura Civila si Legea nr.213/1998.

c.

O.U.G. nr.54/2006 si H.G. nr.168/2007.

a.

Clasarea domeniala este o operatiune legala sau administrativa.

b.

Clasarea domeniala este o modalitate juridica folosita in dreptul administrativ.

c.

Clasarea domeniala este o situatie juridica sau un fapt administrativ.

a.

Declararea unui bun ca apartinand domeniului public, nu scuteste pe titularul domeniului respectiv sa faca dovada ca bunul a intrat in proprietatea sa in mod legal.

b.

Declararea unui bun ca apartinand domeniului public, scuteste pe titularul domeniului respectiv sa faca dovada ca bunul a intrat in proprietatea sa in mod legal.

c.

Declararea unui bun ca apartinand domeniului public, nu conditioneaza sa se faca dovada ca bunul a intrat in proprietatea titularului domeniului in mod legal.

a.

Cuprinde soselele si caile ferate.

b.

Cuprinde ulitele, drumurile, soselele si padurile.

c.

Cuprinde marea teritoriala, tarmurile marii si porturile maritime.

a.

Cuprinde spatiul atmosferic marginit intre granitele statului.

b.

Cuprinde ulite, drumuri, sosele, paduri.

c.

Cuprinde tarmurile marii si porturile maritime.

a.

Cuprinde litoralul marii si lacurile sarate care au facut parte din mare.

b.

Cuprinde spatiul atmosferic marginit intre granitele statului.

c.

Cuprinde sosele, drumuri, ulite.

a.

Cuprinde obiectele afectate cultului.

b.

Cuprinde cursurile de apa navigabile si flotabile.

c.

Cuprinde spatiul de aer de deasupra teritorului statului.

a.

Strazile fac parte din categoria bunurilor destinate uzului direct.

b.

Strazile fac parte din categoria bunurilor destinate uzului direct si colectiv.

c.

Strazile fac parte din categoria bunurilor domeniului public nominalizate de legi.

a.

Pietele publice fac parte din categoria bunurilor domeniului public nominalizate de legi.

b.

Pietele publice fac parte din categoria bunurilor domeniului public nominalizate de autoritatile administratiei publice.

c.

Pietele publice fac parte din categoria bunurilor destinate uzului direct si colectiv.

a.

Dreptul de proprietate este un drept real.

b.

Dreptul de proprietate este un drept de creanta.

c.

Dreptul de proprietate este un drept personal.

a.

Dreptul de proprietate privata este un drept real principal.

b.

Dreptul de proprietate privata este un drept personal.

c.

Dreptul de proprietate privata este un drept de creanta.

a.

Dreptul de proprietate privata, este o forma a dreptului de creanta.

b.

Dreptul de proprietate privata, este o forma a dreptului de proprietate.

c.

Dreptul de proprietate privata, este o forma a dreptului personal nepatrimonial.

a.

In functie de atributele juridice care formeaza continutul acestui drept.

b.

In functie de anumite modalitati juridice prin care se dobandeste acest drept.

c.

In functie de caracteristicile esentiale ale acestui drept.

a.

Dreptul de proprietate publica reprezinta o limitare a dreptului de proprietate privata.

b.

Dreptul de proprietate publica nu reprezinta o limitare a dreptului de proprietate privata.

c.

Dreptul de proprietate publica reprezinta o limitare a dreptului de proprietate privata numai in anumite conditii, expres prevazute de lege.

a.

Atributele dreptului de proprietate sunt: posesia si folosinta.

b.

Atributele dreptului de proprietate sunt: folosinta si dispozitia.

c.

Atributele dreptului de proprietate sunt: posesia, folosinta si dispozitia.

a.

Insusirea de a fi opozabil tuturor.

b.

Insusirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinta si dispozitia.

c.

Insusirea de a dura in mod nelimitat.

a.

Insusirea de a dura in mod nelimitat.

b.

Insusirea de a fi opozabil tuturor.

c.

Insusirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinta si dispozitia.

a.

Insusirea de a dura in mod nelimitat.

b.

Insusirea de a fi opozabil tuturor.

c.

Insusirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinta si dispozitia.

a.

Actiunea in revendicarea dreptului de proprietate poate fi introdusa in termen de 6 luni.

b.

Actiunea in revendicarea dreptului de proprietate poate fi introdusa in termen de 1 an.

c.

Actiunea in revendicarea dreptului de proprietate poate fi introdusa oricand, deoarece aceasta actiune este imprescriptibila.

a.

Domeniul public natural este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.

b.

Domeniul public natural este domeniul public format din bunurile care au fost realizate in urma unor activitati omenesti.

c.

Domeniul public natural este domeniul public format in urma achizitionarii unor bunuri.

a.

Domeniul public artificial este domeniul public format din bunurile care au fost realizate in urma unor activitati omenesti.

b.

Domeniul public artificial este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.

c.

Domeniul public artificial este domeniul public format in urma achizitionarii unor bunuri.

a.

Dreptul de proprietate inceteaza.

b.

Dreptul de proprietate se suspenda de drept.

c.

Dreptul de proprietate suporta unele modificari importante.

a.

Dreptul de proprietate publica inceteaza.

b.

Dreptul de proprietate publica se suspenda de drept.

c.

Dreptul de proprietate publica se intrerupe temporar.

a.

La instanta de drept comun din raza teritoriala unde se afla bunul.

b.

La instanta de drept civil si administrativ din raza teritoriala unde se afla bunul respectiv.

c.

La instanta de contencios administrativ si fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul.

a.

Legea nr.18/1991, republicata - legea fondului funciar.

b.

Constitutia Romaniei.

c.

Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ roman.

a.

Exproprierea reprezinta o operatiune juridica de drept public.

b.

Exproprierea reprezinta un instrument juridic prin care se reconstituie dreptul de proprietate publica.

c.

Exproprierea reprezinta o modalitate de reconstituire a dreptului de proprietate publica.

a.

Efectul principal al exproprierii il reprezinta constituirea domeniului public, prin dobandirea dreptului de proprietate publica asupra unor bunuri proprietate privata.

b.

Exproprierea nu produce nici un fel de efect.

c.

Efectul exproprierii poate fi diferit, in functie de natura bunului care poate face obiectul ei.

a.

Pot face obiectul exproprierii numai bunurile mobile.

b.

Pot face obiectul exproprierii numai bunurile imobile.

c.

Pot face obiectul exproprierii atat bunurile mobile, cat si cele imobile.

a.

Un regim juridic mixt, predominant de drept public.

b.

Un regim juridic numai de drept public.

c.

Un regim juridic numai de drept privat.

a.

Obligatia de a-l compensa pe proprietarul imobilului, cat si pe ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.

b.

Obligatia de a-l compensa numai pe proprietarul imobilului, fara a fi obligat sa-i compenseze si pe ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.

c.

Obligatia de a-i compensa numai pe titularii de drepturi reale, nu si pe proprietarul imobilului, prin plata unei despagubiri drepte.

a.

Prin hotarare a Guvernului.

b.

Prin ordin al ministrului.

c.

Prin lege.

a.

Prin lege.

b.

Prin hotarare a consiliului judetean.

c.

Prin hotarare a consiliului local.

a.

Faza administrativa si faza judiciara.

b.

Faza comuna si faza administrativa.

c.

Faza judiciara si faza comuna.

a.

Aceasta face parte din etapa masurilor premergatoare exproprierii.

b.

Aceasta face parte din etapa declararii propriu-zise a utilitatii publice.

c.

Aceasta face parte din etapa declararii utilitatii publice.

a.

Comisiile sunt numite de Parlamentul tarii.

b.

Comisiile sunt numite de Guvern.

c.

Comisiile sunt numite Presedintele tarii.

a.

De catre Guvern.

b.

De catre Presedintele tarii.

c.

De catre Parlamentul tarii.

a.

De catre Guvern.

b.

De catre Parlament.

c.

De catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti.

a.

In faza administrativa a procedurii exproprierii.

b.

In faza judiciara a procedurii exproprierii.

c.

In faza administrativa si judiciara a procedurii exproprierii.

a.

Termenul este de 30 zile de la primirea notificarii.

b.

Termenul este de 45 zile de la primirea notificarii.

c.

Termenul este de 25 zile de la primirea notificarii.

a.

15 zile.

b.

20 zile.

c.

30 zile.

a.

Despagubirea se compune numai din valoarea reala a imobilului.

b.

Despagubirea se compune numai din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite.

c.

Despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite.

a.

In conditiile legii nr.33/1994.

b.

In conditiile legii nr.554/2004.

c.

In conditiile legii nr.18/1991, republicata.

a.

Un instrument juridic cu caracter exceptional.

b.

O masura cu caracter exceptional.

c.

O metoda juridica cu caracter exceptional.

a.

Este un raport juridic de drept civil.

b.

Este un raport juridic de drept administrativ.

c.

Este un raport juridic de drept fiscal.

a.

Subiectele active ale acestui raport sunt fortele destinate apararii nationale sau autoritatile publice.

b.

Subiectele active ale acestui raport sunt agentii economici.

c.

Subiectele active ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care sunt proprietarii, sau detinatorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechizitiei.

a.

Subiectele pasive ale acestui raport sunt fortele destinate apararii nationale sau autoritatile publice.

b.

Subiectele pasive ale acestui raport sunt institutiile publice.

c.

Subiectele pasive ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care nu sunt proprietarii sau detinatorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechizitiei.

a.

Pot fi rechizitionate obiectele de uz personal si de gospodarie casnica.

b.

Pot fi rechizitionate partile din imobilele strict necesare ocupantilor.

c.

Pot fi rechizitionate mijloacele de transport cu tractiune animala, auto, feroviare, aeriene si navale.

a.

Nu pot fi rechizitionate bunurile din patrimoniul cultural-national sau international.

b.

Nu pot fi rechizitionate alimentele si materialele pentru preparat, servit, distribuit si transportat hrana.

c.

Nu pot fi rechizitionate sursele de alimentare energetice.

a.

Acest act se numeste hotarare.

b.

Acest act se numeste proces-verbal.

c.

Acest act se numeste dispozitie.

a.

Este comisie aflata in subordinea Guvernului.

b.

Este comisie aflata in subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

c.

Este comisie aflata in subordinea Presedintelui Romaniei, in calitatea sa de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

a.

Prin decrete emise de Presedintele tarii.

b.

Prin ordine ale ministrilor.

c.

Prin decizii ale primarilor.

a.

Rechizitionarea de bunuri se dispune numai la instituirea starii de asediu sau de urgenta.

b.

Rechizitionarea de bunuri se dispune numai la declararea mobilizarii partiale sau totale, precum si a starii de razboi.

c.

Rechizitionarea de bunuri se dispune atat la instituirea starii de asediu sau de urgenta, cat si la declararea mobilizarii partiale sau totale, precum si a starii de razboi.

a.

Aceste bunuri pot sa fie supuse rechizitionarii numai in anumite conditii, expres prevazute de lege.

b.

Aceste bunuri nu pot sa fie supuse rechizitionarii.

c.

Aceste bunuri pot sa fie supuse rechizitionarii.

a.

Aceste bunuri pot sa fie supuse rechizitionarii.

b.

Aceste bunuri nu pot sa fie supuse rechizitionarii.

c.

Aceste bunuri pot sa fie supuse rechizitionarii numai in anumite conditii, expres prevazute de lege.

a.

Prin achizitii publice.

b.

Prin contract de vanzare-cumparare autentificat in fata unui notar.

c.

Prin orice inscris care sa reflecte consimtamantul partilor aflate in respectivul raport juridic.

a.

Legiuitorul a urmarit sa incurajeze concurenta intre operatorii economici.

b.

Legiuitorul a urmarit tratarea in mod diferentiat, in functie de partiularitatile obiectului contractului.

c.

Legiuitorul a urmarit delegarea atributiilor privitoare la incheierea contractelor, respectiv raspunderea pentru deciziile luate.

a.

Contractele de concesiune de servicii.

b.

Contractele de concesiune de lucrari publice.

c.

Contractele de furnizare de bunuri.

a.

Contracte de lucrari, contracte de furnizare, contracte de servicii.

b.

Contracte de vanzare-cumparare de bunuri imobile, respectand conditiile de validitate.

c.

Contractele de leasing sau de inchiriere cu sau fara optiune de cumparare.

a.

Procedurile sunt relative, in sensul ca pot fi aduse modificari de catre partile contractului, in functie de obiectul acestuia.

b.

Procedurile sunt limitative si imperative, incalcarea lor putand atrage vicierea intregii proceduri cu consecinta angajarii raspunderii autoritatii contractante.

c.

Procedurile nu trebuie parcurse in aceeasi masura de catre ambele parti contractante, deoarece acestea au calitati contractuale diferite, respectiv de autoritate contractanta si de operator economic.

a.

Valoare cel putin egala cu valoarea de 100.000 euro.

b.

Valoare mai mare decat pragurile valorice de 75.000 euro.

c.

Valoare mai mare decat pragurile valorice de 100.000 euro.

a.

In 7 zile de la data inregistrarii solicitarii de publicitate.

b.

In 2 zile lucratoare de la data primirii anuntului in S.E.A.P.(Sistemul electronic de achizitii publice).

c.

Imediat, dupa o analiza minutioasa a modului de indeplinire a conditiilor.

a.

Persoanele fizice/juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant.

b.

Persoanele fizice/juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor pot avea calitatea de asociat in cadrul persoanei juridice participanta la ea.

c.

Au dreptul sa participe persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.

a.

Este numai procedura licitatiei deschise.

b.

Este numai procedura licitatiei restranse.

c.

Aceste proceduri sunt: licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv si negocierea.

a.

Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare, prin care autoritatea contractanta solicita operatorilor interesati, sa depuna oferte in termenele prevazute de lege.

b.

Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea unei invitatii scrise transmise potentialilor operatori.

c.

Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea unei documentatii care sa fie completata de catre eventualii operatori.

a.

Licitatia restransa constituie procedura la care orice operator economic are dreptul sa-si depuna candidatura, urmand ca ofertele sa fie depuse numai de catre candidatii selectati.

b.

Licitatia restransa consta in faptul ca operatorii economici isi depun candidaturile la data indicata in anunt.

c.

Licitatia restransa consta in faptul ca operatorii economici isi depun candidaturile, indiferent de criteriile de atribuire.

a.

Termenul este de o saptamana cu raspunsurile corespunzatoare pentru fiecare solicitare in parte.

b.

Termenul este cel ce nu trebuie sa depaseasca de regula, 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii.

c.

Este termenul ce nu trebuie sa depaseasca data limita stabilita pentru deschiderea ofertelor.

a.

Este o singura conditie si anume: contractul nu este considerat ca fiind de o complexitate deosebita.

b.

Este o singura conditie si anume: aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa, ar permite atribuirea contractului de achizitie publica in cauza.

c.

Sunt doua conditii si anume: contractul in cauza este considerat a fi de complexitate deosebita si aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa, nu ar permite atribuirea contractului de achizitie publica in cauza.

a.

Modalitatile sunt: cererea de oferte, negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.

b.

Aceasta negociere se poate face numai printr-o modalitate si anume: prin cererea de oferte.

c.

Aceasta negociere se poate face numai printr-o modalitate si anume: prin publicarea prealabila a unui anunt de participare.

a.

Acest lucru inseamna ca operatorul economic sa specifice conditiile tehnice pe care le poate indeplini in functie de obiectul contractului.

b.

Acest lucru inseamna ca operatorul economic sa-si manifeste vointa de a se angaja din punct de vedere juridic intr-un contract de achizitie publica, incluzand propunerea financiara si propunerea tehnica.

c.

Acest lucru inseamna ca operatorul economic sa aiba posibilitati financiare pentru a putea sa aiba loc incheierea contractului.

a.

Pretul scazut al unor bunuri ce fac obiectul contractului.

b.

Potentialul tehnic si financiar al ofertantilor.

c.

Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

a.

Are un interes legitim in legatura cu un anumit contract de achizitie publica si a suferit un prejudiciu, ca urmare a unui act al autoritatii contractante.

b.

Are un interes rezultat din nevoia incheierii contractului de achizitie.

c.

Risca sa sufere un prejudiciu, ca o consecinta a incheierii unui contract de achizitie.

a.

Termenul este de o saptamana de la data primirii actului constatator.

b.

Termenul este de 10 zile sau de 5 zile.

c.

Termenul este de 30 zile de la data comunicarii actului constatator.

a.

Va anula in parte sau in tot actul atacat, va dispune masuri necesare remedierii actelor.

b.

Consiliul nu are posibilitatea de a dispune masuri necesare pentru remedierea actelor.

c.

Consiliul nu are atributii in vederea rezolvarii contestatiilor.

a.

In termen de 30 zile de la comunicare.

b.

In termen de 7 zile lucratoare de la comunicare.

c.

In termen de 10 zile de la comunicare.

a.

Principiul discriminarii.

b.

Principiul nerecunoasterii reciproce.

c.

Principiul eficientei utilizarii fondurilor publice.

a.

Ele fac parte din categoria contractelor de achizitie publica.

b.

Ele fac parte din categoria contractelor de concesiune de lucrari.

c.

Ele fac parte din categoria contractelor de prestari de servicii.

a.

Prin achizitii publice.

b.

Prin inchirieri.

c.

Prin vanzari.

a.

Principiul transparentei impune publicarea tuturor informatiilor relevante, de natura sa poata permite oricarui potential participant la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa fie pe deplin atunci cand decide in legatura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.

b.

Principiul transparentei impune realizarea unui raport optim intre bunurile si serviciile achizitionate, pe de o parte si, pe de alta parte, fondurile publice cheltuite.

c.

Principiul transparentei impune ca fiecare potential participant la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa cunoasca in prealabil regulile si conditiile carora va trebui sa se conformeze si sa aiba garantia ca orice alt participant concureaza in aceleasi conditii si dupa aceleasi reguli.

a.

Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau a mai multor servicii.

b.

Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau a mai multor produse.

c.

Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau mai multor lucrari.

a.

Ordonanta actuala este O.G. nr.12/1993.

b.

Ordonanta actuala este O.U.G. nr.34/2006.

c.

Ordonanta actuala este O.G. nr.60/2001.

a.

Partile in acest tip de contract sunt pe de o parte, autoritatea contractanta/autoritatile contractante, iar pe de alta parte, operatorul economic/operatorii economici.

b.

Partile in acest tip de contract sunt numai autoritatile contractante.

c.

Partile in acest tip de contract sunt numai operatorii economici.

a.

Aceasta calitate o poate avea oricare furnizor de produse, prestator de servicii, ori executant de lucrari.

b.

Aceasta calitate n-o poate avea orice prestator de servicii.

c.

Aceasta calitate n-o poate avea orice executant de lucrari.

a.

Prin aceasta procedura se inteleg etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti, pentru ca acordul partilor privind angajarea in contractul de achizitie publica sa fie considerat valabil.

b.

Prin aceasta procedura se inteleg modalitatile ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti pentru ca acordul partilor privind angajarea in contractul de achizitie publica sa fie considerat valabil.

c.

Prin aceasta procedura se inteleg regulile de publicitate ce trebuie parcurse in procedura de atribuire a contractului de achizitie publica.

a.

Toate acestea reprezinta reguli de publicitate in procedura de atribuire a contractului de achizitie.

b.

Toate acestea reprezinta reguli de elaborare a documentatiei de atribuire a contractului de achizitie.

c.

Toate acestea reprezinta reguli de participare la procedura de atribuire a contractului de achizitie.

a.

Principiul aplicarii tratamentului egal impune publicarea tuturor informatiilor relevante de natura sa poata permite oricarui potential participant la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa fie pe deplin atunci cand decide in legatura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.

b.

Principiul aplicarii tratamentului egal impune realizarea unui raport optim intre bunurile si serviciile achizitionate, pe de o parte si, pe de alta parte, fondurile publice cheltuite.

c.

Principiul aplicarii tratamentului egal impune ca fiecare potential participant la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa cunoasca in prealabil regulile si conditiile carora va trebui sa se conformeze si sa aiba garantia ca orice alt participant concureaza in aceleasi conditii si dupa aceleasi reguli.

a.

Prin act al autoritatii contractante, se intelege orice act juridic civil ce produce efecte juridice.

b.

Prin act al autoritatii contractante, se intelege orice act administrativ.

c.

Prin act al autoritatii contractante, se intelege orice act civil si administrativ care pot produce efecte juridice.

a.

Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina unele elemente obligatorii.

b.

Contestatia poate fi formulata numai oral, in fata unei comisii formata din 3 consilieri.

c.

Contestatia poate fi formulata atat in scris, cat si oral.

a.

Completul este format din 3 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.

b.

Completul este format din 5 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.

c.

Completul este format din 7 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.

a.

Contestatia poate fi depusa in toate fazele procedurii de atribuirea contractului de achizitie publica.

b.

Contestatia poate fi depusa numai in prima faza a procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.

c.

Contestatia poate fi depusa numai in ultima faza a procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.

a.

Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice, se desfasoara numai pe baza respectarii principiului legalitatii.

b.

Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice, se desfasoara conform legii.

c.

Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice, se desfasoara pe baza si cu respectarea principiilor legalitatii, celeritatii, contradictorialitatii si a respectarii dreptului la aparare.

a.

Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei suspenda de drept procedura de atribuire, pana la data solutionarii contestatiei.

b.

Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei intrerupe definitiv procedura de atribuire, pana la data solutionarii contestatiei.

c.

Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei suspenda in mod definitiv procedura de atribuire pana la data solutionarii contestatiei.

a.

Utilizarea directa a bunurilor si exercitarea nemijlocita a atributelor dreptului de proprietate publica.

b.

Utilizarile domeniale permise oricarei persoane juridica sau fizice.

c.

Utilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita calificare juridica.

a.

Utilizarea indirecta a bunurilor si exercitarea prin intermediar a dreptului de proprietate publica.

b.

Utilizarea directa a bunurilor si exercitarea nemijlocita a atributelor dreptului de proprietate publica.

c.

Utilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita calificare juridica.

a.

Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Guvernului.

b.

Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Parlamentului.

c.

Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Presedintelui Romaniei.

a.

Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul primariilor si prefecturilor.

b.

Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul consiliilor judetene sau a consiliilor locale.

c.

Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul statului.

a.

Acestea vor urmari numai ocrotirea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public.

b.

Acestea vor urmari numai conservarea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public.

c.

Acestea vor urmari atat ocrotirea si conservarea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public, cat si punerea in valoare a acestora, prin exploatarea, utilizarea si valorificarea lor.

a.

Aceasta calitate ii revine Guvernului Romaniei.

b.

Aceasta calitate ii revine Parlamentului tarii.

c.

Aceasta calitate ii revine consiliilor locale si judetene.

a.

Ele pot fi date in administrare numai regiilor autonome si societatilor comerciale.

b.

Ele pot fi date numai institutiilor publice.

c.

Ele pot fi date regiilor autonome sau institutiilor publice.

a.

Prefecturile si autoritatile administratiei publice centrale si locale.

b.

Numai autoritatile administratiei publice centrale si locale.

c.

Numai prefecturile.

a.

Prin hotarare a Guvernului si hotarare a organelor judetene si municipale.

b.

Prin ordin al ministrului.

c.

Prin decret presedential.

a.

In actul de infiintare.

b.

In regulamentul de functionare a regiei autonome.

c.

In statutul intocmit.

a.

Ele sunt subiecte de drept public, infiintate prin Constitutie si prin legi, sau prin acte administrative ale statului, sau ale colectivitatilor locale.

b.

Ele sunt subiecte de drept privat, infiintate prin Constitutie si prin legi sau prin acte administrative ale statului sau ale colectivitatilor locale.

c.

Ele sunt persoane fizice de drept privat.

a.

Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept public, adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.

b.

Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept privat, adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.

c.

Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept public si privat adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.

a.

Numai prin hotarare a Guvernului.

b.

Numai prin hotarare a consiliului judetean, ori a consiliului local.

c.

Atat prin hotarare a Guvernului, cat si prin hotarare a consiliului judetean, ori a consiliului local.

a.

Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt inalienabile.

b.

Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt sesizabile.

c.

Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt prescriptibile.

a.

Dreptul de administrare este sesizabil.

b.

Dreptul de administrare este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil.

c.

Dreptul de administrare este prescriptibil.

a.

Acestea sunt: folosinta si dispozitia.

b.

Acestea sunt: posesia si dispozitia.

c.

Acestea sunt la fel ca la dreptul de proprietate: posesia, folosinta si diapozitia.

a.

Reprezinta expresia insusirii bunului.

b.

Reprezinta expresiei aproprierii bunului.

c.

Reprezinta expresia stapanirii bunului.

a.

Reprezinta insusirea in baza caruia titularul va putea utiliza bunurile care i-au fost atribuite in administrare.

b.

Reprezinta acelasi atribut, ca si in cazul dreptului de proprietate, cu unele deosebiri.

c.

Reprezinta expresia de insusire a bunului respectiv.

a.

Despre dispozitia materiala asupra bunurilor ce constituie obiect al dreptului de administrare.

b.

Despre o dispozitie care nu poate fi considerata juridica, din punctul de vedere al bunurilor aflate in administrare.

c.

Nu se poate vorbi despre o dispozitie, in cazul dreptului de administrare.

a.

El este considerat un drept de creanta, ce are la baza dreptul de proprietate publica.

b.

El este considerat un drept real, ce are la baza dreptul de proprietate publica.

c.

El este considerat un drept personal al regiilor autonome si institutiilor publice.

a.

El are o durata minima, in functie de existenta dreptului de proprietate publica.

b.

El are o durata maxima, in functie de existenta dreptului de proprietate publica.

c.

El are o durata nedeterminata in timp.

a.

Prin revocarea sa de catre autoritatea care l-a constituit.

b.

Prin suspendarea sa de catre autoritatea care l-a constituit.

c.

Prin irevocabilitatea sa de catre autoritatea care l-a constituit.

a.

Cedentul si cesionarul.

b.

Concedentul si concesionarul.

c.

Beneficiarul si cedentul.

a.

Bunuri proprietate publica.

b.

Bunuri proprietate privata.

c.

Bunuri proprietate publica si privata.

a.

Este un contract cu titlu gratuit.

b.

Este un contract cu titlu oneros.

c.

Este un contract nenumit.

a.

Pe o perioada determinata, ce nu va putea depasi 49 de ani.

b.

Pe o perioada nedeterminata in timp.

c.

Pe o perioada determinata ce nu va putea depasi 39 de ani.

a.

Intotdeauna in forma scrisa, aceasta este ceruta ad validitatem.

b.

Doar uneori, se cere in forma scrisa incheiea acestui tip de contract.

c.

Intotdeauna in forma scrisa, aceasta este ceruta ad probationem.

a.

Licitatia si negocierea indirecta.

b.

Licitatia si negocierea directa.

c.

Dialogul competitiv si negocierea indirecta.

a.

Reprezinta procedura prin care persoana fizica sau juridica interesata, are dreptul de a depune oferta.

b.

Reprezinta procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale, inclusiv redeventa.

c.

Reprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia i se atribuie unei persoane fizica sau juridice, un contract de concesiune.

a.

Reprezinta procedura la care persoana fizica sau juridica interesata are dreptul de a depune oferta.

b.

Reprezinta procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale, inclusiv redeventa.

c.

Reprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia i se atribuie unei persoane fizica sau juridice, un contract de concesiune.

a.

Ministerele, consiliile judetene, consiliile locale.

b.

Orice persoana fizica, romana sau straina.

c.

Orice persoana juridica, romana sau straina.

a.

Aceasta calitate o poate avea numai consiliile judetene si consiliile locale.

b.

Orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina.

c.

Aceasta calitate o pot avea numai ministerele si institutiile publice.

a.

Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.

b.

Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.

c.

Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.

a.

Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.

b.

Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.

c.

Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.

a.

Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.

b.

Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.

c.

Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.

a.

La expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune.

b.

In cazul respectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar.

c.

In cazul respectarii obligatiilor contractuale de catre concedent.

a.

Locatorul si locatarul.

b.

Beneficiarul si cesionarul.

c.

Concedentul si concesionarul.

a.

Chirie.

b.

Imprumut.

c.

Redeventa.

a.

In situatia in care locatarul si-a respectat obligatiile stabilite prin contract.

b.

In situatia in care locatorul si-a respectat obligatiile stabilite prin contract.

c.

La expirarea termenului pentru care s-a incheiat, daca locatorul si locatarul nu au decis prelungirea acestuia.