Testamentele privilegiate

Testamentele privilegiate

Notiune

In cazurile in care o persoana se afla in anumite imprejurari neobisnuite, exceptionale si doreste sa faca un testament in forma autentica, dar nu poate recurge la formalitatile autentificarii potrivit dreptului comun, legea prevede posibilitatea testarii intr‑o forma simplificata de autentificare, potrivit unor reguli speciale, derogatorii de la regulile autentificarii inscrisurilor (Legea nr. 36/1995). Formalitatile fiind simplificate (art. 868-884 Cod civil) si pentru a deosebi aceste testamente de cele ordinare, ele au fost denumite testamente privilegiate, fiind - in esenta - testamente autentificate. Astfel sint: testamentele militarilor, testamentul facut in timp de boala contagioasa si testamentul maritim. Evident, persoana care se gaseste in imprejurarile exceptionale care justifica posibilitatea testarii intr‑o forma autentica simplificata nu este obligata sa recurga la aceasta forma; ea poate redacta testamentul in forma olografa, potrivit regulilor aplicabile acestei forme de testament.

Testamentul militarilor

Militarii si persoanele asimilate lor pot testa in mod valabil in fata comandantului militar al unitatii sau in fata altui ofiter superior asistat de doi martori (art. 868 Cod civil), dar numai daca se afla pe teritoriu strain in misiune sau prizonier la inamic ori pe teritoriul tarii intr‑o localitate asediata sau intr‑un alt loc fara comunicatie cu exteriorul din cauza razboiului (art. 870 Cod civil). Daca militarul este ranit sau bolnav, poate testa in fata medicului militar sef, asistat de comandantul militar al spitalului (art. 869 Cod civil).

Testamentul facut in timp de boala contagioasa

Persoanele - bolnave sau sanatoase - care se afla intr‑o localitate izolata din cauza ciumei sau a unei alte boli contagioase pot testa in mod valabil in fata unui membru al consiliului local, asistat de doi martori (art. 872 Cod civil). Desi legea nu prevede, acest testament privilegiat - ca si cel al militarilor - nu poate fi folosit daca in localitate exista birou notarial.

Testamentul maritim

Persoanele care se afla pe bordul unui vas sub pavilionul Romaniei - indiferent ca fac parte din echipaj sau sint calatori - pot testa in cursul calatoriei in fata comandantului navei sau a unui inlocuitor al sau, asistat de ofiterul intendent de bord sau inlocuitorul sau si de doi martori (art. 874 si 881 Cod civil). Daca testatorul ar fi chiar ofiterul competent a instrumenta, testamentul se va face in fata inlocuitorului sau (art. 875 Cod civil).

Aceasta forma testamentara poate fi folosita numai in timpul calatoriei pe mare, nu si daca vasul se afla ancorat la tarm sau se apropie de un port strain unde se afla un agent diplomatic sau consular roman.

Testamentul maritim trebuie sa fie redactat in doua exemplare originale (art. 876 Cod civil) si nu poate cuprinde nici o dispozitie (legate) in favoarea ofiterilor instrumentatori, daca nu sint rude (in grad succesibil sau sot) cu testatorul (art. 883 Cod civil).

Daca vasul ancoreaza intr‑un port strain in care exista un agent diplomatic sau consular roman, un exemplar al testamentului se preda acestuia spre a fi expediat in tara, iar daca vasul ancoreaza intr‑un port romanesc ambele exemplare (respectiv cel ramas) se predau organului portuar spre a fi inaintate biroului notarial de la domiciliul testatorului (art. 877-878 Cod civil), iar daca exista mai multe birouri, biroului notarial care tine registrul de evidenta a succesiunilor din circumscriptia domiciliului testatorului (art. 68 din Legea nr. 36/1995 si art. 43-44 din Regulament). Neobservarea acestor reguli de predare si expediere a testamentului nu se sanctioneaza cu nulitatea.

Reguli comune testametelor privilegiate

Forma scrisa si forma inscrisului separat sint obligatorii si in cazul testamentelor privilegiate[1]. In afara acestor reguli comune tuturor testamentelor si a regulilor de forma prevazute de lege pentru fiecare testament privilegiat in parte, trebuie sa fie avute in vedere si unele reguli comune pentru aceste testamente privilegiate:

Sub sanctiunea nulitatii, testamentul privilegiat trebuie sa fie semnat de testator - iar daca nu poate semna se face mentiunea despre aceasta si despre cauza ce l‑a impiedicat sa semneze - si de catre agentul instrumentator si, in cazul martorilor, de cel putin unul dintre ei, aratindu‑se cauza pentru care al doilea nu a putut semna (art. 884 Cod civil). Desi legea nu prevede expres, se apreciaza ca si datarea este un element esential, necesar pentru aprecierea imprejurarilor care justifica folosirea acestor forme testamentare.

Testamentele privilegiate sint eficace numai daca testatorul a decedat in imprejurarile exceptionale prevazute de lege, iar dupa incetarea acestor imprejurari numai o perioada de timp limitata, astfel:

testamentul militarilor si testamentul facut in timp de boala contagioasa - timp de 6 luni;

testamentul maritim - timp de 3 luni.

Dupa expirarea acestor termene, daca testatorul a supravietuit si doreste sa testeze, trebuie sa o faca in forma testamentelor ordinare. Testamentul privilegiat, desi nu este revocat, isi pierde valabilitatea (art. 871, 873 si 882 Cod civil).

Alte forme testamentare

Pe linga testamentele ordinare si cele privilegiate, legea prevede reguli speciale de forma pentru:

dispozitiile testamentare - numite clauze testamentare - avind ca obiect sumele de bani depuse la CEC; in acest cadru se pune si problema daca sumele de bani depuse la alte unitati bancare pot fi sau nu testate sub forma clauzei testamentare;

testamentele cetatenilor romani aflati in strainatate.

Testamentul avind ca obiect sume de bani depuse la CEC

Reglementare

Art. 22 din Statutul CEC prevede: "Titularul depunerii are dreptul sa indice CEC persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse, in caz de deces. Depunerile asupra carora nu s‑au dat dispozitii testamentare se elibereaza de CEC mostenitorilor legali si testamentari".

In privinta sumelor depuse la CEC se consacra o forma speciala de testament, denumita dispozitie testamentara sau clauza testamentara. Aceasta dispozitie poate fi data numai de catre titularul libretului, chiar daca o alta persoana a facut depunerea pe numele sau. deponentul pe numele altuia, nefiind titularul sumei depuse, nu poate dispune de ea mortis causa sub nici o forma.

Clauza testamentara poate fi prevazuta in favoarea unei singure persoane (desi textul este formulat la plural) sau a mai multor persoane; in ultimul caz, daca testatorul nu a dispus altfel, ele vor avea drepturi egale. Daca o persoana are mai multe depuneri pe instrumente de economisire separate si doreste sa dispuna pentru caz de deces, trebuie sa o faca separat pentru fiecare depunere. Persoana indicata in cadrul unei depuneri nu are nici un drept - in temeiul acestei desemnari - asupra altor depuneri. In toate cazurile, dispozitia facuta sub aceasta forma speciala testamentara poate avea ca obiect numai "sumele depuse", indiferent ca este vorba de sume in lei sau in valuta.

Natura juridica. Reguli de fond si de forma

Cit priveste natura juridica a acestei clauze, parerile sint unanime in sensul ca ea reprezinta o liberalitate pentru cauza de moarte, adica un legat cu titlu particular facut prin testament (iar nu stipulatie pentru altul). Astfel fiind, sint aplicabile normele de drept comun privind conditiile de fond (capacitate, viciile vointei, reductiunea etc.) prevazute pentru liberalitatile testamentare.

Fiind o liberalitate pentru cauza de moarte, produce efecte numai la decesul titularului de libret (spre deosebire de clauza de imputernicire care la data decesului titularului inceteaza sa‑si mai produca efectele), legatarul dobindind sumele de bani depuse numai din momentul mortii titularului de libret si in cuantumul existent la acea data (iar nu la data stipularii clauzei), titularul libretului avind dreptul, in timpul vietii, sa micsoreze (ceea ce echivaleaza cu o revocare voluntara tacita) sau sa adauge alte sume ori sa revoce legatul prin anularea clauzei testamentare sau printr‑un alt testament (ordinar sau privilegiat) si fara a fi necesara respectarea unei simetrii a formelor testamentare. Fata de CEC revocarea va produce efecte numai din momentul instiintarii.

Daca in privinta clauzei testamentare se aplica, de regula, conditiile de fond din dreptul comun, in privinta formei acestei dispozitii testamentare se prevede o importanta derogare: ea nu trebuie sa fie scrisa in intregime si datata de mina testatorului, ci numai semnata, fapt pentru care a fost calificata testament olograf simplificat. Aceasta calificare de forma simplificata se justifica - chiar daca formularul tip al foii de depunere este scris in intregime, datat si semnat de mina titularului de libret - intrucit libretul, care cuprinde dispozitia testamentara, se completeaza (ca si fisa de cont) de catre functionarul CEC, purtind numai semnatura titularului. Existenta acestei forme speciale de testament pentru depunerile la CEC nu inlatura dreptul titularului de a dispune de sumele depuse printr‑un testament de drept comun (ordinar sau privilegiat). In acest caz legatarul (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular) isi dovedeste calitatea prin certificatul de mostenitor eliberat de notarul public sau prin hotarirea judecatoreasca definitiva. Tot astfel se dovedeste calitatea de mostenitor (legal) si daca titularul de libret nu a facut testament, iar daca mostenirea este vacanta, suma fiind mostenita de stat, cu certificatul de vacanta a mostenirii.

In legatura cu drepturile dobindite prin clauza testamentara, se mai pune problema prescriptiei extinctive. Deoarece beneficiarul clauzei dobindeste dreptul asupra sumei la data mortii testatorului, iar depunerile, dobinzile si cistigurile sint imprescriptibile, el poate cere - ca si ceilalti succesori in lipsa clauzei testamentare - predarea sumei oricind de catre CEC, cu conditia sa fi acceptat mostenirea potrivit art. 700 Cod civil.

Problema dispozitiei (clauzei) testamentare avind ca obiect depuneri de sume de bani la alte unitati bancare

Potrivit art. 800 Cod civil, nimeni nu va putea dispune de avutul sau personal pentru caz de moarte decit cu formele prescrise de lege, testamentul fiind un act juridic solemn. Astfel fiind, se pune intrebarea daca dispozitiile (clauzele) testamentare, practicate de alte unitati bancare (particulare) sint sau nu valabile.

S‑a sustinut ca reglementarile privind depunerile la CEC vor fi aplicabile si in ceea ce priveste depunerile bancare. O asemenea solutie nu are temei legal. Forma speciala de testament, prevazuta de art. 22 din Statutul CEC, purtind numai semnatura testatorului, nu poate fi aplicata "prin asemanare" in cazul altor unitati bancare, cit timp nu este prevazuta de Legea bancara nr. 58/1998. In consecinta, clauza testamentara practicata la alte unitati bancare ar putea fi recunoscuta valabila - ca testament olograf - numai daca este scrisa in intregime, datata si semnata de mina testatorului (art. 859 Cod civil), nu si daca imbraca forma simplificata a clauzei prevazuta de legea speciala numai pentru cazul depunerilor la CEC. Daca dispozitia testamentara nu intruneste conditiile de forma prevazute de lege pentru testament, ea va putea produce numai efectele limitate ale testamentului inform (obligatie civila imperfecta, naturala, care poate fi confirmata de bunavoie de catre succesorii universali sau cu titlu universal ai testatorului).

Testamentul facut de un cetatean roman in strainatate

Potrivit art. 885 Cod civil, "romanul ce s‑ar afla in tara straina va putea face testamentul sau, sau in forma olografa, sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul". Textul a fost interpretat in sensul ca, prin derogare de la regula locus regit actum, testamentul va putea fi redactat in forma olografa prevazuta de legea romana, chiar daca legea tarii respective nu prevede posibilitatea intocmirii testamentului in aceasta forma. De asemenea, este valabil testamentul autentificat, pe baza legii romane, de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, la cererea persoanelor fizice avind cetatenia romana.

Cit priveste referirea din textul art. 885 Cod civil la forma testamentului autentificat potrivit legii locului, ea a fost interpretata, intr‑o parere, ca o limitare a regulii locus regit actum, in sensul ca poate fi utilizata numai aceasta forma de testament, nu si alte forme admise de legea locului. Intr‑o alta parere, referirea la testamentului autentificat are caracter enunciativ, putind fi utilizate si alte forme prevazute de legea locala, fie si forme nereglementate de legile romanesti, cum ar fi testamentul verbal admis in multe tari, chiar daca in conditii restrictive (Austria, Germania, Ungaria, Brazilia etc.).

Aceasta controversa a fost solutionata prin Legea nr. 105/1992 potrivit careia testamentele cu element de extraneitate - cum sint si cele facute de romani intr‑o tara straina - sint valabile daca respecta conditiile de forma prevazute, printre altele, de legea nationala (lex patriae) sau legea domiciliului testatorului (lex domicilii) ori de legea locului intocmirii testamentului (lex loci testamenti) in vigoare fie la data intocmirii lui, fie la data deschiderii mostenirii (art. 68 al. 3).

Fata de aceste dispozitii noi, s‑a sustinut ca prevederile art. 885 Cod civil apar ca fiind pe deplin concordante, dind expresie aceluiasi principiu al legii mai favorabile. Potrivit unei alte pareri, art. 68 din Legea nr. 105/1992 a modificat implicit art. 885 Cod civil. Se poate merge chiar mai departe: desi Legea nr. 105/1992 a abrogat expres numai art. 2 Cod civil, poate fi considerat abrogat implicit si art. 885 Cod civil, intrucit contine "dispozitii contrare" (art. 183 din Legea nr. 105/1992), mai restrictive fata de reglementarea mai larga, de favoare, in materia formei testamentare (in favorem testamenti), adoptata dupa modelul Conventiei de la Haga din 1961 privind conflictele de legi in materia formei dispozitiilor testamentare (la care Romania nu este parte). In orice caz, pentru a recunoaste validitatea unui testament intocmit de un roman in strainatate in conformitate cu legea locului nu mai este cazul sa apelam la art. 885 Cod civil.