Statutul si Regulile Curtii Internationale de Justitie

Statutul si Regulile Curtii Internationale de Justitie

"Statutul Curtii Internationale de Justitie a elaborat anumite principii generale care se regasesc in Capitolul XIV al Cartei. Desi formeaza o parte integranta a Cartei, nu este incorporat in aceasta, ci pur si simplu anexat. Acest lucru a avut scopul de a nu strica echilibrul celor 111 articole ale Cartei prin adaugarea celor 70 ale Statutului si de a facilita accesul la Curte pentru statele care nu sunt membre ale Natiunilor Unite. Articolele din Statut sunt impartite in 5 capitole: "Organizarea Curtii" (art. 2-33), "Competenta Curtii" (art. 34-38), "Procedura" (art. 39-64), "Avize consultative" (art. 65-68) si "Amendament" (art. 69-70). Putea fi amendat in acelasi mod ca si Carta, adica prin votul a 2/3 din membrii Adunarii Generale si ratificarea a 2/3 din numarul statelor, incluzand membrii permanenti in Consiliul de Securitate. Singura diferenta a fost aceea ca statele - parti semnatare ale Statutului, dar fara a fi membre ale Natiunilor Unite, aveau dreptul de a participa la votul efectuat in Adunarea Generala.

Conform puterilor conferite de Statut, Curtea Internationala de Justitie a trasat propriile sale Reguli, acestea avand rolul de a suplini regulile generale infatisate in Statut si de a descrie detaliat etapele care trebuie parcurse pentru respectarea lor. Din moment ce Regulile au fost trasate conform Statutului, nu pot sa contina prevederi in contradictie cu Statutul sau care sa confere Curtii puteri mai mari decat cele specificate in Statut. Pe 5 mai 1946 s-au adoptat Reguli care se bazau pe larg pe ultima versiune a Regulilor Curtii (CPJI) si care datau din 1936.

In 1967, in lumina experientei acumulate si a nevoii de a adapta Regulile la schimbarile care avusesera loc in lume, s-a decis revizuirea Regulilor si s-a infiintat un comitet care sa indeplineasca aceasta misiune. Pe 10 mai 1972 s-au adoptat anumite amendamente care au intrat in vigoare pe 1 septembrie acelasi an, iar pe 14 aprilie 1978, Curtea a adoptat un set revizuit de Reguli care au intrat in vigoare pe 1 iulie 1978.

Obiectivul schimbarilor a fost - la momentul la care activitatea Curtii scazuse incontestabil - de a mari flexibilitatea procedurilor, facandu-le atat de simple si rapide cat era posibil si de a ajuta reducerea costurilor partilor, atat cat acest lucru depindea de Curte."

Putem spune ca din 1946 pana in 1996 Curtea s-a confruntat cu 47 de cazuri intre state si a emis 61 de hotarari, de asemenea, a emis 23 de avize facultative. Dupa o perioada initiala de incertitudine care a dus la o rezolutie a Adunarii Generale din 1947, privind nevoia de a folosi mai mult serviciile Curtii, lucrarile ei au cunoscut un tempo comparabil cu acela al Curtii Permanente de Justitie Internationala. Incepand totusi cu anul 1962, toate semnele indicau faptul ca statele care creasera Curtea Internationala de Justitie ezitau sa supuna disputele lor hotararii Curtii. Numarul cazurilor aduse in fata Curtii a scazut in fiecare an, de la 2-3 in medie in anii '50 pana la nici unul sau unul in anii '60; din iulie 1962 pana in ianuarie 1967 nici un caz nou n-a fost prezentat si aceeasi situatie a fost cunoscuta in februarie 1967 pana in august 1971.

"In vara lui 1970, in timpul in care nivelul activitatii Curtii se afla in continuu declin, Secretarul General, in introducerea facuta in raportul sau anual, a simtit nevoia de a reaminti importanta rezolvarii conflictelor pe cale judiciara si 12 state au sugerat ca un studiu sa fie intocmit al obstacolelor din calea functionarii satisfacatoare a Curtii Internationale de Justitie si al cailor si metodelor pentru a inlatura aceste obstacole incluzandu-se "posibilitati aditionale pentru folosirea Curtii asa cum nu fusesera suficient explorate pana atunci[1]". Adunarea Generala a notat pe agenda sa examinarea rolului Curtii si dupa mai multe runde de discutii si observatii facute in scris, pe 12 noiembrie 1974 s-a adoptat o noua rezolutie in ceea ce priveste Curtea Internationala de Justitie.

Din 1972, numarul noilor cazuri aduse in fata Curtii a crescut, iar intre 1972 si 1985 cazurile noi erau in medie de 1 pana la 3 in fiecare an. Din 1986 Curtea a cunoscut o crestere semnificativa a numarului cazurilor pe care trebuia sa le rezolve. Pe o perioada de aproximativ 10 ani, i s-a cerut sa rezolve 19 cazuri si sa dea 4 avize consultative, iar la sfarsitul lui iulie 1996, 9 cazuri se aflau pe rolul instantei. In rezolutia 44/23 din 17 noiembrie 1989, Adunarea Generala a declarat perioada 1990-1999 ca Decada Natiunilor Unite a Dreptului International si a considerat ca ar trebui ca principal obiectiv in aceasta perioada sa se promoveze cai si metode pentru intelegeri pasnice in cazul disputelor dintre state, incluzandu-se modalitatea de a apela la serviciile oferite de Curtea Internationala de Justitie si sa i se dea acesteia tot respectul cuvenit".